Elena Boangiu
| Nume | Boangiu |
| Prenume | Elena |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Elena Boangiu
Afisare: 1 - 40 din 108 comentarii
Chipuri26.12.2013, 14:53
Cata triste si bucurie se simte printre randuri.Imi pare tare rau de acesti oameni,caci intr-adevar sunt multi,care pierduti in vesnicia frigului unii au invatat sa supravietuiasca iar altii au plecat acasa pt totdeauna...Bunul Dumnezeu sa va fie alaturi pana la sfarsit iar cand veti merge acasa numai lumina sa primiti!
08.04.2013, 15:56
Frumos din partea unui medic sa ne arate ca se intampla si minuni.Mai rar.Pt tatal meu nu s-a mai putut face nicio minune dar sper ca rugandu-ma acum cand numai e sa aibe acolo numai lumina si iertare din partea Domnului.
19.10.2011, 10:49
"Cand a plecat la Domnul, incarcat de ani si rugaciune, pe 2 decembrie 1998, a fost plans de intreaga tara, de la vladica si pana la opinca, dar in urma lui nu a ramas un loc gol, ci o dara de lumina."...cuvintele mele sunt prea sarace ca sa mai completez ceva...as spune doar atat ca si-a iubit nespus de mult menirea si ca ii multumim pt tot.
Mari duhovnici romani - Parintele ILIE CLEOPA
18.08.2011, 18:48
Vai,vai,vai pe astia nu-i poti numi oameni.Cum sa faci atata rau....Doamne da cumplite vremuri....ma gandesc ce era in sufletel acelor oameni...cata tristete si saracie....bine a zis d-na Greta si tineretul din ziua de azi...
Imi pare sincer rau de tot ce s-a intamplat si bravo lor ca au dat dovada de mare caracter.Mai avem multe de invatat!
Povestea unei cutii cu dropsuri
13.07.2011, 17:14
Ce scumpete de catel trebuie sa fie din moment ce d-na vorbeste asa de frumos de ea.Sa va aduca incontinuare numai bucurii asa cum a facut-o si pana acum.Va stimez ca nu i-ati intors spatele si ca i-ati facut viata usoara.Un suflet mare alaturi de un suflet mare.Dumnezeu sa va ajute!
03.07.2011, 12:08
Ma intreb cateodata daca as fi putut sa fiu ceea ce sunt ei?Dar cred ca toate ne vin de sus,nu poti sa fii ceva cand stii ca nu poti duce.Eu decat sa ma fac de ras mai bine traiesc in lumea de mirean si-mi dau silinta ca de acuma incolo sa fiu mai buna.Pt acest articol felicitari iar pt maicutele si preotul de acolo numai de bine sa auzim,sanatate si o viata cu multa lumina.Doamne ajuta!
SCHITUL TARNITA - Locul unde vezi minunile "la ochi"
03.07.2011, 11:36
Incredibil.Un om care si-a lasat la usa vietii toate greutatile sau mai bine zis le-a luat in brate si le-a mangaiat cum numai el stie.Vai nu mi-a fost dat in acesta viata sa citesc darami-te sa cunosc un om atat de incercat,de necajit.Si totusi cu vointa lui de fier a razbit in viata mai bine ca multi dintre noi.Un adevarat exemplu pt toti oamenii.L-am vazut intamplator intr-o galerie comerciala avea un chip atat de linistit cu toate ca urmele nefericitului accident se vedeau.Rusine pt cel care a cauzat accidentul.
28.06.2011, 20:56
Un articol pe care-l distribui mereu pe facebook.Este unguentul pt rana cu urme adanci.Am si eu in familie oameni care si-au pierdut intelegerea si respectul intre ei dupa atata convietuire.Pacat mi-ar place sa-l citesca si sa-si analizeze mai bine viata.
Despre dragoste, cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa
27.06.2011, 12:44
Ce multmi-a placut.Cat de mult avem nevoie de asemenea oameni printre noi...daca mai sunt si duhovnici,preoti atunci...Doamne ajuta la toata lumea!
Despre dragoste, cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa
04.05.2011, 20:43
Iubesc pur si simplu acesti oameni.Iubesc aceste articole care ne intorc cu sufletul in casa de la tara.Cine nu are bunici?Dar mai ales la tara?Nici nu ma gandeam ca voi tanjii atat de mult dupa anii copilariei.Mereu ii spuneam mamei ca ma fac eu mare si o sa decid ce vreau eu cu viata mea...si ce mult m-am inselat.... intr-o privinta da decid ce fac cu viata mea dar TIMPUL,ANII NU SE MAI INTORC.....acu plange si sufletul in mine pt o zi de primavara,de vara,de toamna sau de iarna cand ma rasfatam cu surorile,prietenele si colegele mele in joaca.
