Visam de mult sa ajung in Tara Luanei, un tinut vrajit, aflat in Muntii Buzaului. Acum a sosit clipa. Din Bucuresti, in doua ore si jumatate sunt la hotarul acestei "tari" stravechi, unde fiecare varf de munte e insemnat cu misterioase inscriptii nedescifrate. Mai am doar cativa kilometri. Intre Patarlagele si Colti e un tinut pustiu, numit dealul Burdusoaia. De o parte pereti abrupti si prafosi, de alta pamant neted, cu balti murdare. Un caine slab rataceste in pustietate. Sunt singura. Ma napadesc presimtiri si imi spun ca e ceva tare straniu cu zona asta: ori ca privelistea iti da fiori, ori ceva nevazut bantuie in colb. Apas pe acceleratie, calc cu iuteala drumul zdrobit si in cinci minute ma aflu in plin mister.
Inima dintre frunze
Dumitru Nica a fost profesor de istorie in satul Colti. O materie pe care a indragit-o inca din anii copilariei, cand jocurile il purtau prin paduri si pe varfuri de dealuri, pline de pesteri ciudate, cu peretii acoperiti de desene si semne bizare. Cunoaste toate vestigiile din zona: schituri rupestre, pietre cu inscriptii, locuri pline de istorie si povesti. Dar astazi are o misiune aparte. Ma insoteste pe culmea Broscarului, ca sa imi arate o piatra plina de semne, care a fost descoperita recent. O relicva istorica ce ascunde, cu siguranta, un mister. Trecem prin Fijeresti, Coltii de Jos si Calugaritele. De aici incepe urcusul pe munte. E amiaza si soarele de toamna loveste in pietre. Urcam pieptis, pe o scurtatura printre paduri. Drum greu, abrupt, dar profesorul parca zboara. Imi povesteste precipitat despre piatra pe care urmeaza sa o vad. E mare, acoperita de zeci de semne... Au venit si de la muzeul din Buzau, au venit si de la Iasi, dar nimeni n-a dezlegat enigma. I s-a spus ca ar fi mai bine sa acopere piatra la loc, cu pamant. A descoperit-o chiar el. Era prin 1997, intr-un noiembrie rece... Profesorul era la vanatoare de mistreti, pe dealul Broscarului. Frigul ii intepenea picioarele. Statea chiar sus, pe culme, un loc cu padure nu prea deasa, de pini. "Ce sa va spun? Am inceput sa imi frec talpile de pamant, ca sa ma incalzesc", povesteste profesorul.
Piatra scrisa de pe culmea Broscaru
De la o vreme, urcam prin padure, pe cararile facute de mistreti. "Aci e un culcus de scroafa cu purcei", imi arata profesorul. "Acolo jos e scaldatoarea lor. Scurmaturile astea le fac cand cauta radacini si oua de carabus". Apoi profesorul se opreste, intinde mana si imi spune soptit, aratandu-mi luminisul care se iveste printre copaci: "Uite-o!". Broscarul nu e o culme ascutita, cum sunt toate varfurile care il inconjoara, ci un platou, parca anume netezit de mana omului. Acolo e piatra. O bucata de stanca masiva, care de departe pare un organ urias al pamantului, o inima ciuntita, ingropata intre frunze uscate. "Vedeti, mai la vale se mai zareste cate un prun", imi spune profesorul. "Aci erau livezi, nu paduri". Nu-mi pot desprinde privirile de pe piatra, ca sa privesc imprejur. De departe, inima ei cenusie parca pulseaza. Si padurea pare sa respire odata cu ea, si pamantul. Profesorul mi-o ia inainte. Curata piatra de frunze si pamant, sufla prin santurile lasate de semne, ca sa le faca vizibile. Ma apropii incet, incercand sa-mi aliniez respiratia la suflul acelui loc. Semnele de pe piatra sunt haotice. Nici o ordine: nici verticala, nici orizontala, nici serpuita, nici circulara, numai semne aruncate peste tot.
Scriere sau harta stelara?
"Ei, ce ziceti?", ma intreaba nerabdator profesorul. Imi trec prin minte doua idei. Prima, ca un asemenea haos aparent ar putea reda o harta, poate o harta a cerului. Doar intr-o astfel de harta semnele sunt imprastiate fara noima pentru cel ce nu le cunoaste rostul.
