AMINTIRILE DOAMNEI CLOTILDA
O masă mare, cu douăzeci şi patru de scaune, în mijlocul unui salon imens. Uşile se dau maiestuos la o parte, candelabrele de cristal se aprind, unul câte unul. Mâncăruri în porţelanuri fine, veselă de argint, şiruri de pahare strălucitoare, aliniate după etichetă... E seară, în amurg. Casa Drăgan îşi aşteaptă iarăşi oaspeţii...
Citeste tot articolul
Dr. biochimist CRISTINA MATEESCU - "Stupul este o adevărată farmacie a naturii, iar albina este cel mai vechi medic cunoscut”
Undeva, în cartierul Băneasa din Bucureşti, privirile trecătorilor sunt atrase de o clădire ciudată, cu ferestre în formă de fagure. Nouă şi făţoasă înainte de 1989, astăzi pare învechită şi prăfuită, deşi găzduieşte cea mai performantă ramură din domeniul medicinei naturii: APICULTURA. Purtând încă un nume vechi ...
Citeste tot articolul
Părintele TEOFAN de la Nera
Ascunsă între pădurile de pe Valea Nerei, mânăstirea "Sf. Paraschiva” (comuna Sasca Montană, jud. Caraş-Severin), fondată de renumitul doctor Pavel Chirilă, chiar pe locul copilăriei sale, este una dintre cele mai mari din Banat. Aici vieţuiesc şaizeci de maici şi surori, după rânduiala athonită. Viaţa aspră, cu trudă multă, priveghere îndelungată, rugăciune permanentă şi hrană puţină, le-a transformat pe măicuţe într-un soi rar de fluturi transparenţi, care când străbat aerul, împrăştie miros de flori de câmp şi de smirnă. Chip al ascezei este şi duhovnicul lor, părintele Teofan, un monah ascuţit în nevoinţe şi cu un veşnic zâmbet pe buze. Căci, deşi este sever în păzirea temeiurilor de credinţă...
Citeste tot articolul
Despre divorţ, cu mâna pe inimă... (II)
Îmi amintesc perfect. Ieşiserăm amândoi în parc, pentru că îmi doream să beau o cafea. Speram să uit toată tristeţea ultimelor luni, toate cearcănele apărute în nopţile de iarnă în care plânsesem fără să mă audă, toate frustrările născute din efortul de a salva un mariaj pripit. ...
Citeste tot articolul
Cel mai cinstit dintre guverne
"Cel mai cinstit dintre guvernele României postcomuniste” - cum şi-a denumit premierul Ponta propriul cabinet - porneşte la drum şchiopătând. Ţintele economice - principalul obiectiv al noii administraţii - sunt departe de a fi atinse, corupţia funcţionează la aceiaşi parametri, dacă nu cumva este chiar mai agresivă, legislaţia este la fel de instabilă ca în toţi anii scurşi de la răsturnarea lui Ceauşescu. Guvernul d-lui Ponta s-a încadrat perfect, încă de la început, în logica "sistemului ticăloşit”, cum a denumit preşedintele Băsescu ansamblul de complicităţi interesate ce domină administraţia ţării, ierarhia ei economică şi socială. ...
Citeste tot articolul
USL-PDL, schimb de vestiare...
Frank Field... spunea că: "Democraţia nu va mai putea să funcţioneze atâta timp cât politicienii de doi bani vor continua să se considere ca o rasă aparte”. Mi-aş permite să adaug că această " rasă aparte” de politicieni sunt, într-adevăr, politicieni de doi lei, la care însă mai primeşti şi restul... dar, din păcate pentru românii de rând, politicienii care-i conduc sunt de milioane de dolari, şi nu dau doi bani pe cei care i-au ales. ...