Admir acesta familie si ii multumim Bunului Dumnezeu ca am avut si avem asemenea bunici printre noi.Dumnezeu sa-i ocrotesca!
29.04.2011, 11:19
Din pacate NOI am adus acesta tara aici unde este.Pacat doar cativa dintre noi strigam,luptam ca sa-i oprim.Pe mine ma ingrozeste faptul ca acei oameni care fac acest lucru "defrisarea" nu le pasa,ei stiu una si buna ca trebuie sa taie ca sa primeasca niste bani!Rusinos!Iti faci tie rau ca sa primesti niste bani.Noi am fii in stare sa ne vindem mama pt bani si cine stie cati nu or fi facut-o deja.Sincer eu sunt revoltata fata de acesti oameni si fata de statul nostru care are niste legi atat de proaste.
29.04.2011, 10:59
Acest sentiment ca iti scapa printre degete a fost simtita si de mine.Acum cativa ani aveam si eu un mare semn de intrebare...cat ne cunoastem?...ce ne place?...avem lucruri in comun sau e doar aluatul banal al unei casnicii?...unde gresim?...cert e ca am inceput sa-mi analizez viata,casnicia,ce vroiam de la aceasta casnicie si bineinteles ca imi iubeam sotul a atarnat mai mult in balanta.Atunci m-am gandit bine si mi-am zis ca trebuie sa ma schimb daca el nu dorea acest lucru si trebuie sa lupt pt amandoi.Acum avem 20 de ani de casnicie,nu avem copii ca nu avem dar Ii multumesc Bunului Dumnezeu ca ne-a dat o sansa casniciei noastre.Nu e vorba de inselat e vorba de convietuire ceva ce nu trebuie dat cu piciorul,o viata ce trebuie traita in liniste si in credinta caci altfel poti pierde totul.Acolo unde exista iubire exista liniste.Stiu ca unii dintre noi spun ca nu e chiar asa si recunosc ca nu e,dar la mine functioneaza.La noi in familie eu sunt omul ce crede cel mai mult in Dumnezeu iar el este partea materiala.Ce nu am eu are el si ce nu are el am eu.
Sunt momente in casnicie cand apar semne de intrebare...si inteleg perfect acest articol...Doamne ajuta pt voi!
21.04.2011, 21:03
Asa cum a venit asa a plecat.Frumos articol.Mi-ati incantat sufletul ca l-ati iubit din prima,l-ati considerat prietenul familiei dvs si nu in ultimul rand un membru al familiei.Vai cate avem de invatat de la aceste suflete.
11.04.2011, 10:43
Cata diferenta intre un copil de la sat si unul de la oras.Ar trebui sa ne dea mai mult de gandit ca indiferenta asta ucide tot ce e mai frumos in acesti copii.Doamne cata delasare din partea statului.Si eu am fost copil si eu am crescut la bunici,la tara si tare-mi placea...imi amintesc si acu de arsita verii cu picioarele goale in tarana,de ploile care veneau pe nepusa masa de vara,de cate si mai cate...Il admir pe acest copil si sa-i dea Bunul Dumnezeu tot ce viseaza.
11.04.2011, 10:18
Am avut si eu papagal.Mai multi recunosc fiindca din dorinta de a nu fi singuri cumparam unul ,traia cativa ani apoi pleca acolo unde vom merge toti.Am avut si perechi dar tot asa pana se imbolnavea unul,murea,apoi celalalt nu mai supravietuia mult.Insa este foarte adevarat sunt atat de iubitori si daca nu le acorzi atentia se intristeaza foarte tare,se supara,devin inchisi sau unii tipa inncontinu.Oricum sunt niste mogaldete frumoase,iubitoare peste masura si cineva care ne va astepta vesnic sa ne intoarcem acasa.Ultimul mi-a murit de curand,in toamna,dupa ce l-am ingropat in gradina cateva zile il auzeam cantand in casa...semn?Oricum pe Coco,ultimul,l-am iubit cel mai mult.
