Povestea unui nepot de prinţ
"Atât mi-a mai rămas, memoria. Ţin minte tot", spune Nicolae Nicolau aşezat în fotoliul său şi înconjurat de mormane de dosare legate cu sfoară şi panglici. Desigur, exagerează. Are o voce puternică, aproape poruncitoare. Mai are un chip bine definit, ferm, şi un păr alb, scurt şi ondulat. Toată fizionomia îi trădează obârşia aleasă, de familie avută.
Citeste tot articolul
Alte articole din sectiunea "Destine"
Afisare: 1 - 15 din 15 articole
-
Dorin cel fericit din Baia de Fier
Numarul 1277 -
Dr. biolog VIOREL PĂIŞ - Un om de ştiinţă evocat sub imperiul dreptăţii şi din adâncul unei mari iubiri
Numarul 1216 -
ARNĂUŢOII
Numarul 1204 -
Întâlnire la fermă
Numarul 1133 -
Doi pe o bicicletă, la Olimpiada din Londra
Numarul 1039 -
Destine
Numarul 540 -
Destine
Numarul 538 -
Destine
Numarul 524 -
Destine
Numarul 451 -
Destine
Numarul 422 -
Din sipetul cu amintiri al unei doamne de vita veche. Mia Vorel
Numarul 398 -
Traian Popescu - "Ma plimbam prin celula stramta si friguroasa cand, deodata, a tasnit din mine cantecul"
Numarul 396 -
Destine
Numarul 354 -
Destine
Numarul 352 -
Destine
Numarul 349