Biertan 1999
O noua intalnire saseasca in Transilvania:
"Patrie si spirit increzator"
Veniti in numar mare la adunarea lor anuala din stravechea localitate transilvaneana Biertan, sasii din tara si din strainatate si-au exprimat sperante legate de un posibil viitor in patria lor de origine, Romania. Dumnezeu sa-i ajute! Ii asteptam cu dragoste si cu dor
"Nu credeam sa mai ajung vreodata sa vad asa de multi sasi la un loc..."
"Nici nu stiu de cand n-am mai vazut biserica asa de plina..."
Multe remarci de acest gen, emanand nostalgie, dar si bucurie, s-au putut auzi la ultima intalnire a sasilor de la Biertan, care a avut loc in vara aceasta, bucurandu-se de o participare neasteptat de numeroasa: cel putin 1500 de persoane.
Adevarul este ca nici organizatorii acestui eveniment, cei care acum noua ani s-au incumetat sa "sune adunarea saseasca" in cetatea care a adapostit timp de 300 de ani sediul episcopal al Bisericii Evanghelice, nu s-au gandit ca acea intalnire va fi urmata nu numai de o a doua, dar si de o a noua.
In 1991, tinerii teologi protestanti, chiar inchipuisera o caricatura, menita sa arate temeritatea intentiei lor: doi sasi imbracati in portul lor popular stateau in fata unui indicator, pe un drum care arata spre Biertan. Comentariul: "Intalnire a sasilor la Biertan: sa vina amandoi!". Ziarul sibian german, "HermannstŠdter Zeitung", titra atunci: "Sarbatoare a bucuriei sau o ultima privire in urma?". Cu ochii si mintea de acum, aceasta intrebare nu-si mai are rostul, Biertanul capatand in timp valoarea de simbol pentru existenta minoritatii germane din Ardeal, dar si de punct de referinta pentru cei plecati.
In 1999, nou a fost faptul ca a fost aniversata o personalitate din domeniul vietii culturale: scriitorul si publicistul Erwin Wittstock (1899-1962), de la a carui nastere anul acesta s-au implinit 100 de ani. Nascut la Sibiu, Wittstock si-a petrecut o buna parte a copilariei si tineretii la Biertan, fiind fiul preotului Oskar Wittstock, unul dintre cei care s-au implicat in emanciparea culturala a femeii din comunitatea saseasca, militand pentru educatia ei scolara. La Biertan, anul acesta, unul din cei trei fii ai scriitorului, el insusi scriitor, istoric si critic literar, Joachim Wittstock, a prezentat aspecte din viata si opera tatalui sau, legate de soarta sasilor ardeleni in perioada interbelica, dar si din perioada deportarilor din anii 1945-1950. In viziunea fiului sau, Erwin Wittstock a fost un iluminist, dedicat poporului din care facea parte, reusind cu mult umor si simt psihologic sa descrie viata acestuia, problemele cu care se confrunta, asezand si accente critice acolo unde se cerea. Povestitor desavarsit, Erwin Wittstock a reusit prin opera sa sa-i faca cunoscuti pe sasi dincolo de hotare, fiind tradus nu doar in limba romana, ci si in limbile franceza si maghiara.
Pe scena Caminului Cultural din Biertan, actrita Renate MŸller-Nica si preotul Siegfried Schullerus au citit spre delectarea publicului un schimb de replici din romanul ramas neterminat "Judecata de Apoi la Altbirk" (roman in care Wittstock inchipuie Judecata de Apoi a comunitatii sasesti). Venind relativ tarziu in Ardeal, Wittstock a avut o privire obiectiva asupra conditiilor si mentalitatilor crescute de-a lungul secolelor in aceasta parte a lumii. Si asa a reusit sa-i indemne pe conationalii sai sa citeasca operele sale ca si cum s-ar privi in oglinda.
In timp ce in Caminul Cultural era omagiat marele scriitor sas, in cetate, membrii grupei de teatru din Sighisoara prezentau piesa "Leonce si Lena", de Georg BŸchner, altii se infruptau din mici si carnati, savurau o bere sau o bautura racoritoare sau chiar minunatele prajituri traditionale ardelenesti.
Dar marele eveniment al adunarii din Biertan a fost vremea frumoasa, care i-a contrazis pe organizatorii ce se gandisera serios la schimbarea datei, pentru ca in ultimii cinci ani, la toate adunarile sasesti, a plouat. Si a plouat si in acest an, chiar daca doar vreo zece minute, din cer senin, poate doar asa, ca sa poata zice unii si altii, dintre cei care ramasesera pana la acea ora fideli cortului, ca "nu exista sa nu ploua de intalnirea sasilor".
Altfel, ca si in anii trecuti, intalnirea s-a prelungit pana dupa miezul noptii, datorita tinerilor care au dansat in cortul din curtea cetatii si carora li se va dedica intalnirea din anul 2000, care va sta sub semnul viitorului.
Trebuie spus, totodata, ca in acest an s-a decernat pentru prima oara medalia "Johannes Honterus", medalie conceputa de Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, pentru a onora personalitatile din tara si de peste hotare, care sustin comunitatea sasilor din Transilvania. Anul acesta, distinctia i-a fost acordata domnului Fritz Frank, jurist pensionar din Linz (Austria), care a stat multi ani in fruntea organizatiei sasilor din Austria si care in acest rastimp a fost alaturi de sasii din Transilvania. In cuvantul sau de multumire, domnul Frank, originar din Bistrita, a spus ca unul dintre telurile vietii sale a fost sa construiasca poduri intre popoare si ca nu-si poate imagina existenta, fara o stransa legatura cu tara sa de origine.
Daca reprezentantii Forumului German nu s-au folosit de intalnire pentru a incepe campania electorala, intalnirea a fost folosita din plin in acest scop de Printul Paul de Romania, care a aparut ca din senin la manifestarea de acum cateva saptamani si care s-a urcat in balconul primariei, pentru a tine un discurs. Ce-i drept, nu a fost remarcat in mod deosebit de cei care venisera pentru cu totul altceva la Biertan.
Nu putem incheia fara a cita din cuvantul de salut al domnului prof. dr. Paul Philippi, presedintele de onoare al F.D.G.R. care spunea: "Biertan a devenit un simbol nou dupa 1990, unul al scrutarii viitorului, un semn al vointei noastre de a avea un viitor aici".
Tinerii dansatori in costumele populare sasesti care i-au incantat pe participanti cu prestatia lor atat in sala Caminului Cultural, cat si in piata din fata primariei, au dovedit ca aceasta comunitate are, intr-adevar, viitor.
Beatrice Ungar
Fotografii de: Fred Nuss
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