19.03.2011, 14:32
Eu am un canar dar l-a adus sotul de la o ruda...avea mai multi...pot sa va spun ca e tare dragalasa,este o ea...ii dam drumul prin casa,zboara,ciuguleste absolut tot cei pica prin fata...insa dupa un timp zboara singurica la ea in colivie.Acolo este casa ei si asa s-a invatat.Nici eu nu sunt adepta la asa ceva insa canarii,papagalii si alte pasarele exotice nu pot supravietui la noi in tara ca nu au cu ce se hranii...mananca anumite seminte.
19.03.2011, 13:40
Dumnezeu sa va binecuvanteze.
19.03.2011, 13:17
F.frumos articol.E o placere sa citesti despre acesti oameni daramite sa-i cunosti personal,sa traiesti printre ei.Cum pot oare niste oameni atat de simpli sa te impresioneze atat de mult si unii care sunt...iti vine sa o iei la fuga?
La afirmatia bunicului Adam Grecu..."Campii.Campii frumoase si oameni frumosi,da' putaani..."aici e foarte frumos redat Raiul in vorbele unui om care se afla la capatul vietii...da,acolo in Rai,nu este multa lume fiindca suntem prea pacatosi si multi nu mergem acolo ci multi mergem in iad.
S-a accentuat acest ateism in randul celor tineri iar asta este ingrijorator,am ramas putini care spera ca lumea se va schimba in bine,ca ne vom ridica si vom fi mai buni,mai iertatori.In sufletul mereu a fost,este si va ramne pt. totdeauna Dumnezeu indiferent de ce va urma.Un om obisnuit care stie ca fara El nimic nu e lumina.
Nemuritorii din muntii dacilor
21.12.2010, 12:43
Am citit...m-am gandit....si este foarte trista aceasta intamplare...cu parere de rau va spun ca nu stiu ce cuvinte sa adun si sa va ridic moralul....Este incredibila povestea insa se cunosc cazuri cu aceste suflete blande care nu-si regasesc locul si mai ales menirea dupa o intamplare nefasta sau tragedie.Atunci apare un colaps,o prapastie unde creierul nu se mai regaseste.Se stie ca o parte a creierului este imuna,adica nu are nici o functionalitate,este acolo dar atat.S-ar parea ca noi de acolo vibram cu Divinitatea,cu Dumnezeu.Incercati sa vorbiti cu ea despre aceasta parte a vietii,poate va asculta doar.E un fapt insa ceva concret poate veni mai tarziu.Eu stiu ca prin puterea rugaciunii putem muta muntii din loc,se pot infaptui miracole.Unii se nasc prea blanzi si in viata lor suporta orice,nu au putere sa lupte si sa se zbata pt un tel.Altii sunt facuti sa lupte pana in panzele albe pt ce si-au dorit DAR sa nu-i uitam ca cei care accepta viata blanda trebuiesc sprijiniti de cei puternici.Multi cedeaza si nu mai vor nimic.Lupta e grea fiindca sunt cei dragi pt care ai face orice.Ce sfat sa va dau?Luptati pt ea are multa nevoie de iubire.Are nevoie de mama ei, nu inteleg de ce e asa de detasata...orice munca ai avea nu poti sa-ti dai copilul la o parte....bunicii nu suplinesc parintii,oricat de mult si-ar iubii nepotii!!!
Acum in prag de sarbatori eu va doresc din suflet sa reusiti sa o integrati din nou in sanul familiei,sa aveti sarbatori frumoase si pline de iubire.Doamne Ajuta si Craciun Fericit!
"Parca o faptura straina i-a furat sufletul"
05.12.2010, 11:01
Felicitari d-na Elena si Bunul Dumnezeu sa va binecuvanteze incontinuare.O poveste frumoasa scrisa in viata care curge neincetat.Ce mult ar conta daca noi cei muritori am invata ca mereu in viata din bune si rele trebuie sa culegem fiindca conteza ceea ce ramane in sufletele noastre dar noi...asa ca fiecare culege ce doreste...d-na Elena a cules si ne-a aratat in acest articol ca viata ei este implinita.Doamne Ajuta!
21.11.2010, 21:04
Sa nu incetati nici o clipa sa va rugati si sa va spune-ti durerea caci ea va fi auzita.Domnul nu ne uita niciodata caci suntem copii lui.Aveti grija de mami a voastra si Bunul Dumnezeu va va rasplati.
Doamne Ajuta si multa sanatate.
