Greenpeace are un vis: să oprească toate defrișările până în 2020

Ion Longin Popescu
Duminică, 7 iunie, jandarmeria română și-a pătat încă o dată imaginea, înghesuind în dube mai mulți manifestanți ecologiști, care doreau să atragă atenția guvernului în legătură cu defrișările masive.

Operațiunea s-a sfârșit cu amenzi inde­cen­te, date celor mai vocali din­tre apărătorii, de fapt, ai ave­rii statului. Spre rușinea lor, acești "oameni ai armelor" dau impresia că se lasă fo­losiți de guvernanți în slujba corporațiilor străine. E de mirare, în con­text, obtuzitatea unor autorități, care par rup­te de crunta realitate din pădurile Ro­mâniei. Greenpeace, organizația fanion a luptei ecologiste planetare, este tratată cu respect în Amazonia, unde a încurcat multe "sorcozeturi"capitalismului "lăcomos”, dar în Carpați nu este agreată, este băgată la du­bă. La București nu se înțelege că o pă­dure tă­iată în Caucaz provoacă tulburări cli­ma­tice la Madrid, copacii tăiați la ras pe cul­mile Harghitei aduc uscăciune în zona Thessa­­lonicului, iar defrișările din Amazo­nia și Africa Centrală pot reduce cu mult precipitațiile din vestul SUA. Într-un recent do­cument de poziție, Greenpeace rea­min­tește pământenilor ce sunt pădurile și ce rol au pentru viața terestră. Reținem, telegrafic, principalele idei din semnalul disperat al organizației:
1. Pădurile găzduiesc două treimi dintre speciile de uscat de pe planetă.
2. Pădurile ajută la reglarea climei Pă­mântului, pentru că ele stochează aproape 300 de miliarde de tone de carbon.
3. Atunci când pădurile sunt distruse prin defrișări sau incendii, carbonul stocat este eliberat în atmosferă sub forma gazului cu efect de seră.
Distrugerea pădurilor este răspunzătoare pentru o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial - mai mult de­cât toate avioanele, mașinile, camioanele, vapoarele și trenurile la un loc. Milioane de oameni din întreaga lume se ridică periodic și cer oprirea distrugerilor de păduri, așa cum s-au ridicat și tinerii umiliți de jan­darmeria bucureșteană. Este absolut necesar să protejăm ce ne-a mai rămas. Greenpeace are un vis: să oprească toate defrișările până în anul 2020, în condițiile în care, până acum, 80% din pădurile planetei au fost degradate sau distruse. Pentru a reuși acest lucru, Greenpeace derulează următoarele activități: îndeamnă consumatorii la acți­u­ne; pune presiune pe oamenii-cheie din po­li­tică; lucrează alături de comunitățile in­digene de pe frontul defrișărilor. Green­peace demonstrează că se poate: defrișările din Amazonia, pentru cultivarea de soia și creșterea vitelor, s-au redus semnificativ; pădurea Great Bear din Canada a fost pro­tejată și este gestionată durabil; 80.000 de hec­tare de pădure din nordul Fin­landei, im­portante pentru supraviețuirea re­ni­lor, sunt acum protejate; giganții multi­na­ționali Nestle și Unilever și-au schimbat po­liticile de aprovizionare cu ulei de palmier, pentru a ajuta la protejarea pădurilor și tur­bă­riilor In­doneziei. Exemplele pot con­ti­nua. Green­peace dorește realizarea unui cadru politic global, pentru reducerea emi­sii­lor de gaze cu efect de seră, provocate de defrișări și de­gradarea pădurilor. Însă, după calculele or­ganizației, în minutele în care oamenii în albastru își înghesuiau cona­ționalii din Bucu­rești în carcere pe roți, o suprafață fo­restieră cât 35 de terenuri de fotbal era dis­trusă în lume. Domnilor jandarmi, aveți copii? Citiți-le, vă rog, fraza de mai sus. Să fiți siguri: viitorii activiști ai Greenpeace vor proveni din rândul lor. În ciuda bas­to­nului vostru cu electroșocuri...