Citeste tot articolul
Tăcerea vinovată a universităţilor
De la ele ne-am fi aşteptat să vină adevărata schimbare de mentalitate şi de anvergură a societăţii. De la ele ne-am fi aşteptat să vină repoziţionarea şi recredibilizarea elitelor pe care, după o jumătate de secol de comunism, le-am învestit cu rolul, dacă nu cu onoarea, de a ne scoate la limanul normalităţii. De la ele ar fi trebuit să înceapă chiar şi mult-trâmbiţata reformă. Ele ar fi trebuit să dea, primele, legitimitate şi forţă societăţii civile. Ele ar fi trebuit să stea, ferm şi imparţial, în faţa oricăror abuzuri de putere...
Citeste tot articolul
Ţara, la judecata ţăranilor - Emil Florescu - "Chiar şi pe timpul ocupaţiei turceşti, taxidarii (strângătorii de biruri) erau mai înţelepţi decât perceptorii actuali din Rom&aci
Multe livezi din zonele de deal ale României sunt în pericol de dispariţie. Ţăranii pomicultori nu au bani să întinerească plantaţiile şi multe dealuri rămân golaşe. Unii, mai tineri şi mai citiţi, au obţinut certificări ecologice, în speranţa că vor avea un sprijin mai consistent din partea statului. S-au înşelat. Statul român îi accizează la sânge, neluând în seamă cheltuielile suplimentare cu producţia ecologică. Dezamăgiţi şi cu ochii înlăcrimaţi, mulţi săteni fac gestul final: îşi vând livezile samsarilor de pământuri. ...
Citeste tot articolul
Răspuns pentru MIHAI VIRGIL, F. AS nr. 1018 - "Am dureri mari din cauza unei pietre la rinichi”
Luând în calcul spusele dvs. (dureri îngrozitoare, apelarea la serviciul de urgenţă, ineficienţa tratamentului medicamentos), consider că rezolvarea problemelor produse de litiaza renală se îndreaptă spre o abordare de tip chirurgical. În mai toate cazurile întâlnite până în prezent, un calcul renal care produce obstrucţie, infecţie...
Citeste tot articolul
Cum devin copiii bolnăviori... SĂNĂTOŞI?
Dragi copii, mămici şi tătici, sunt Ana-Maria, am 5 ani şi jumătate şi împreună cu bunica mea am decis sa vă povestim cum am ajuns să fiu o fetiţă care se bucură de toate libertăţile şi tentaţiile copilăriei, menţinându-mă sănătoasă, veselă şi echilibrată. ...
Citeste tot articolul
COAJA DE CEAPĂ
Povestea pe care v-o spun datează din vremurile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deşeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doamnele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vopsească şi părul cu decoctul concentrat de coji de ceapă. Nici nu era greu de observat că după câteva proceduri părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mătreaţa dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea şi gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. ...
Citeste tot articolul
ANGHINAREA - Salvatoarea colecistului
În popor se mai numeşte şi angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii, şi este o plantă mare iubitoare de soare şi de căldură, crescând doar în zonele sudice ale ţării noastre, unde a fost adusă cu secole în urmă, din regiunea mediteraneană. Acum, în miez de iunie, se recoltează frunzele anghinarei, care sunt un excepţional drenor biliar, depurativ şi tonic al ficatului. Încă din antichitate, medicii greci şi romani administrau frunzele plantei celor cu icter, care nu puteau digera alimentele ori care aveau stări de greaţă. În evul mediu, alchimiştii foloseau anghinarea ca principal ingredient într-un aşa-numit elixir amar, despre care se credea că are calitatea unică de a elimina toate materiile toxice din organism, ajutând astfel la vindecarea bolilor trupului, dar şi ale sufletului. Ceva mai târziu, o varietate a plantei, cunoscută drept "anghinarea de Ierusalim”, era folosită pentru vindecarea hepatitei A ...
