NEAMUL MICLEUŞENILOR
Trei generaţii din neamul Micleuşenilor au ajuns să trăiască în România. Primul a venit Mitoş, să studieze artele la Cluj. Apoi şi părinţii săi au trecut Prutul, când la putere în Basarabia s-au căţărat comuniştii lui Voronin. Rămasă singură în satul care le poartă numele, bunica lui Mitoş a vrut şi ea în Ţara Mamă, unde şi-a petrecut tinereţea, până să vină sovieticii şi "să facă graniţă”. La Micleuşeni, nu mai au de ce să meargă. Au vândut şi casa, şi grădina cu nuci. Basarabia a rămas numai în amintirile lor. Micleuşenii se pun la drum, dar îşi iau cu ei toate imaginile vieţii. Nu uită nimic, nici bucuriile, nici suferinţa.
Citeste tot articolul
Despre divorţ, cu mâna pe inimă...
De prea multă vreme nu ne mai spuneam nimic. Ne întâlneam în bucătărie, seara, ne uitam unul la altul pe furiş, mâncam în tăcere. Nu mai suportam privirile lungi. Nici ea, nici eu. Erau prea multe întrebări în ele, prea multe reproşuri nerostite. Afară ploua, bucătăria era cel mai rece loc de pe pământ. Mâine o să fie bine, îmi ziceam, e doar foarte frig aici şi suntem obosiţi. O să treacă, o să vorbim. Mâncam mai departe, întrebam "ce faci?”, îşi ridica privirea către mine absentă, se uita prin mine. "Mâine, să iei tu cafea. Şi pâine. Şi să plăteşti lumina. Neapărat”. Dădeam din cap că "da”. A doua zi era la fel, luam cafea, luam pâine, plăteam nişte facturi, lucram, fiecare cu treaba lui, ne întâlneam în bucătărie seara. Era frig. Aşa a fost şi atunci. Exact aşa. Aceeaşi bucătărie, acelaşi frig, aceeaşi seară, aceleaşi tăceri. Doar că atunci am ştiut. Am ştiut că lucrurile astea n-or să mai treacă, am ştiut că mâine nu va fi mai bine, am ştiut că femeia din faţa mea, soţia şi iubita mea de-o viaţă, a devenit o străină, am ştiut că şi eu am devenit un străin pentru ea. M-am simţit bătrân, neputincios şi prost. ...
Citeste tot articolul
Gurasada - biserica de-o mie de ani
* În satul Gurasada, acolo unde râul Sada se întâlneşte cu apele Mureşului, se află una din cele mai vechi şi frumoase biserici din Transilvania. Istoria ei se împleteşte cu cea a localnicilor de aici, urmaşi ai marilor cneji, care au ţinut vie flacăra neamului românesc în acest colţ de ţară. Arheologii cred că bisericuţa de piatră are cel puţin şapte secole şi că e printre cele mai vechi sfinte lăcaşe din ţară *
Citeste tot articolul
ROŞIA MONTANĂ ÎN LINIA ÎNTÂI
După declaraţiile iresponsabile ale celor doi liberali, ministrul economiei, Daniel Chiţoiu, şi fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, potrivit cărora proiectul Roşia Montană trebuie demarat imediat, acţiunile companiei Gabriel Resources au dat semne de revigorare la Bursa din Toronto - ceea ce întăreşte supoziţia că respectivele declaraţii au fost comandate special în acest scop! În acelaşi timp, nici preşedintele Traian Băsescu n-a stat degeaba: a mai marcat un punct de rating pentru RMGC, pledând din nou pentru proiectul minier de la Roşia Montană, dar oferind în plus companiilor străine "alte trei zone cu aur”, ca un veritabil pokerist care face un "blind” cu amicii. Acest scandalos lobby al preşedintelui a avut loc la întâlnirea recentă cu Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. Din fericire, veştile de pe frontul luptei pentru salvarea Roşiei Montane nu sunt numai negative. ...
