Vremurile lui Andrei Butalkin
Nu: timpul n-are cum sa ramana acelasi. Timpul se faramiteaza in stropi marunti de ploaie, se poate acoperi de ceata, o ceata nelamurita si miscatoare, o ceata vie si tremuratoare care dezmiarda, incet, Dunarea Veche, se strecoara ca o umbra pe ulitele noroite ale satului, ascunde lucrurile si oamenii, ii face, pe nesimtite, sa dispara. Nu: timpul n-are cum sa ramana acelasi. Si daca nici timpul si nici satul asta in care pescarii au ajuns sa pescuiasca putin si departe, alungati de legi si de oameni de la oras, in care pensiunile cu lumini rosii, albastre si verzi adapostesc alti oameni ...
Citeste tot articolul
Alte articole din sectiunea "Acasa"
Afisare: 641 - 650 din 650 articole
-
Acasa
Numarul 382 -
Acasa
Numarul 380 -
Maramuresul de dincolo de Gutai
Numarul 372 -
Acasa
Numarul 371 -
Mesaje Prin Internet
Numarul 367 -
"Formula As" in judetul Neamt
Numarul 366 -
Ultimul palarier din Salistea Sibiului
Numarul 362 -
Acasa
Numarul 360 -
Acasa
Numarul 354 -
Acasa
Numarul 341
Recomandari
