Sunt fericita ca existati, alte cuvinte ar fi de prisos. Cred ca sunteti singura publicatie care promoveaza frumosul si binele. De curand, am citit acel articol minunat, interviu cu Dr. Peter Oostveen. Este un model pentru romani. Datorita acestei publicatii pe care o iubesc foarte mult, "Formula AS", am cunoscut multi oameni ca dr. Peter Oostveen, veniti din acele tari in care curge numai "lapte si miere" si stabiliti pentru totdeauna in tara noastra. Ma intreb: oare ei cum privesc Romania, de ce nu mai vor sa plece? Ce vad ei si noi nu?
Eu sunt un om mai mult decat simplu, si pentru a fi fericita, nu-mi trebuie prea mult sau, poate, sunt eu o norocoasa. De ce spun asta? Pai sa va dau un exemplu de fericire din viata mea. Locuiesc de 30 de ani in Voluntari, pe o strada mica si linistita. Cand vin de la serviciu, de foarte multe ori imi ies in cale, cu bratele deschise, fetitele dulci ale vecinilor mei, iar eu, ca sa le rasplatesc bucuria pe care mi-o daruiesc, le intampin cu o imbratisare, un sarut pe frunte, un zambet, o bombonica, apoi intru in caminul meu drag, transformat de mainile iscusite ale prea iubitului meu sot intr-o bucata de poveste (va trimit atasat imagini din raiul meu), unde ne impartim iubirea cu trei catelusi, o pisicuta, doua nimfe, doua broaste testoase si, ca sa fie fericirea deplina, am hotarat sa facem o poarta intre noi si iubitii nostri vecini, ca sa ne putem bucura unii de altii, impartasindu-ne impresiile de peste zi. Apoi, la sfarsit de saptamana, ne intalnim cu prieteni sau, de mana cu iubitul meu sot, colindam strazile cu case vechi din Bucuresti, sau centrul istoric pe care-l adoram, sau frumosul nostru parc Herastrau, sau padurea de langa casa noastra. Mai rar, cand ne permitem, facem si cate o plimbare la munte.
Suntem recunoscatori lui Dumnezeu pentru ca putem fi fericiti fara sa fim bogati si fara sa ne parasim tara. Fericirea nu depinde de locul unde esti, ci de sufletul pe care il ai. Eu sunt mai demodata, pentru ca imi iubesc tara si nu as parasi-o niciodata, indiferent de situatie. Aici suntem acasa si putem trece mai usor peste problemele vietii. Dumnezeu ne-a binecuvantat cu o tara superba, cum multi si-ar dori, dar a avut "ghinionul" ca cei care au fost si cei care sunt la putere sa aiba iubire mai multa de sine decat de tara. In 21 de ani, au distrus si au vandut tot ce aveam mai de pret, cu o nepasare greu de imaginat. Atentia infima acordata Educatiei si Sanatatii, de catre guvernanti, este o crima impotriva viitorului acestei tari. Au existat vremuri in care medicii si profesorii erau pretuiti, acum asistam la plecari in masa ale unor oameni valorosi. Si dragii nostri conducatori, parca s-ar bucura! E mai usor pentru ei sa conduca prostimea, coruptii, hotii. Din fericire pentru noi, romanii, nu toti au iubire de sine atat de mare, incat sa lase aceasta tara pustie, nu toti medicii si profesorii sunt camatari de vieti.
Inchei cu speranta ca, intorcandu-ne cat mai multi la credinta, Dumnezeu ne va trimite, pana la urma, conducatori cu iubire de tara si neam.
Va multumesc pentru tot binele pe care-l aduceti in viata noastra si-mi doresc sa ne incantati sufletele multi ani de acum inainte. Viata mea ar fi fost mult mai saraca fara "Formula AS".
Cu mult respect,
CONSTANTA SZLAVICS
17.10.2010, 11:53Mihaela Walter
Draga doamna Szlavics,
Va multumesc din toata inima pentru randurile extraordinare, cata dreptate aveti!
Va doresc numai bine si sa dea Dumnezeu sa aveti si mai departe o viata tot asa de frumoasa si de implinita!
18.10.2010, 12:35Elena Boangiu
Cata iubire au uni dintre noi in suflet si cata frumusete in viata...Doamne simti ca ai un rost si ca nu esti al nimanui cand citesti asa lucruri frumoase...Frumoase cuvinte...
18.10.2010, 12:35Elena Boangiu
Cata iubire au uni dintre noi in suflet si cata frumusete in viata...Doamne simti ca ai un rost si ca nu esti al nimanui cand citesti asa lucruri frumoase...Frumoase cuvinte...
20.10.2010, 17:56Symona Ana
Foarte adevarat ce zice doamna,dar cum sa nu plece saracii romani in alte tari unde sunt constienti ca nu e numai lapte si miere,dar cand copiii cresc si au nevoie de atatea lucruri,salariile sunt extrem de mici,iar preturile din ce in ce mai mari si nimeni in tara asta nu-ti intinde o mana de ajutor...Din cate am inteles,doamna nu are copii si poate ii este mult mai usor sa vorbeasca din punctul ei de vedere.Poate la fel de mult isi iubesc si bietii romani tara,dar cand nu ai ce pune pe masa pentru copii, nu te mai uiti inapoi si faci ceea ce iti trece prin minte numai sa le asiguri un viitor decent puilor tai.
02.11.2010, 07:42Iulian Iulian
Ne-am obisnuit asa sa traim de azi pe maine fara aspiratii, fara pretentii la decenta, fie ce-o fi da' noi ne iubim tara... pai in felul acesta o sa ajunga altii stapani in Romanika noastra, deja se vede pentru cine are ochi de vazut iar noi o sa ne multumim cu firmiturile care cad de la masa lor, doar o sa visam sa vizitam tarile celor care au pretentii la decenta, respect de sine si curaj iar in euforia provocata de foame, anemie si frig o sa ne credem speciali, dotati si fericiti. Iulian C. din Bucuresti, sector 3