Citeste tot articolul
Pălării prea mari pentru capete mici
"... Nu am auzit nici un discurs despre reformă în PDL, am asistat doar la reglări de conturi în interiorul partidului, soldate cu o binevenită depunere a mandatului de către echipa condusă de Emil Boc. Acum începe lupta pentru putere, în care setea de răzbunare a lui Vasile Blaga pentru înfrângerea suferită anul trecut la Convenţia Naţională joacă un rol covârşitor. Are Vasile Blaga un program propriu pentru reformarea partidului ? Mă îndoiesc, judecând după vehemenţa cu care a respins anul trecut tentativele de reformă ale Monicăi Macovei. Are el un program de reformă pentru ţară? Dacă îl are, îl ţine bine ascuns. Cu toate acestea, Vasile Blaga are mari şanse de a conduce PDL după convenţia din 30 iunie, pentru că este apreciat de liderii PDL din teritoriu, care văd în el un om cu care pot negocia orice. ..."
Citeste tot articolul
Circ fără pâine
După atâtea luni de promisiuni luminoase şi critici furibunde împotriva guvernării PDL-iste, tot omul de rând s-ar fi aşteptat să vadă un cabinet Ponta pus asiduu pe treabă, dornic să-şi răsplătească în mod concret şi onest electoratul. Ori măcar o domolire a discursului visceral, total inoportun şi neserios, mai ales acum, după o victorie atât de concludentă, ca cea din 10 iunie. Din păcate, constat cu dezgust cum fiecare zi care trece nu e altceva decât o nouă filă din jurnalul de luptă, deja prăfuit şi plicticos, în care încă se mai trag salve necruţătoare de tun, împotriva unui inamic nimicit. Aproape că nu e zi în care ambiţiosul premier Ponta să nu-şi arate chipul veşnic surâzător pe micile noastre ecrane. Nici vorbă însă de vreo nelinişte a lui cu privire la soarta românilor disperaţi, care şi-au pus atâtea speranţe în primenirea promisă. ...
Citeste tot articolul
Papionul lui Patapievici şi cravata desfăcută la gât
Horia-Roman Patapievici nu e un personaj comod de felul lui. Nu e un narcisist care să caute laude din toate părţile. Nu e nici un împăciuitorist care, odată numit în funcţie, caută cu orice preţ să nu deranjeze pe nimeni. Nu e nici un ipocrit care să-şi ascundă principiile şi opiniile în spatele unor false rigidităţi instituţionale. Adept al unei adesea necruţătoare viziuni de dreapta, Horia-Roman Patapievici nu şi-a dorit niciodată, nu a fost şi nici nu avea de ce să fie tocmai acum simpatic mai-marilor din PSD. Mai cu seamă că nu şi-a reprimat tonul critic nici după ce a fost numit de preşedintele Traian Băsescu, în locul lui Augustin Buzura, la conducerea Institutului Cultural Român (ICR). ...
Citeste tot articolul
Prof. dr. NICOLAE ISTUDOR - "Pământul necultivat al României ar putea salva de la moarte toţi oamenii care sfârşesc azi de foame în întreaga lume”
Săptămânile trecute, ziarele au publicat mai multe articole pe teme agricole. Îngrijorarea cea mai mare a tuturor vizează anul 2013, în care vom mânca, se spune, mai mult din import, deoarece aproape toate unităţile mici de procesare a cărnii şi laptelui din România vor fi închise, ca necorespunzătoare standardelor din UE. După două decenii de importuri masive în toate domeniile, dar mai cu seamă în sectorul alimentar, când credeam că programe naţionale, elaborate cu mulţi ani în urmă, îşi vor fi făcut efectul, scăzând dependenţa ţării noastre de laptele, carnea şi legumele europenilor, aflăm cu surprindere că n-a existat nici un program, că nici un guvern nu s-a preocupat de independenţa agricolă, de încurajarea producţiei interne, de sincronizarea cu Uniunea în privinţa standardelor. UE pur şi simplu nu mai vrea să ne păsuiască, a făcut-o deja câţiva ani, răbdarea ei luând în mod oficial sfârşit la 1 ianuarie 2013. ...
