OVIDIU BUFNILĂ - "Străinii pot organiza vânători în România, iar experienţa ne spune că acestea au tendinţa să devină adevărate băi de sânge"

Purtător de cuvânt al Societăţii Ornitologice Române (SOR)

De necrezut: în urma campaniei Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi a Coaliţiei Natura 2000, preluată şi de revista noastră ("Opreşte barbaria. Salvează Ciocârlia”), Camera Deputaţilor a supus la vot a doua oară legea vânătorii, cu acceptarea majorităţii amendamentelor iniţiate de societatea civilă. De la o lege criminală, cu dedicaţii şi privilegii pentru vânătorii străini de păsări rare şi cân­tătoare, cum era varianta din 25 februarie a.c., s-a ajuns, zilele trecute, la o formă mult mai civilizată şi mai umană. Purtătorul de cuvânt al Societăţii Orni­to­logice Române, Ovidiu Bufnilă, ne oferă detaliile a ceea ce, împreună cu colegii săi, consideră un mare succes al societăţii civile în faţa autorităţilor.

"Un adevărat măcel cinegetic"

- Vă rog să comentaţi succesul recent din Par­lament, unde s-a modificat legea vânătorii. Cât este de important?

- Ne-a surprins şi pe noi, în cel mai plăcut mod, ceea ce s-a întâmplat cu legea vânătorii. Nu ne aş­tep­tam! În septembrie 2014, legea era anunţată cu pre­lungirea perioadelor de vânătoare, în cazul a cinci spe­cii de păsări. Atunci am luat atitudine, dar nu ne-a ascultat nimeni. În schimb, la sfârşitul iernii, după votul deputaţilor, ne-am trezit că legea prelungea perioada de vânătoare pentru 18 specii de păsări, nu pentru cinci, şi că avea prevederi dintre cele mai periculoase, cum ar fi vânătoarea pe terenuri private, fără acordul proprietarilor. Aceste prevederi, puse una lângă alta, indicau foarte clar că legea are un des­tinatar precis, dar acesta nu este nici vânătorul român, nici fauna cinegetică. Era clar că legea e făcută pentru a încuraja o nouă formă de turism: turismul cinegetic cu străini. Iar cele mai căutate păsări sunt ciocârliile şi gâştele. Se ajunsese la situaţii incredibile, acor­dân­du-se o cotă de "recoltă"de 25.000 de gâşte de semă­nă­tură, în condiţiile în care în România mai există circa 100 (una sută) de exem­pla­re! Dar şi ciocârlia, şi gâsca de semănătură, erau folosite ca specii um­bre­lă. La adăpostul lor, se vânau alte specii. Iarna trecută, în judeţul Ialomiţa, coor­donatorul sucursalei SOR a fost chemat de Poliţie să identifice dacă speciile vâ­nate de câţiva italieni erau ciocârlii. Din păcate, era vor­ba şi despre piţigoi mari, piţigoi albaştri, sticleţi, scatii şi alte specii de păsări cântătoare. Un adevărat măcel cinegetic.

- Deputaţii români au putut vota o astfel de monstruozitate?! Mulţi dintre ei au crescut pe câm­purile cu ciocârlii...

