ARCUB Live Jazz Festival
Spectatorii care s-au aşezat liniştiţi pe scaunele albe din Piaţa George Enescu, crezând că după ora opt seara vor scăpa de canicula de peste zi, au avut dreptate doar în parte. Soarele coborâse deja în spatele Palatului Regal, aerul devenise respirabil, însă, îndată ce acordeonistul Emy Drăgoi a apărut alături de formaţia sa, "Jazz Hot Club Romania”, arşiţa a pornit dinspre scenă. Obişnuit al cluburilor şi-al sălilor din ţară şi din străinătate, în care este ovaţionat de cunoscătorii jazz-ului, Emy Drăgoi a avut de astă dată un mare succes în faţa unui public eterogen, pe care l-a cucerit cu virtuozitatea şi cu muzica sa. Anume, reorchestrări ale unor teme clasice din jazz, tango sau folclor. Atmosfera era deja încinsă în Piaţa George Enescu, însă în momentul în care invitatul special al serii, Marius Mihalache, a urcat pe scenă, spectacolul a explodat. Dialogul jazz-istic între doi maeştri - unul al acordeonului, celălalt al ţambalului - a marcat momentul culminant al festivalului Arcub Live.
"M-am întâlnit cu Emy în toamna anului trecut şi am decis să punem la cale un proiect muzical împreună”, ne-a spus Marius Mihalache după concert. "Facem parte din aceeaşi familie, muzical vorbind, şi când doi astfel de artişti urcă pe scenă, se înţeleg imediat, nu-i nevoie de multe repetiţii, lucrurile se spun direct. Ne urcăm pe scenă şi cântăm. Cam la fel mi se întâmplă şi când mă aflu alături de Ţăndărică”. Recitalul Emy Drăgoi Jazz Hot Club Romania, cu Marius Mihalache invitat special, a avut loc în cea de-a treia seară a festivalului, ce s-a întins pe parcursul a cinci seri, între 20 şi 24 iunie. El a debutat cu o seară dedicată muzicii blues, adusă în scenă de trupele lui Mike Godoroja şi A.G. Weinberger, şi a continuat cu recitalurile celor mai bune voci ale jazz-ului actual de la noi, Luiza Zan şi Teodora Enache. Ultimele trei seri au avut drept capete de afiş muzicieni români de jazz stabiliţi peste graniţe: Nicolas Simion (Austria), Lucian Ban (SUA), pianist foarte prezent, cu proiecte diverse, pe scenele din ţară, violonistul Alexandru Bălănescu (Marea Britanie).
Noaptea institutelor culturale
"Mai vreţi puţină muzică, sau dăm drumul la film?”, a întrebat percuţionistul turc într-o română destul de bine vorbită. Aplauzele publicului i-au convins pe cei doi instrumentişti să-şi continue recitalul, astfel încât acordurile de baglama şi de cântece tradiţionale turceşti s-au auzit şi după ora unsprezece noaptea, în curtea Centrului Cultural Turc "Yunus Emre”.
"Atunci, hai să facem o horă. O horă turcească”. O percuţie şi un instrument cu trei corzi, de atât a fost nevoie pentru a crea o atmosferă orientală foarte plăcută şi pentru a incita spectatorii la dans. Manifestarea s-a înscris în cea de-a şasea ediţie a Nopţii Institutelor Culturale, când 14 institute şi-au deschis porţile până mult după miezul nopţii. Noaptea Institutelor a însemnat o nouă invitaţie pentru un traseu cultural nocturn, primită cu bucurie de tinerii ce s-au plimbat între locurile manifestărilor. La mai puţin de o săptămână de la protestul papioanelor, când câteva sute de studenţi şi de oameni de cultură s-au adunat pentru a susţine actuala sa conducere, Institutul Cultural Român a fost gazda unor concerte şi lecturi de poezie. Un concert de chitară şi contrabas, urmat, tot în grădina de vară, atât de primitoare la lăsarea întunericului, de teme muzicale din filmul "The Flinstones”, sau "La vie en rose”, cântate de Jazzappella, grup în care îl regăsim pe Zoltan Andras, solistul trupei Sarmalele Reci. În interior, în sala ICR, o expoziţie de fotografie a cehului Pavel Hroch, ce a urmărit, pe parcursul a 300 de kilometri, similitudinile între etniile şi culturile întâlnite de-a lungul Dunării.