Policiorii
Chemarea
Era intr-o dimineata de sambata, la capat de iulie. Abia asteptasem sfarsitul de saptamana, pentru ca aveam mult de lucru si trebuia sa recuperez. Dar in Bucuresti era canicula, iar eu eram stapanita de o stare de agitatie, un dor de duca neclar. Stiam ca daca nu plec undeva, in zadar stau acasa, ca nu voi putea lucra. Dupa cateva ore de nehotarare, m-am urcat in masina si am plecat. Incotro sa o apuc? Era deja aproape pranzul. Dintr-o data, mi-am adus aminte ca de multa vreme doream sa vad muzeul chihlimbarului de la Colti, in judetul Buzau. Stiam ca in zona aceea sunt multe vestigii rupestre, ca locurile sunt pline de legende, ca lucruri stranii se petrec acolo, uneori, si ca la curbura Carpatilor, istoria insasi e scrisa cu un condei parca mai apasat decat in alte parti... Am ajuns dupa-amiaza, am vizitat muzeul, m-am cazat la o pensiune in sat, iar a doua zi dimineata, am pornit peste dealul Martirei, inspre paduri, pana in poiana Cozanei (ce nume de poveste!).
Insemne in piatra la Policiori
Locul mi s-a parut fabulos. Pe dealul Martirei erau pajisti cu flori de camp, incredibil de inalte, aproape cat un stat de om, printre care inotam ca printre valuri. Nu mai vazusem in viata mea asa minunatie. Era chiar ca in basme, dincolo de imaginatie. M-am intors la Colti obosita, dar fericita. A doua zi dimineata, inainte de a pleca spre Bucuresti, am schimbat cateva cuvinte cu gazda mea, doamna Viorica Nica, o femeie frumoasa si blanda, un fel de zana buna a locului. Am inteles repede ca e pasionata de istorie, la fel ca sotul ei, care a fost multa vreme profesor in sat. Din vorba in vorba, ii spun ca sunt de la "Formula AS". In acea clipa, se lumineaza brusc si-mi spune: "Dumnezeu mi v-a scos in cale! De cateva zile tot sun la redactie, pentru ca incerc sa dau de o persoana care scrie in ultimul timp la revista. Am sunat incontinuu, dar mi s-a spus ca e plecata din tara si sa-i trimit un e-mail. Am vrea sa vina sa scrie si despre locurile de-aici. Cum o cheama, Doamne? A scris acum, de curand, despre Corbii de Piatra din Arges...". Trec cateva secunde ce ne apasa greu pe amandoua. "Eu sunt", ii raspund cu respiratia taiata. Doamna Nica se albeste brusc la fata si mainile incep sa-i tremure. Imi spune, cu glas din ce in ce mai stins: "V-am chemat, doamna. V-am chemat in fiecare zi, cu gandul. Si cu inima. Nu-mi vine sa cred ca ati venit. Sotul meu a descoperit in padure o piatra scrisa, e plina de semne, trebuie sa o vedeti...". Nu ma puteam dezmetici, ma simteam ca intr-o poveste fantastica. Incepeam sa-nteleg de ce traisem starea aceea de agitatie sambata dimineata. "Stiti, pe aci se intampla des lucruri de-astea - incearca doamna Nica sa ma linisteasca. In locurile astea oamenii mai comunica si cu puterea gandului. Zona e plina de vestigii stravechi, pline de semne ciudate, dar protejate de energii puternice. Aci e curbura Carpatilor, dar sa stiti ca nu oricine ajunge aci reuseste sa vada lucrurile de care va spun. Unii au ameteli, dureri de cap, stari de rau si se intorc din drum. Altii nu mai percep timpul cum trebuie, caci in unele locuri, timpul se dilata sau se strange, si sunt dezorientati." Am plecat cu totul descumpanita, cu promisiunea ca ma voi intoarce cat de curand, probabil dupa doua saptamani. "Cel mai frumos e aci in octombrie", mai spune doamna Nica, in drum spre poarta. "O sa vin mult mai repede", i-am raspuns. Dar saptamanile au trecut ca stolurile de randunele, si de fiecare data cand imi propuneam sa revin la Colti, se ivea ceva. Am ajuns dupa trei luni. In octombrie.
Athosul romanesc
"Dati-mi voie sa afirm ca aci este un adevarat Athos romanesc", imi spune solemn domnul Nica. "In zona Alunis-Nucu-Bozioru, pe o suprafata de doar cativa kilometri patrati, avem o multime de schituri si biserici rupestre: Alunis, grota lui Dionisie Torcatorul, Fundul Pesterii, Pestera lui Iosif, Agatonul Vechi si Agatonul Nou, Schitul Fundatura, Schitul Piatra Ingaurita, Bucataria... multe. Si multe nu mai exista.