- În februarie, 303 deputaţi au votat pentru, şi nu­mai 11 împotrivă. Pentru SOR era clar că legea tre­buie com­bătută, mai ales că a trecut incredibil de re­pede de Ca­mera Deputaţilor, unde nu s-a discutat de pre­ve­de­rile legii, ci a fost mai degrabă o pledoarie pen­­­tru vână­toare. Legea a ajuns la preşedintele Johannis pentru promulgare, iar SOR şi Coaliţa Na­tura 2000 i-au scris preşedintelui şi i-au arătat mo­tivele pentru care legea nu trebuie promulgată. Klaus Johannis a retrimis legea în Parlament, cu anumite obiecţii preluate din luarea noastră de poziţie. Ce a urmat se ştie deja: a pornit cam­pania "Opreşte bar­baria. Salvează Cio­câr­lia”, iar presiunea societăţii civile a fost imensă. Între timp, în Comisiile de Mediu şi de Agricultură din Ca­meră s-au făcut modificările. Pentru ciocârlie, din pă­cate, specia aleasă de noi ca specie scut, Parlamentul nu a putut face nimic, deoa­rece s-a motivat că nu era pre­văzută în mo­dificările cerute de Preşedinţia Ro­mâ­niei. În schimb, gâsca de se­mănătură a ieşit de pe lista de pă­sări care se vâ­nează. Perioadele de vânătoare s-au re­dus la nouă spe­cii, iar la celelalte va fi acelaşi termen de pornire şi încetare a perioadei de vânătoare, tocmai pentru a nu mai exista o specie umbrelă sub care să se ascundă alte interese. Ministerul Mediului a redus cota de "re­coltă"la ciocârlie atât anuală, cât şi zilnică. Un vână­tor avea voie să doboare 100 de cio­câr­lii pe zi, acum sunt permise doar 50. SOR a reuşit, în 2006, să scoată ciocârlia de pe lista de păsări care se vânează, dar lobby-ul vânătorilor italieni a fost mai pu­ternic şi, du­pă doar un an, ciocârlia era din nou pe listă. Trebuie spus că vânătorii români nu doboară păsări cân­­tă­toa­re, acestea sunt specii preferate de cei din ţă­rile me­di­teraneene. De altfel, ciocârlia se mai vânează doar în cinci state din Uniunea Europeană, şi toate sunt din această zonă.

- 50 de ciocârlii pe zi, spuneţi... Cine va verifica această cifră, ţinând cont de uşurinţa cu care sunt corupţi funcţionarii statului?

- Verificarea aceasta se realizează de către paz­nicii de vânătoare; trebuie să fim sinceri şi să spunem că nu toţi sunt corupţi. Există cazuri în care paznici ro­mâni şi-au riscat viaţa pentru a salva urşi din laţu­rile braconierilor. Nu trebuie să punem corec­titudinea tuturor sub semnul întrebării, ci să îi ajutăm să îşi facă meseria. Poliţia Română a reuşit să prindă de multe ori braconieri sau participanţi la vânători ilegale. O în­teţire a controalelor în perioada de vână­toare ar re­zolva multe probleme.

- De când a devenit România un aba­tor de pă­sări pentru străini?

- Permisiunea vânătorii, acodată străi­ni­lor, este o măsură extrem de periculoasă. Până acum, în România, cetăţenii străini puteau vâ­na, dar numai pe bază de invitaţie a ad­mi­nis­tratorului unui fond cinegetic. De acum, străinii pot or­ganiza vânători, iar expe­rien­ţa ne spune că acestea au ten­dinţa să devină adevă­rate băi de sânge. Pe lângă deschiderea pieţei către vânătorii străini, care pot vâna doar în baza per­mi­sului de vânătoare, se intro­duc şi facilităţi pentru trans­portul vânatului în afara ţării. Aces­te măsuri vor conduce la un ade­vă­rat măcel în rândul păsărilor cân­tătoare...

Păsări pe "lista roşie"

- În Europa există o "Listă Roşie" a păsărilor, aşa cum exis­tă şi liste roşii cu plantele aflate pe cale de dispariţie. Şi totuşi, în pofida succeselor de conservare, una din cinci specii de păsări este ameninţată cu dispa­riţia...

- BirdLife International, orga­nizaţie la care SOR este partener, a publicat, pe 3 iunie, noua Listă Roşie a Păsărilor. Se vede clar că acolo unde s-a investit în con­ser­vare, speciile vizate au avut reve­niri spec­ta­culoase. Este chiar şi cazul pelicanului creţ, la a cărui su­pravieţuire am con­tribuit şi noi. Din păcate, pe lân­gă ameninţările cine­getice, se văd şi efectele negative ale schimbărilor cli­matice, dar mai ales ale agricul­turii intensive. Dis­trugerea pajiştilor, transformarea lor în terenuri agri­cole duc la pierderi mari pentru biodiversitate, în­ce­pând cu fluturii, care au dispărut în proporţie de 60%, şi până la păsări. Ruperea verigilor din lanţul trofic are efecte dezastruoase pe termen lung, iar unele din ele deja se văd. Una din victime este na­gâţul. Această spe­cie era numită de munteni şi mol­doveni, în Evul Mediu, "pasărea tătarului”, de­oa­rece îi avertiza de in­vazii. Speriate de caii tătarilor, păsările zbu­rau din la­nuri cu larmă mare, alarmând oamenii. Pasărea aceas­ta era considerată comună, dar acum a ajuns să figu­reze, şi ea, în Lista Roşie, ca urmare a agriculturii in­ten­sive care îi distruge habi­tatul şi îi otrăveşte sursele de hrană.