Puterea rugaciunii - "Fetita cu chibrituri"
21.11.2010, 20:47
O incredibila poveste despre viata.Eu citesc Formula As dar sotul nu.Insa am tinut special sa-i redau aceasta poveste....a ramas fara cuvinte....cum le aseaza soarta si nu poti decat sa accepti si sa traiesti cum stii tu mai bine....
Nici macar nu-mi gasesc cuvintele pt ai spune acestei doamne ca este un exemplu pt noi toti.Cum sa nu-ti amaresti sufletul ca nu poti sa ai copii?Eu stiu ffff bine ce inseamna aceasta traire si pana la urma am invatat sa traiesc asa schioapa toata viata incontinuare!Viata mea dintr-un punct de vedere este nedefinita,nu are culoare fiindca nu am copii dar asta nu-mi da dreptul sa nu ma bucur pt celelalte lucruri care le primim de la Bunul Dumnezeu.
De ce mereu cautam mai mult si vrem mai mult decat avem???Niciodata nu am inteles oare de ce???Ma gandesc ce este in sufletul sotului si ce amaraciune ii umbreste viata care i-a mai ramas....cumplit si crunt....a vrut o alta femeie,a ales si nefericirea face sa-i dea un destin crud si nemilos lui...ce a cautat asta a gasit....
Doamna Aurora tot respectul pt dvs si nu va mai necajiti caci eu am o vorba toti avem un loc sub soare,asa cum e ea viata buna sau rea noi suntem datori sa o traim.
Domnul Sa Va Fie Alaturi Tot Restul Vietii!Si sa fiti ca si pana acum cu suflet mare.Toata stima.
18.10.2010, 12:35
Cata iubire au uni dintre noi in suflet si cata frumusete in viata...Doamne simti ca ai un rost si ca nu esti al nimanui cand citesti asa lucruri frumoase...Frumoase cuvinte...
18.10.2010, 12:35
Cata iubire au uni dintre noi in suflet si cata frumusete in viata...Doamne simti ca ai un rost si ca nu esti al nimanui cand citesti asa lucruri frumoase...Frumoase cuvinte...
30.09.2010, 12:23
Frumos articol.Cand vine vremea sa plecam uitam tot si ne desprindem incet dar sigur iar apoi vrem sa ne intoarcem si nu se mai poate.Iar cel care a ramas tanjeste dupa sufletul plecat si-l cauta in gesturi,in lucruri,in locuri...iar el nu se mai intoarce.Frumoasa povestea si ma bucur ca Georgiana Calian nu a uitat sa ne spuna povestea si noua.
30.09.2010, 12:16
Nu stiu ce ne inchipuim noi enoriasi ca venim cerem un sfat si daca asa spune asta e,e bun.Noi de ce nu cautam,noi de ce nu incercam sa fim mai buni.Uite eu ieri am incercat in zadar sa ma spovedesc.Am fost la o manastire din Bucuresti iar preotul de acolo m-a trimis sa-mi caut duhovnic sau preot in cartier ca e mai aproape de casa ca el vine si imi slujeste la sfintirea casei,binecuvanteaza...eu am ramas interzisa.Pai nu se spune sa ne cautam duhovnic din toata patura lor?Daca mie nu-mi place cum slujeste duminica sau biserica e in consolidare sau etc,motive sunt multe cum imi spune sa merg in alta parte cand iti faci curaj sa mergi sa-ti marturisesti pacatele?E foarte adevarat ca atunci cand le-am facut nu m-am gandit ca mai tarziu va fi greu sa le spun?Nu stiu ce sa mai zic cert e ca nu toate sunt cum am vrea noi.Era bine daca acei doi enoriasi ar fi avut vietile implinite si erau fericiti pana la capat,atunci parintele a avut dreptate.Suntem dificili si orice am spune si am vrea tot nemultumiti am fi.Harul parintelului ARSENIE BOCA nu sta in doua exceptii sta in ceea ce a facut de-a lungul vietii in tot si in toate.Schimbarea sta in noi nu in ceva ce nu ne-a reusit,nu in acea reusita pe care ne-am dorit-o cu ardoare.Daca eu-l din interiorul nostru s-ar schimba si am fi mai buni atunci intradevar am stii ce sa cerem de la toti cu care ne intersectam viata.Pt mine care il cunosc atat de putin fata de altii ramane un adevarat PILON IN CREDINTA,UN DUHOVNIC DESAVARSIT SI UN PREOT APROPIAT NOUA OAMENILOR.DOAMNE AJUTA TUTUROR!