Citeste tot articolul
Selecţia "Formula AS"
Acum 14 ani, când a apărut, tot la Humanitas, cartea Doinei Jela, "Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat”, cei pentru care Monica Lovinescu fusese, în anii dictaturii comuniste, o prezenţă exemplară, o voce care vorbea pentru şi în locul lor, au putut afla tragedia ce i-a umplut viaţa cu suferinţe de nevindecat. Atunci ne-a fost relevat şi un caracter extraordinar: mama Monicăi, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. O doamnă capabilă de sacrificiul suprem pentru binele fiicei sale preaiubite. De dragul ei a îndurat calvarul persecuţiilor, umilinţelor, sărăciei, trădărilor şi apoi al închisorii, până la moartea în detenţie din 1960. Cu toate presiunile, călăii ei n-au reuşit s-o facă să cedeze, să-şi cheme înapoi în ţară fiica ce irita regimul de la Bucureşti spunând adevărul. Foarte bine documentată la toate sursele accesibile, cartea Doinei Jela se constituia într-un incontestabil act de acuzare în "procesul comunismului”, reconstituind din documente şi mărturii ultimul deceniu din viaţa Ecaterinei Bălăcioiu. O carte pe care Monica Lovinescu însăşi ar fi vrut, dar nu a putut să o scrie, fiindcă îi era insuportabil de dureros să retrăiască acea perioadă. I-a pus însă la dispoziţie Doinei Jela arhiva personală în care se aflau şi numeroase scrisori primite de la mama ei...
Citeste tot articolul
Marius Oprea - "Dezvăluirea trecutului face parte din viitor”
"Vânător de securişti”, Marius Oprea este supranumit "Wiesenthal al României” - aluzie la celebrul vânător de nazişti, Simon Wiesenthal. Născut la 22 mai 1964 la Târgovişte, Marius Oprea este istoric, arheolog, poet şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A studiat istoria la Universitatea din Bucureşti. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de profesorul şi criticul literar Mircea Martin. Este autorul unei teze de doctorat cu tema "Rolul şi evoluţia Securităţii (NULL-1964)”. A debutat ca poet în volumul "Pauza de respiraţie”. A publicat 12 cărţi de poeme şi studii istorice dedicate dezvăluirilor despre crimele Securităţii, din care cităm "Banalitatea Răului”, "O istorie a Securităţii în documente”, "Securiştii partidului”, "Moştenitorii Securităţii” şi altele. Destituit, în 2010, din postul de preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea a fost repus în drepturi, oferindu-i-se postul de director al Departamentului de Investigaţii Speciale al aceluiaşi institut. Graţie "arheologiei terorii comuniste”, pe care o practică de ani buni...
Citeste tot articolul
Melania Medeleanu
"Îmi plac dimineţile mele, în care cercetez curtea ca să văd ce floare a mai înflorit, dacă roşiile s-au copt, dacă ciorile nu mi-au mâncat cireşele..."
Citeste tot articolul
Festival cultural, patronat de Biserica românească din Franţa
Anul acesta, între 16 şi 20 mai, s-a petrecut la Paris şi la Limours a doua ediţie a unui Festival de arte, sub genericul "Din dragoste pentru frumos”. Iniţiatorul şi organizatorul a fost Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională. Tema din acest an a Festivalului a fost cea propusă în chip misionar de Patriarhia Română, pentru acest an: Taina Sfântului Maslu şi îngrijirea bolnavilor, dar, într-un sens mai larg şi mai adecvat, referindu-se la îngrijirea tuturor celor aflaţi în suferinţă trupească şi sufletească. Drept urmare a activităţii mele îndelungate alături de Horia Bernea, în cadrul Muzeului Ţăranului Român, am fost poftit pentru a doua oară la festival, pentru a spune un cuvânt despre gândirea şi manifestările ţărăneşti, dar şi pentru câteva reflecţii teologice de pe marginea lor, ceea ce a presupus şi peregrinări prin tema atât de generos tratată de ţăranul român şi atât de bogată în manifestări, a morţii şi a depăşirii ei. ...
Citeste tot articolul
Când se lasă seara în Bucureşti
* Răcoarea serilor de vară scoate bucureştenii din case, transformând pieţele şi străzile capitalei în scene pentru o sărbătoare continuă, plină de armonie şi farmec. "Visul unei nopţi de vară” se joacă la liber în Bucureşti *
Citeste tot articolul
Recomandari
