Operaţiunea s-a sfârşit cu amenzi indecente, date celor mai vocali dintre apărătorii, de fapt, ai averii statului. Spre ruşinea lor, aceşti "oameni ai armelor" dau impresia că se lasă folosiţi de guvernanţi în slujba corporaţiilor străine. E de mirare, în context, obtuzitatea unor autorităţi, care par rupte de crunta realitate din pădurile României. Greenpeace, organizaţia fanion a luptei ecologiste planetare, este tratată cu respect în Amazonia, unde a încurcat multe "sorcozeturi"capitalismului "lăcomos”, dar în Carpaţi nu este agreată, este băgată la dubă. La Bucureşti nu se înţelege că o pădure tăiată în Caucaz provoacă tulburări climatice la Madrid, copacii tăiaţi la ras pe culmile Harghitei aduc uscăciune în zona Thessalonicului, iar defrişările din Amazonia şi Africa Centrală pot reduce cu mult precipitaţiile din vestul SUA. Într-un recent document de poziţie, Greenpeace reaminteşte pământenilor ce sunt pădurile şi ce rol au pentru viaţa terestră. Reţinem, telegrafic, principalele idei din semnalul disperat al organizaţiei:
1. Pădurile găzduiesc două treimi dintre speciile de uscat de pe planetă.
2. Pădurile ajută la reglarea climei Pământului, pentru că ele stochează aproape 300 de miliarde de tone de carbon.
3. Atunci când pădurile sunt distruse prin defrişări sau incendii, carbonul stocat este eliberat în atmosferă sub forma gazului cu efect de seră.
Distrugerea pădurilor este răspunzătoare pentru o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial - mai mult decât toate avioanele, maşinile, camioanele, vapoarele şi trenurile la un loc. Milioane de oameni din întreaga lume se ridică periodic şi cer oprirea distrugerilor de păduri, aşa cum s-au ridicat şi tinerii umiliţi de jandarmeria bucureşteană. Este absolut necesar să protejăm ce ne-a mai rămas. Greenpeace are un vis: să oprească toate defrişările până în anul 2020, în condiţiile în care, până acum, 80% din pădurile planetei au fost degradate sau distruse. Pentru a reuşi acest lucru, Greenpeace derulează următoarele activităţi: îndeamnă consumatorii la acţiune; pune presiune pe oamenii-cheie din politică; lucrează alături de comunităţile indigene de pe frontul defrişărilor. Greenpeace demonstrează că se poate: defrişările din Amazonia, pentru cultivarea de soia şi creşterea vitelor, s-au redus semnificativ; pădurea Great Bear din Canada a fost protejată şi este gestionată durabil; 80.000 de hectare de pădure din nordul Finlandei, importante pentru supravieţuirea renilor, sunt acum protejate; giganţii multinaţionali Nestle şi Unilever şi-au schimbat politicile de aprovizionare cu ulei de palmier, pentru a ajuta la protejarea pădurilor şi turbăriilor Indoneziei. Exemplele pot continua. Greenpeace doreşte realizarea unui cadru politic global, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, provocate de defrişări şi degradarea pădurilor. Însă, după calculele organizaţiei, în minutele în care oamenii în albastru îşi înghesuiau conaţionalii din Bucureşti în carcere pe roţi, o suprafaţă forestieră cât 35 de terenuri de fotbal era distrusă în lume. Domnilor jandarmi, aveţi copii? Citiţi-le, vă rog, fraza de mai sus. Să fiţi siguri: viitorii activişti ai Greenpeace vor proveni din rândul lor. În ciuda bastonului vostru cu electroşocuri...
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
