COAJA DE CEAPĂ

O cenuşăreasă transformată în regină:

Povestea pe care v-o spun datează din vremu­rile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deşeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doam­­nele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vop­sească şi părul cu decoctul concentrat de coji de cea­pă. Nici nu era greu de observat că după câteva pro­ceduri părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mă­treaţa dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea şi gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară, gospodăriile ţărăneşti nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăie­turi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opări­turi, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obţi­nută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji.
Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de infecţii, tot aşa proteja şi morcovii din beci, puşi la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătăţesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fruc­tele. Merele şi perele sunt protejate de infecţii micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă.

Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate

Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componenţă boga­tă în elemente curative are produsul acesta sortit arun­cării.
* Problemele cardiace - Cojile de ceapă conţin sub­stanţe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreţiei biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială îşi pot îmbunătăţi vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă.
* Tuse - Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic şi purgativ. Precum şi ceapa pe care o înveleşte, coaja are un efect antiseptic.
* Crampe musculare şi dureri de cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriţă de coji de cea­pă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă dura­tă, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.
* Picioarele "vinete” provocate de hemoragii sub­cutanate îşi îmbunătăţesc aspectul după trata­men­tul cu coji de ceapă. Rutina din coji întăreşte pereţii vaselor sanguine şi previne spargerea de capilare.
* Ceaiul din coji scade iritaţia ochilor şi menţine acui­tatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un servi­ciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea ve­derii, urmată de înroşirea ochilor şi schimbarea oche­larilor cu dioptrii mai mari.
* Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lin­gură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranşe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, în­ce­pând din a 10-a zi după terminarea menstrua­ţiei. (Pre­paratele din coji de ceapă şi usturoi nu se păs­trează mai mult de 24 de ore, trebuie să le pre­paraţi zilnic.)
De unde, totuşi, are coaja subţire şi uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm atent un pe­tic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lun­gul nervurilor câteva rânduri de cristale alun­gite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cris­talele uneia dintre cele mai active flavonoide - querci­tina. Se găseşte şi în cojile de usturoi, în ceaiul verde şi în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creştere al cepei şi al usturoiului, ca să nu încol­ţească înainte de perioada optimă. Până la sfârşitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un reme­diu antiinflamator, antihista­minic, folosit cu succes în tra­tarea afecţiunilor aparatului locomo­tor (dureri reu­matice, artrită), aparatului respirator (astm, bron­şită). Mulţi doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profi­laxia bolilor cardiace, care scade riscul de trom­boză, de infarct miocardic şi al accidentelor vas­cular-cere­brale. Anul 1996, când au fost publicate rezul­tatele cercetărilor legate de proprietăţile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului. Savanţii au descoperit o proprietate unicat a flavo­noi­dei de a acţiona asupra genei r-53, respon­sabilă pentru distrugerea ce­lulelor canceroase. În afară de preven­ţie, poate fi folosită şi în tratarea cancerelor de sân, pros­tată, intestin gros, creier, plămâni, în ca­zuri de lim­fosarcom şi lim­fogranulomatoză. Este clar că noi tre­buie să ne străduim să obţinem acest antioxi­dant din produsele naturale şi în can­ti­tăţi mari, dacă vrem să pre­ve­nim prăbuşirea dezastru­oasă a sănătăţii.

Comoară pentru agricultori

Toată lumea ştie câte ceva despre produsele bio, cele ce au crescut şi s-au consumat de când lumea în Ro­­mânia, dar care dispar cu viteză maximă, datorită pro­gresului înregistrat, în special în domeniul chimiei. Glo­balizarea în agricultură a dus la renunţarea şi uita­rea vechilor metode de îngrijire a plantelor, veri­ficate de-a lungul secolelor.
Pentru creşterea volumului de producţie agricolă putem să ne bazăm, împreună cu alte metode, şi pe de­coctul din coji de ceapă, care conţine tot setul de micro­elemente: calciu, potasiu, magneziu, fier, cupru, crom, seleniu şi multe altele. Decoctul este un îngră­şământ bun, stimulează creşterea plantelor, în acelaşi timp el distruge microflora patogenă din sol. Acţionea­ză asu­pra plantelor precum ginsengul asupra omului. Plan­tele devin mai rezistente în lupta cu dăunătorii şi cu bolile specifice.
Plantele de cameră, udate şi stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos şi se dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fierbinte, se adaugă 5 linguri de coji de ceapă, se poate şi în amestec cu usturoi.
Pentru castraveţi. 1. Dacă frunzele castraveţilor din grădină încep să se îngălbenească, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o găleată cu apă caldă, se aduce apa până la fierbere, se lasă 6-8 minute pe foc şi apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. Cojile rămase se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului şi prevenirea evaporării. 2. Castraveţii atacaţi de dău­nători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10 l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară şi se stropesc plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri.
Păduchi de frunze, gândaci de Colorado, fluturi dăunători. Se aşează într-o găleată, până la jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi şi pe­lin tocat, şi se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infuzează 24 de ore, se strecoară şi se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate. Merii se stro­pesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai puţin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni, cât zboară flu­turaşii.
Pentru o prindere mai bună de frunze, se adaugă câte 2 g de săpun la fiecare litru de apă.
Pentru varză. Ca să protejăm varza de fluturi, în una din soluţiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de pastă de dinţi rămase prin tuburile mai vechi, şi se stropesc căpăţânile de varză. Mai există şi o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este asigurat.


Reţetele bunicii
SLĂNINĂ ÎN COJI DE CEAPĂ

Am învăţat de la bunica mea, cât am ajutat-o în copilărie la toate treburile casnice, să pun coji de ceapă şi de usturoi în ciorbe, supe, sosuri, care nu numai că dobândeau un gust bun şi o culoare atractivă, dar de­ve­neau şi alimente-medicament. Chiar şi în cea­iul negru sau verde (eu de­seori le amestec în can­tităţi ega­le) se poate adăuga o lin­guriţă de coji sfărâmate în­tre de­gete. Am învăţat să fac şi slă­nină în coji de cea­pă.
Pentru preparare aveţi nevoie de: 1-1,5 kg slă­nină, 2 pumni de coajă de ceapă, 5-7 căţei de usturoi, 1 lin­gură sare, ardei iute, frunze de dafin, piper boabe - după gust.
Într-un castron se toarnă 1 litru de apă rece, se adaugă 1pahar (de 250 ml) de sare. Cojile de ceapă se spală, se taie cu foarfeca şi se pun în apă împre­ună cu foi de dafin, piper şi condimente. Slănina se scufundă în saramură în aşa fel ca s-o acopere puţin, deasupra se pune o farfurie cu o greutate (o piatră de cre­mene sau un borcan de 3 litri cu apă) şi se fierbe 15-20 de minute după primul clocot, până slănina devine moale. După ce se ia de pe foc, slă­nina se lasă în apă încă 10 minute, timp în care 3 căţei de usturoi se taie în felii subţiri. Usturoiul rămas se trece prin presă, se amestecă bine cu sare, boia de ardei dulce sau iute şi condimente preferate. Slănina se scoate din oală, se usucă cu un prosop, se înţeapă din loc în loc cu un cuţit cu capătul ascuţit. În tă­ieturi se introduc felii de usturoi, apoi slănina se unge cu amestecul de condimente, se înve­leşte în celofan şi se pune în congelator.
Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile în­tr-un loc uscat, fără a-şi pierde acţiunea tera­peu­tică. Dar cu o condiţie foarte importantă: vom lua coji de la bulbii complet sănătoşi.