Citeste tot articolul
Răspuns pentru MAGDALENA DOGĂREL - Braşov, F. AS nr. 1016 - "Sora mea are scleroză multiplă”
Ţinând cont de faptul că scleroza multiplă este o boală cronică, potenţial debilitantă, ce afectează sistemul nervos central (creierul, nervii optici, măduva spinală), în care există dovezi puternice care indică şi o componentă autoimună, tratamentul presupune, în primul rând, medicaţia alopată (indispensabilă) corespunzătoare formei de manifestare şi stadiului evolutiv. ...
Citeste tot articolul
ColonHelp m-a ajutat să scap de constipaţie, dar şi de alergii
Mă numesc Dragalan Georgiana Daniela şi sunt din Călăraşi. Anul trecut am început o cură de ColonHelp din întâmplare, ca să zic aşa. Am fost plecată în Spania, la un contract de muncă. Acolo am început să am probleme cu constipaţia şi orice tratament încercam - medicamente sau ceaiuri - nu reuşeam să-mi revin la normal. Ştiam despre ColonHelp din reclamele de la televizor şi, în disperare de cauză, am rugat o prietenă care urma să vină la mine să-mi aducă o cutie. ...
Citeste tot articolul
Dacă vreţi să renunţaţi la fumat
Esenţă împotriva dorinţei puternice de fumat: O linguriţă de ceai negru, câte o jumătate de linguriţă de pulbere de cicoare, urzică, mentă şi valeriană se amestecă bine. Se depozitează într-un recipient de sticlă închis ermetic. Se foloseşte împotriva dorinţei puternice de a fuma: la două căni de apă în fierbere, se pune o linguriţă de pulbere, se dă un clocot, se acoperă şi se lasă la infuzat 8-10 minute. Se bea pe îndelete, cu înghiţituri mici. Valeriana este un bun detoxifiant şi un antidepresiv natural, ajutând la calmarea stărilor de nervozitate.
Citeste tot articolul
Reţete rapide pentru - DIABET ZAHARAT
* Lămâia combinată cu usturoi şi pătrunjel ajută la reducerea nivelului de zahăr. Aveţi nevoie de următoarele ingrediente: usturoi - 300 g, lămâi - 1 kg, pătrunjel - 300 g. De la lămâi se elimină sâmburii. Toate ingredientele se trec printr-o maşină de tocat şi se amestecă bine. Se lasă 14 zile într-un loc protejat de soare. Se consumă câte o linguriţă, cu jumătate de oră înainte de masă.
Citeste tot articolul
De la medicina strămoşească la medicina modernă -BIOTITUS(R) Derma
Aţi avut cu toţii ocazia să vă ardeţi (la propriu). Ştim bine cât de dureroasă este o arsură. Dar cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu îşi pot imagina ce înseamnă o arsură gravă de gradul II sau III, şi, mai ales, cum te simţi când te scoli dimineaţa şi ţi-e groază să te uiţi în oglindă sau la mâinile şi picioarele tale acoperite de răni oribile. Suferinţele provocate de arsură sunt nu numai fizice. De cele mai multe ori, atunci când rănile sunt grave, cicatricele rămase generează o suferinţă psihică care marchează pacientul pentru tot restul vieţii. Am avut prilejul, în gărzile lungi din mediul rural, să văd fel şi fel de răni, să cos pe viu muşcături adânci de porc, răni lăsate de secure în pacienţi care mi-au leşinat pe masa de consultaţie. Niciodată nu m-au marcat, ci le-am tratat firesc, fiind o parte a profesiunii pe care mi-am ales-o. S-a întâmplat însă odată să simt cum mi se răsuceşte stomacul, în timpul unei gărzi, când a venit un pacient cu mâinile arse...