Parintele Arsenie Boca si viata in doi
27.09.2010, 11:59
Nici nu stiu cu ce sa incep.O vorba buna face cat o mie de fapte.Nu te mai lasa coplesita de aceeasta singuratate.Doare,stiu,dar nu merita.Uite eu am sa-ti povestesc in cateva vorbe de sora mea cea mare...noi suntem trei surori la parinti iar sora cea mare a fost preferata mamei iar cea mica a tatei.Cat am fost mai mica m-am necajit si plangeam....insa cu timpul a trecut.Mi-am facut un prieten,cel mai bun prieten al meu e Bunul Dumnezeu.Lui ii povestesc de toate,El stie ce simt si ce-mi doresc.Sa revin...ea nu a avut parte de nici un barbat bun in viata ei.Primul cu care are fetita era un betiv,al doilea era gelos si pana nu a injunghiat-o nu s-a lasat iar al treilea era un copil crescut singur la parinti,mama era icoana lui.Si asa ea a ramas cu un gust amar de-a lungul vietii.A cautat jumatatea dar nu s-a potrivit nicicum.Dragostea o cunoaste doar la suprafata si asta numai latura ei.Isi continua viata asa colorata cum e si viseaza si acum la marea dragoste.
Am vrea ca multe sa fie cum vrem noi dar socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa.
Sanatate si numai iubire sa-ti dea Domnul.
"Simt ca imi va exploda inima de atata iubire neimpartasita"
27.09.2010, 11:07
Eu la anu' implinesc 40 de ani si niciodata nu mi-am pus problema ca "nu mai exista viata dupa 40 de ani".E greu sa accepti ca parca ieri mergeai in parc cu prietenii, chiuleai de la ore,ca parca mai ieri te-ai indragostit prima oara dar asa e in viata urcam,urcam si la un moment dat va trebui sa coboram.Cum spunea parintele Cleopa "cand apar primele fire de par alb atunci vine toamna vietii".Atunci sti ca incepe o alta viata.E calea pe care devii mai intelept,ai mai multa atentie pt cei din jur,gandesti si vorbesti altfel.40?Dar la 60 ce mai spunem?Sa fim sanatosi si sa-L iubim pe Bunul Dumnezeu si viata va fi fara varsta.
MAI EXISTA VIATA DUPA 40 DE ANI?
27.09.2010, 10:57
Nu toate emisiunile sunt negre!Trebuie sa fim cinstiti si sa ne gandim ca in spatele ei sunt oameni care traiesc,mananca si supravietuiesc datorita ei.Asta e realitatea in care traim.Nu televiziunea ne-a facut viata amara ci noi.Noi am dat subiecte pt stirile de la ora 5 s.a.m.d..Radem,plangem,glumim asa suntem noi o masa amestecata cu bune si rele.Avem si emisiuni foarte frumoase... nu e cazul sa generalizam.
Fiti furiosi! Televiziunea nu este adevarul!
27.09.2010, 10:47
Cat de frumos e povestita copilaria aici...parca esti chiar tu in ea si asa de frumos aluneci in anii trecuti incat te-ai mai intinde o data si ai mai citi sau ti-ai mai aminti si alte intamplari....Frumos.
29.07.2010, 17:30
Am citit aceste parti de poveste si toate au partea lor de fericire,de frumusete,de durere,de neputinta...dar sunt franturi din viata iar viata este frumoasa,este cel mai de pret dar pe care-l primim cand ne nastem.
Pt. Ruxandra...nu te mai necajii asa e viata pt unii dintre noi.Si cine suntem noi sa ne intrebam de ce la mine nu e altfel?Ne dorim numai lapte si miere nu acceptam altceva dar in sufletul fiecaruia dintre noi exista iubire...iubire pt cei ai casei,iubire pt omul iubit,iubire pt tot ce ne inconjoara in natura...cerul...un copac....o melodie...o carte....nu poate sa nu framante in tine dragostea pt viata!Hai zambeste!Eu mereu ma intristez cand se lasa seara si-mi zic in sinea mea " a mai trecut o zi din viata mea....imbatranesc...si ce daca, e frumoasa viata!".Nici eu nu am copii si acum ce sa fac?Zambesc si ii admir pe cei care au!Trebuie sa-ti cunosti sufletul sa stii cand sa culegi pt el,sa fi atenta la tot cei langa tine,sa nu-ti uiti niciodata menirea.Esti cu un scop aici nu doar asa la voia intamplarii.Nu te mai necaji iubirea e cea mai frumoasa arta!Domnul fie cu tine!