Peste drum, la doi paşi, la Institutul Italian "Vito Grosso”, o altă expoziţie de fotografie, "Roma inedită”, semnată Rodica Marinescu, şi un concert cu unul dintre cei mai neconvenţionali pianişti ai momentului, Maurizio Mastrini. Seara s-a încheiat aici cu un omagiu adus regizorului Michelangelo Antonioni, la 100 de ani de la naşterea sa. Filmul şi muzica au fost principalele atracţii la Noaptea Institutelor Culturale. La Institutul Francez au răsunat compoziţii de Chopin şi Liszt, în interpretarea pianistului Nicolae Dumitru, iar mai târziu s-a ţinut un concert de fado, cu Maria Răducanu şi Sorin Terinte, în vreme ce la Institutul Cervantes un alt duo, Pilar Diaz Romero şi Tiberiu Gogoanţă, a susţinut un recital de flamenco.
Femei pe Mătăsari
Doamne în floarea vârstei, ce îşi menţin tinereţea şi silueta prin sport, puştoaice entuziaste, domnişoare dichisite s-au adunat, toate pe tocuri înalte de 8 centimetri, la start. Cursa ce a urmat, 250 de metri pe tocuri, în încurajările celor ce s-au strâns pe marginile străzii, a fost cea mai haioasă şi mai aşteptată acţiune a celei de-a doua ediţii a evenimentului "Femei pe Mătăsari”. Au mai fost multe altele, spontane, venite din atmosfera relaxată şi din inventivitatea celor prezenţi.
În urmă cu un an, o echipă tânără a pus la punct, de la zero, acest nou festival urban stradal. "Sediul asociaţiei noastre, Beneva, ce are ca motto «Să facem bine în România», este o casa veche, de pe strada Mătăsari. Când ne-am mutat aici şi am dat o căutare pe internet, primele pagini erau pline numai cu ştiri negative”, ne spunea atunci Iulian Văcărean, iniţiatorul proiectului. "Am pornit o serie de acţiuni cultural-social-educaţionale şi, într-un an şi jumătate, dacă te uitai pe internet, primele pagini erau despre aceste aspecte. Aşa că ne-am zis, «hai să înfrumuseţăm un pic strada». Am apelat la mulţi prieteni, am preluat ceva din celebritatea zonei şi am pornit acest eveniment, ce pune reflectorul pe rolul femeii în societate”. Tema de anul acesta a fost "Femeia între creaţie şi creativitate”. Timp de trei zile, între 22 şi 24 iunie, strada Mătăsari a fost închisă pentru maşini şi a avut aerul unui târg vintage, prin care s-au plimbat sute de bucureşteni. S-au proiectat filme de scurt metraj, s-a jucat teatru, s-au ţinut ateliere şi conferinţe. Serile, pe scena de la mijlocul străzii, au concertat Şuie Paparude, Les Elefants Bizarres, Norzeatic şi Khidija, The Mono Jacks, Travka.
Salonul de fotografie
Între 21 şi 24 iunie, în sala "Oaspeţi” a Muzeului Ţăranului Român, s-a produs "marea întâlnire a fotografiei cu cei ce o fac sau o admiră”, aşa cum a fost prezentată cea de-a treia ediţie a Salonului de Fotografie. Întors după trei săptămâni petrecute în China şi după o expoziţie la Cluj, Şerban Mestecăneanu, directorul Salonului, a pregătit şi anul acesta un program atractiv pentru amatorii de fotografie. Foarte interesante au fost paralelele între arte: fotografie şi sculptură (Pavel Şuşară, în dialog cu Mihai Roman şi cu Nicu Ilfoveanu), fotografie şi teatru, o discuţie cu public între regizorul Dragoş Galgoţiu şi Mihaela Marin, autoarea unei impresionante expoziţii în cadrul Salonului. Prezentarea Şcolii de Poetică Fotografică "Francisc Mraz”, discuţii despre fotografia de stradă, ateliere practice pentru fotografii de nuntă, un concert de jazz, un spectacol de improvizaţie şi unul de dans contemporan au făcut parte din programul SAFO 2012. Cel mai aşteptat moment al Salonului a fost, desigur, cel al dezvăluirii numelor câştigătorilor concursului, la care s-au înscris peste 150 de fotografi, însumând 1800 de lucrări. Dintre acestea, 131 de fotografii au avut onoarea de a fi prezentate publicului, printate şi înrămate, ca în orice expoziţie ce se respectă, iar merituosul câştigător al concursului a fost Alexandru Marinescu, autorul fotografiei intitulate "Lucid Dreams”.
Foto: Agerpres(NULL) / Mediafax (NULL)