"România a pierdut toate cele patru specii de vultur”

- Ce este SOR şi ce proiecte deosebite a finalizat pâ­nă acum?

- Societatea Ornitologică Română este "vocea"păsărilor în faţa societăţii şi a autorităţilor publice. Este primul ONG de mediu care a luat fiinţă în Ro­mânia după Revoluţia din 1989. Este creată de o mâ­nă de iubitori ai naturii, ai păsărilor, iar scopul ei prin­cipal este studiul şi protecţia speciilor de păsări săl­ba­tice, precum şi ale habitatelor lor. Treptat, am crescut şi am ajuns de la proiecte locale, la cele regionale, naţionale şi europene. Munca noastră în conservare a fost deja apreciată cu două premii de la Comisia Europeană - unul pentru proiectul LIFE, dedicat celei mai mari păsări din România (pelicanul creţ), şi cel de-al doilea a venit chiar anul acesta, pentru munca din proiectul dedicat acvilei ţipătoare mici. Pentru pelicanul creţ am construit platforme artificiale de cuibărit. Tot cuiburi artificiale am amenajat şi pentru cea mai rară specie de şoim de la noi - şoimul du­nă­rean. Am izolat stâlpi de medie tensiune, pentru a nu mai exista victime ale electrocutării în rândul păsă­rilor de pradă, am lucrat pentru acvila ţipătoare mică, specie pe care am montat transmiţătoare satelitare. Nu în ultimul rând, am lucrat pentru protejarea celei mai periclitate specii de gâscă sălbatică din lume - gâsca cu gât roşu.

- Ce păsări a pierdut România în ultimele de­ce­nii?

- Am pierdut toate cele patru specii de vultur, acum mai avem doar câte un exemplar rătăcit din Bul­­­garia sau, aşa cum s-a întâmplat recent la Du­navăţ, din Israel. Am pierdut dropia, iar motivele au fost agricultura intensivă şi persecuţiile la care a fost supusă specia. Acum, când mai apare la hrană câte un exemplar din Ungaria, cel care o vede poate să con­si­dere că a primit un dar ceresc. Cunosc fotografi care ar face orice să o surprindă în România, dar şi oameni simpli care s-ar bucura să o vadă în realitate, şi nu doar în cărţile cu poveşti.

- Vă rog să enumeraţi cele mai frumoase nume populare de păsări aflate în pericol de extincţie...

- Prigoria şi dumbrăveanca mi se par denumiri foarte frumoase, aproape la fel cu coloritul lor exotic. Exis­tă şi stufărică, greuşel, cristel de câmp, cristeţ, uli­gan pescar, gaie, ciuf de pădure, ciuf de câmp, bu­hă, muscar, pietrar, silvie... La care aş adăuga raţele: raţa fluierătoare, raţa-cu-cap-castaniu, raţa moţată, raţa pestriţă, raţa sunătoare, raţa lingurar, raţa suliţar, raţa cârâitoare,raţa-cu-cap negru. De departe, însă, preferatul meu rămâne codalbul, cea mai mare acvilă din România şi din Europa, vărul puţin mai mare al em­blematicei acvile care se află pe stema SUA. Şi pen­­tru că discutăm de acvile, pe stema veche a ro­mânilor, se află acvila de munte - cea mai agresivă spe­cie de pasăre de pradă diurnă din România.


Puteţi sprijini activitatea SOR prin donaţii pe pagina http://sor.ro/ro/mid/Implica-te/Doneaza.html sau în contul RO92RNCB0092026616360001, BCR, Sucursala Sector 5, Bucureşti