Operațiunea s-a sfârșit cu amenzi indecente, date celor mai vocali dintre apărătorii, de fapt, ai averii statului. Spre rușinea lor, acești "oameni ai armelor" dau impresia că se lasă folosiți de guvernanți în slujba corporațiilor străine. E de mirare, în context, obtuzitatea unor autorități, care par rupte de crunta realitate din pădurile României. Greenpeace, organizația fanion a luptei ecologiste planetare, este tratată cu respect în Amazonia, unde a încurcat multe "sorcozeturi"capitalismului "lăcomos”, dar în Carpați nu este agreată, este băgată la dubă. La București nu se înțelege că o pădure tăiată în Caucaz provoacă tulburări climatice la Madrid, copacii tăiați la ras pe culmile Harghitei aduc uscăciune în zona Thessalonicului, iar defrișările din Amazonia și Africa Centrală pot reduce cu mult precipitațiile din vestul SUA. Într-un recent document de poziție, Greenpeace reamintește pământenilor ce sunt pădurile și ce rol au pentru viața terestră. Reținem, telegrafic, principalele idei din semnalul disperat al organizației:
1. Pădurile găzduiesc două treimi dintre speciile de uscat de pe planetă.
2. Pădurile ajută la reglarea climei Pământului, pentru că ele stochează aproape 300 de miliarde de tone de carbon.
3. Atunci când pădurile sunt distruse prin defrișări sau incendii, carbonul stocat este eliberat în atmosferă sub forma gazului cu efect de seră.
Distrugerea pădurilor este răspunzătoare pentru o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial - mai mult decât toate avioanele, mașinile, camioanele, vapoarele și trenurile la un loc. Milioane de oameni din întreaga lume se ridică periodic și cer oprirea distrugerilor de păduri, așa cum s-au ridicat și tinerii umiliți de jandarmeria bucureșteană. Este absolut necesar să protejăm ce ne-a mai rămas. Greenpeace are un vis: să oprească toate defrișările până în anul 2020, în condițiile în care, până acum, 80% din pădurile planetei au fost degradate sau distruse. Pentru a reuși acest lucru, Greenpeace derulează următoarele activități: îndeamnă consumatorii la acțiune; pune presiune pe oamenii-cheie din politică; lucrează alături de comunitățile indigene de pe frontul defrișărilor. Greenpeace demonstrează că se poate: defrișările din Amazonia, pentru cultivarea de soia și creșterea vitelor, s-au redus semnificativ; pădurea Great Bear din Canada a fost protejată și este gestionată durabil; 80.000 de hectare de pădure din nordul Finlandei, importante pentru supraviețuirea renilor, sunt acum protejate; giganții multinaționali Nestle și Unilever și-au schimbat politicile de aprovizionare cu ulei de palmier, pentru a ajuta la protejarea pădurilor și turbăriilor Indoneziei. Exemplele pot continua. Greenpeace dorește realizarea unui cadru politic global, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, provocate de defrișări și degradarea pădurilor. Însă, după calculele organizației, în minutele în care oamenii în albastru își înghesuiau conaționalii din București în carcere pe roți, o suprafață forestieră cât 35 de terenuri de fotbal era distrusă în lume. Domnilor jandarmi, aveți copii? Citiți-le, vă rog, fraza de mai sus. Să fiți siguri: viitorii activiști ai Greenpeace vor proveni din rândul lor. În ciuda bastonului vostru cu electroșocuri...