Citeste tot articolul
Călătorie în lumea ierburilor de leac
* Vara, plantele medicinale îşi sporesc energia vindecătoare, dovedindu-se a fi adevărate miracole ale Naturii. Pentru a şti să le folosim pe deplin puterea, l-am rugat pe farmacistul Ion Bobaru din Brăila, neîntrecut cunoscător al plantelor, să ne conducă într-o călătorie prin grădina cu flori din care îşi prepară medicamentele. Adept al farmaciei medievale, "spiţerul” din Brăila le oferă cititorilor şi câteva dintre reţetele pe care le-a descoperit în manuscrise vechi de aproape două secole *
Citeste tot articolul
Remedii de vară cu muşeţel
Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţe! Blândul muşeţel, cu florile sale mici şi cu mireasma sa amărui-înviorătoare, este, în realitate, un remediu foarte puternic. Folosit extern, este unul din cele mai puternice antialergice, cicatrizante şi antiinflamatoare naturale, având un efect vindecător excepţional, cu condiţia să fie folosit cu ştiinţă. Iată în continuare câteva leacuri pentru uz extern, împrumutate din medicina populară românească...
Citeste tot articolul
S.O.S. Televiziunea Română!
"TVR, o ruşine naţională!”, "TVR trebuie desfiinţată!” au declamat, zile la rând, limbuţii autori sau invitaţii-abonaţi ai unor talk-show-uri tot mai agresive, care dau năvală, seară de seară, pe micile noastre ecrane. Aprigi dulăi de pază ai unor trusturi de presă care duhnesc de la o poştă a impostură şi a interese partinice, erijându-se neîncetat în străjeri unici ai valorilor noastre morale, aceşti nedemni colegi de breaslă dau zilnic verdicte, acuză fără drept de apel, taie şi spânzură, sunt experţi în orice, au darul prezicerii şi, peste toate, au un tupeu sinonim cu mitocănia. ...
Citeste tot articolul
SÂNZIENELE
* Încărcată de magie şi farmec, sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie, împlineşte peste 5000 de ani! Născută dintr-un străvechi cult al soarelui, ea nu şi-a pierdut coloratura păgână, deşi este asociată cu o mare aniversare creştină: naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Obiceiurile din Noaptea de Sânziene, practicate şi astăzi, mai ales în Maramureş şi Nordul Ardealului, dovedesc conservatorismul fantastic al tradiţiei româneşti populare, cu mult mai veche decât istoria. Ascultaţi frumoasa poveste a Sânzienelor, relatată de un specialist în etnografie şi folclor *
Citeste tot articolul
IRINA PĂCURARIU
"... E un lucru ştiut: eu fac cele mai scurte deplasări din istoria televiziunii. Am o "problemă tehnică” reprezentată de cei doi copii care mă aşteaptă acasă. Asta mă transformă într-un coşmar, mai întâi pentru operatori, şi apoi pentru mine însămi, fiindcă sunt obligată să aranjez lucrurile în aşa fel încât să am un maxim de întâlniri esenţiale într-un timp foarte scurt. Asta a şi fost prima provocare gravă pentru acest proiect: să pun de acord programul meu cu programul unor oameni pe care doream să îi intervievez. Prima deplasare pe care am pregătit-o a fost în Anglia. Voiam să merg la Londra, la London School of Economics, King's College, unul din cele mai importante colegii de apărare din Europa, şi, desigur, la Oxford şi Cambridge. Numai că lucrurile nu au mers deloc unse. Avionul a întârziat, bagajele au întârziat şi ele. Deci tot ceea ce organizasem s-a dus de râpă. Apoi, întâlnirea cu toţi subiecţii de interviuri o stabilisem într-o sală de la London School of Economics. ..."