Profesorul Nica
"Cum de tocmai aici a luat nastere acest Athos? Ce are special acest loc?", il intreb pe profesor, desi imi dau seama ca nu e nevoie de explicatii: se simte ca locul este foarte special si nu ar mai fi nimic de adaugat sau de lamurit. "Aci, la curbura, au existat conditii geografice prielnice pentru a se dezvolta o viata timpurie", imi raspunde. "Zona nu este expusa intemperiilor, vanturilor, gerurilor. E un fel de microclimat ce nu cunoaste asprimea iernii. Apoi, mai tarziu, in perioada invaziilor, oamenii se ascundeau in muntii acestia si nu puteau fi gasiti de tatari si de alti invadatori. Era o zona foarte buna pentru refugiu. Si mai e ceva. Au existat in fiecare generatie batrani, buni povestitori, tarani adevarati, curati la suflet, care datorita acestei curatenii sufletesti au putut transmite din generatie in generatie lucruri foarte interesante." "Ce fel de lucruri?", tresar eu si ciulesc urechile. "Legende vechi de mii de ani. Aci exista o continuitate de locuire de milenii, dar arheologii nu au venit niciodata sa faca cercetari. Locurile sunt lasate in voia sortii. Multe nu sunt cunoscute nici chiar de localnici, doar fiarele padurii ajung la ele. Arheologii sapa in alte parti, la Pietroasele, Monteoru, Carlomanesti si Gheraseni, dar aci, in zona de munte, nu vin niciodata. Si nu doar ca sunt putin cunoscute, dar locurile acestea continua sa se salbaticeasca si sa se pustiasca. Au disparut sate intregi. Au fost parasite. Asa s-au pustiit Calugaritele, Magadani, Coltii de Sus, Linguresti, Lupoaia, Comarnici, Paltinu. La Matara mai sunt vreo zece locuitori... E o zona saraca, fara drumuri, unele sate nu au avut nici curent electric, tinerii au plecat, batranii au murit si au ramas in urma lor doar casele naruite si povestile... E trist ca locurile astea se salbaticesc, dar poate e si un noroc, caci in felul acesta vestigiile sunt mai protejate."
Schitul Agatonul Nou
Pasesc alaturi de profesorul Nica, ascultandu-i fascinata povestile. Tinutul stravechi, incremenit in timp, al curburii Carpatilor se afla in fata mea. Muntii Buzaului sunt de o frumusete pe masura salbaticiei lor. Satele si oamenii poarta in ei o samanta de stravechime ce se intoarce in timp, mult inaintea crestinismului, si chiar inaintea dacilor. S-au asternut straturi peste straturi de istorie si credinta, calugarii crestini au preluat de la pustnicii daci lacasurile sfinte, iar crucile au luat locul stalpilor dacici ai nemuririi. Nu cred ca am mai vazut undeva, in tara asta sau in alta tara, atat de multe cruci la margine de drum. Zeci, sute, la fiecare kilometru sau chiar mai des, cruci de lemn, cruci de piatra, povarnite sau drepte, cu simple scrijelituri sau frumos impodobite, umbre sfinte, ce pazesc drumul si ii apara pe calatori de rele. In trecut, numarul lor era si mai mare, dar multe cruci de lemn au putrezit si nu au mai fost inlocuite. Pe atunci, trecatorii se inchinau la fiecare. Drumul de la Colti la Ruginoasa, sub lumina rasaritului, este un drum al crucilor. Trecem prin Muscelul Caramanesti, Buduie, Scaieni, Vavalucile, Fisici, pe langa Bozioru, prin Braesti, sate arhaice, cu nume de legenda, stravechi. "Buzau" stiu ca e nume dacic, "scai" si "muscel" la fel, ma intreb ce poate fi o "vavaluca", cuvant coborat din basme cu zane si taramuri cetoase. Rasaritul soarelui printre crucile de la Vavaluci imi curata sufletul, iar drumul prin cimitirul de la Ruginoasa e o adevarata initiere, care ma ajuta sa patrund in lumea straveche a celor de demult. Aici, la Ruginoasa, sunt "Policiorii", salasuri ascunse, pline de semne ciudate.
Semne stravechi la Ruginoasa
Policiorii sunt doua terase de piatra cocotate sus, intre stanci, care au folosit candva ca adapost. Nu e usor sa te cateri acolo. Pe o suprafata de cativa metri patrati, "podeaua" de gresie e plina de semne. Trebuie sa calc pe ele ca sa pot inainta, si simt un nod in gat pasind peste figuri ciudate, fragile, cu cine stie ce semnificatii sfinte.