Pt. Ileana cel mai simplu este sa le fii alaturi toata viata si numai vorbe bune sa le dai.Vorba buna mult aduce iar din cand in cand o mangaiere,o imbratisare si atunci vorbele sunt de prisos...spunele si arata-le cat mai des caci viata e tare scurta...
Pt. Raluca frumos,iute si cat adevar in cele spuse de sotul tau.Sa aveti parte numai de bine in viata voastra si sa va iubiti o vesnicie!
29.07.2010, 15:49
Si vei pleca nu mai sunt femeia ta
si vei pleca spre pagana libertate
Dar nu uita ca ti-am fost si painea si vinul
Doamne de-as fi o floare de-o zi ca florile n-au amintiri
Si vei pleca fiindca alta mi te vrea
Si mi te ia ca si cum n-as fi pe lume
Cand vei pleca ia cu tine si vesnicia
Lasa-mi decat o noapte si-atat
Sa dorm si sa-ncerc sa te uit
De ce imi e scris tocmai mie
De ce sa platesc pentru doi
De ce zeul bun al iubirii
Acum ne-a tradat pe-amandoi
Si vei pleca nu mai sunt femeia ta
si vei pleca spre pagana libertate
Dar nu uita ca ti-am fost si painea si vinul
Doamne de-as fi o floare de-o zi ca florile n-au amintiri
Si vei pleca fiindca alta mi te vrea
Si mi te ia ca si cum n-as fi pe lume
Cand vei pleca ia cu tine si vesnicia
Lasa-mi decat o noapte si-atat
Sa dorm si sa-ncerc sa te uit
De ce imi e scris tocmai mie
De ce sa platesc pt doi
De ce zeul bun al iubirii
Acum ne-a tradat pe-amandoi
De ce te gandesti doar la tine
De ce nu te-ntrebi ce simt eu
De ce mai exista dreptate
Cand tu te inchini la alt zeu
Si vei pleca vei pleca si asta-i tot
Nici nu mai pot nici nu vreau
sa aud iar vorbe
Am inteles ca iubesti o alta femeie
Nu te blestem prea mult te-am iubit
Drum bun si sa fii fericit
Nu te blestem prea mult te-am iubit
Drum bun si sa fii fericït....
....este dureros ceeace s-a intamplat...am tinut sa trec aceste versuri de la doua melodii frumoase ca sa ne amintim cat de frumos canta...pacat ca a lasat in urma viata sa pt un drum fara intoarcere.Acolo nu exista iertare acolo este locul unde nu-si va gasi odihna vesnica...este dureros dar ma intreb ca si multi altii dintre noi cum sa renunti la o asa viata pt un infern?Ma rog pt sufletul ei Bunului Dumnezeu sa nu o lase pt totdeauna acolo macar pt cat de frumos ne-a incantat sufletele de-a lungul vietii...pt acel copil...pt dragostea ei nestinsa....nimeni nu si-a dat seama ce-i in sufletul ei....a ascuns perfect durerea...
Madalina Manole - "Sufletul meu a avut nevoie sa-si regaseasca echilibrul"
29.07.2010, 15:39
Cum sa pot trai fara dragostea ta?
Poate ca voi sti, poate voi invata,
Cum s-adun din gand cioburi de cuvant
Si sa fac din nou sa mai planga ploaia la fereastra?
Poate ca nu stiu, poate-i prea tarziu...
Cum sa pot trai fara dragostea ta?
Cui sa-i cer acum dreptul meu de-a uita?
Cum s-adun din vant frunze tremurand
Si sa fac din nou sa-nfloreasca toti copacii lumii?
Poate ca nu stiu, poate-i prea tarziu.
Ref:
Si daca pleci vei fi atat de singur,
Cum n-ai fost vreodata-n viata ta...
De ce sa pleci?... Pe cine vei gasi langa tine?
Cum sa privesc spre cer fara dragostea ta?
Doar spre nicaieri poate voi alerga...
Cum sa prind din zbor lacrima de dor?
Sa ma rog la ea ca-ntr-o sarbatoare de iubire,
Poate ca nu stiu, poate-i prea tarziu.
Ref:
Si daca pleci vei fi atat de singur,
Cum n-ai fost vreodata-n viata ta...