Citeste tot articolul
Artişti români pe scenele lumii - LUCIA STĂNESCU
" ... Nimic din anii copilăriei petrecuţi în casa părinţilor mei din Someşul Rece n-avea să anunţe destinul care a urmat. M-am născut ca al şaptelea copil şi ultimul, în familia preotului Ioan Stănescu, ce se trăgea dintr-un neam ce dăduse deja trei generaţii de preoţi. Am supravieţuit doar patru copii din cei şapte, trei fraţi şi eu, singura fată, mult aşteptată în familie. Atâta de dorită, încât tata i-a promis moaşei o pereche de cizme noi şi o năframă de Maramureş, dacă va avea o fată. Şi s-a ţinut de cuvânt. A fost mare bucurie în casă când m-am născut. Era într-un mijloc de iunie din anul 1926. Sigur că, fiind cea mai mică, aveam o poziţie specială în familie, dar în nici o clipă din anii copilăriei n-am bănuit ce-mi va rezerva viitorul. Poate şi pentru faptul că, deşi tata era preot, am fost crescuţi la fel ca ceilalţi copii din sat, fără să fim cocoloşiţi sau alintaţi. De altfel, anii petrecuţi în casa părinţilor mei au fost număraţi. La vârsta de patru ani, din cauză că mama s-a îmbolnăvit, am ajuns tocmai la Bucureşti, la sora mamei. ..."
Citeste tot articolul
MIRCEA ROMAN - "Eu le-am făcut sculpturilor mele suflete”
Merg pe drumul buruienos dintre halele Combinatului Fondului Plastic al U.A.P., pe undeva în spatele Casei Presei Libere din Bucureşti. În faţa mea, îmbrăcat în hainele lui de atelier, păşeşte, călăuză tăcută, sculptorul Mircea Roman. La 53 de ani, Roman nu e un risipitor de vorbe, dar când vorbeşte, îşi răscumpără cu prisosinţă tăcerea, prin umorul lui ardelenesc. Păşim printre clădiri aflate la limita supravieţuirii, mărturii ale vechii glorii a Combinatului şi Uniunii Artiştilor Plastici din România. În faţa noastră, haite de câini pripăşiţi abia de ne fac loc. Apoi, brusc, sculptorul deschide o uşă - şi începe magia! E o hală întreagă, renovată şi curată, în care Mircea Roman şi-a adunat aproape toată opera. Personaj lângă personaj, chipuri intense şi dramatice, închise în forme stranii ...
Citeste tot articolul
SIRENELE SE ÎNTORC
- În folclorul fiecărei ţări există legende şi basme despre fiinţe umanoide subacvatice, fie că se numesc ondine, sirene, rusalce sau oceanide. Despre asemenea creaturi enigmatice, jumătate om - jumătate peşte, au pomenit în jurnalele lor de călătorii, şi navigatorii Cristofor Columb şi Magellan. În secolul XXI, sunt puţini cei care mai cred că sirenele există cu adevărat. Şi totuşi, în fiecare an, apar noi mărturii ale existenţei lor. Conform unor teorii recente, rusalca, ca şi Omul Zăpezilor, este o specie necunoscută a unui mamifer foarte apropiat de Homo Sapiens -
Citeste tot articolul
Bucureştiul cântă şi dansează
La ora la care acordeonul lui Andrei Mihalache tocmai ce începea să se încingă, sărbătoarea bucureşteană "Street Delivery” era în toi. Un chitarist cânta cocoţat pe acoperişul unei dubiţe roşii, lângă Biserica Anglicană, iar la capătul străzii, pe scena principală, concerta Luiza Zan. Era doar prima seară a celei de-a şaptea ediţii a evenimentului ce închide o stradă din zona Grădinei Icoanei (Arthur Verona) traficului rutier, pentru a le-o dărui pietonilor. Proiectul, ce se desfăşoară anual, în paralel, în Bucureşti şi în Timişoara, a fost gândit ca o încercare de a oferi o nouă valenţă în relaţia între oraş şi locuitorii săi şi de a promova, totodată, cultura urbană.
Citeste tot articolul
Recomandari