De ce sa pleci?... Pe cine vei gasi langa tine?
Cum sa pot iubi fara dragostea ta?
Ziua de argint, noaptea de catifea.
Clipe de-asteptari... umbra unei gari
Cum sa-nvat s-astept cand se-opreste trenul fara tine?
Poate ca nu stiu... poate-i prea tarzïu.
Madalina Manole - "Sufletul meu a avut nevoie sa-si regaseasca echilibrul"
05.07.2010, 12:00
E usor de citit aceasta poveste insa e greu de trait.Stiu si eu ce inseamna asa zisele diferente intre fratii sau surori.Nu cred ca nu exista acest mic mesaj diferit intre noi copii acolo bineinteles unde sunt mai multi.Noi suntem trei surori...iar la noi a fost asa :prima este preferata mamei,eu a doua fiind tot fata am fost ignorata iar a treia este mezinul si e cea mai rasfatata de tata ...asa ca te inteleg perfect si nimeni de pe lumea asta nu poate sa-mi spuna mie cel putin ca totusi parintii nu fac diferente intre copii.Cred insa ca razbunarea nu a fost cea mai buna alegere a ta...puteai sa faci cu totul alfel sa iubesti viata asa cum e ea,sa ai mai multa grija de tine...eu stateam mult de vorba cu Bunul Dumnezeu si ma inchideam in cititul cartilor si tare bine era....trebuia sa iti cauti indeletniciri care sa te tina departe de acea atmosfera.Acum e prea tarziu si intra-devar nu mai e cale de intoarcere...acum ramane sa-ti iei viata in maini si sa privesti altfel iubirea de parinte.Eu astazi imi iubesc parintii foarte mult si nu ma mai gandesc la copilarie insa eu le multumesc pt tot ce fac pt surorile mele.Ei stiu ca eu am un alt gram de noroc in viata si pt asta ma iubesc altfel dar pe surorile mele le vor iubii neconditionat mereu.Eu sunt fata care se descurca mereu, ele sunt puisorii care au nevoie de sprijin in viata.Astazi ele sunt cele care le spun mereu ca ii iubesc in fata, eu sunt fata care spune doar in gand.Nu trebuie sa-i judecam pe parinti ca prin ei Bunul Dumnezeu ne-a dat viata.Ei sunt asa cum trebuie sa fie iar noi copii sa nu-i judecam.Stiu ca din pacate exista familii mult decazute dar toti suntem copii Lui Dumnezeu si toti avem un loc sub soare.Trebuie doar sa avem sufletul curat si plin de iubire.
13.06.2010, 17:30
Daca am stii dinainte ce trebuie facut ca sa nu se ajunga la situatii de acest fel ar fi pt toti mai bine.Dar sa speram ca acest Colin este de buna credinta si pana la urma il va elibera.Unde insa numai el va hotara.
13.06.2010, 17:13
Este infioratoare aceasta poveste!Doamne ce durere pe acesti oameni.La ce s-au gandit unii cand au hotarat sa faca ce au facut?La ca pe unul il in scapa si pe altul il ingroapa?Cata indolenta si cata bataie de joc!Cate semne de intrebare....rusine unora ca numai oameni nu se pot numi...insa va aveni si vremea cand fiecare dintre noi va plati,vom plati pt ceea ce am facut indiferent de natie...
21.05.2010, 12:18
Cata frumusete traita in aceasta viata de om....felicitari doamna Denise ati avut un caracter aparte ca asa sa va petreceti viata intr-o liniste si iubire absoluta.Urmasi? daca sunt bine daca nu nu-i nimic avem si noi un loc sub soare!Va doresc liniste si iubire incontinuare!
08.05.2010, 15:42
Un adevar care ne intuneca sufletele.Multi copii au ramas in grija batranilor caci parintii sunt plecati pe meleaguri straine ca sa castige niste bani.Pacat...pt unii dintre ei copilaria are un gust sarat.
01.05.2010, 16:28
Am aflat din presa atunci cand s-a intamplat nenorocirea despre viata marelui actor Stefan Iordache si draga lui sotie si tare mult m-a induiosat. Acum vorbele sunt de prisos.Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
28.04.2010, 19:52
Felicitari si Bunul Dumnezeu sa fie alaturi de tine si familia ta toata viata!Ma linistesc tare mult cand citesc despre oameni greu incercati si care cauta alinare in rugaciune.
Recomandari