Athosul romanesc
Diana Gavrila
Imi pun aceeasi intrebare ca si la Broscaru: oare nu e o gluma? Chiar sunt semne stravechi, autentice? Obisnuita ca la orice noua descoperire care nu se incadreaza in linia "oficiala", sa sara pe mine acuzatorii de fals, am stat si am privit indelung semnele, le-am comparat cu ce mai vazusem in alte parti si le-am facut zeci de fotografii. Multe se regasesc pe piatra de la Broscaru, care a stat in pamant sute de ani. E o legatura clara intre cele doua categorii de scrieri si probabil apartin aceleiasi epoci. Imi trece brusc prin minte ca filmele americane de aventuri, cu descoperitori de scrieri si artefacte stravechi, precum si documentarele gen "Discovery" sau "National Geographic" despre vechi civilizatii ar putea pali in fata a ceea ce am vazut eu in doar doua zile. Si asta este doar inceputul: in Tara Luanei ma mai asteapta aventuri incredibile.
Diana, fiica Luanei
Diana are ceva din taramul pe care il stapaneste: o intelepciune uimitoare, gratie exterioara si forta interioara. Si mai are ceva, un aer de basm, de zana buna dar severa, in jurul careia te astepti sa vezi roind pitici si spiridusi de padure. Ne asteapta un urcus aspru pe varful Turtudui, unde stim ca exista alta piatra scrisa.
Semne stravechi (dupa Paul Lazar Tonciulescu)
Tara Luanei
"Suntem in Tara Luanei", imi spune Diana dupa ce mai sufla o data in fluierul argintiu. "Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran, un mare intelept, o fiinta atotputernica." "Un barbat?" intreb mirata.
Tara Luanei
"Tablita" de la Policiori
Inscriptia de pe Turtudui
Linistea de pe Turtudui e tot mai stranie. Diana povesteste, povesteste, iar cand ajungem sus, se opreste brusc. Privelistea iti taie respiratia. Si nu doar pentru o clipa. Este atat de ciudata atmosfera, incat ma tem ca daca as respira, s-ar isca cine stie ce grozavie din senin. "Ma gandesc la disparitiile acelea din poiana Cozanei, de la Tiharia, deasupra Fundului Pesterii, unde pe vremuri domnea Luana si a avut loc atacul acela", imi spune Diana dupa cateva clipe de pauza. "Stiti, acolo au disparut in anii '80 doi baieti. Doi frati. Au disparut, pur si simplu, si nu au mai aparut niciodata! Te apuca racorile. Daca disparem si noi? Eu ca eu, da numa dumneavoastra sa nu dispareti, ca nu stiu cum mai dau eu fata cu domnul Nica!", spune fara urma de zambet pe chip. "Nu-i de gluma!"
Diana transcrie semne
Ne apucam sa cautam inscriptia. Sunt zeci de colti stancosi, si pe oricare dintre ei s-ar putea gasi scrierea cautata. O luam in directii diferite, in timp ce Diana isi reia firul vorbirii. O aud departandu-se, vorbind tare, ca si cum s-ar teme de ceturile albastre sau de intensitatea azurului, care, zic unii, poate favoriza teleportarea. La un moment dat, tace brusc. Trec minute lungi si nu o mai aud. O caut printre pietre, ma duc in directia in care a mers si ea, o strig pe nume. Nu primesc nici un raspuns. De jur-imprejur, doar eternitate. Pentru o clipa, am sentimentul ca am pasit in alt taram. E o liniste absoluta, iar faptul ca nu o aud pe fata vorbind ma nelinisteste. "A disparut Diana", imi zic, pe jumatate amuzata, pe jumatate ingrijorata. Reiau cautarile si o gasesc asezata pe jos, langa o piatra inalta, frumos fasonata, doborata la pamant. Sta si copiaza intr-un caiet inscriptia. Rasuflu usurata. Arunc o privire pe scriere si decretez scurt: "sunt chirilice". "Nu sunt chirilice", raspunde ea calma si absorbita. "E o scriere autohtona. Par a fi chirilice, dar sunt si semne care nu exista in alfabetul chirilic. De fapt, alfabetul chirilic deriva dintr-un alfabet de-al nostru, autohton." "Pi Pascul", citeste repede, pe primul rand. Apoi, sacadat, pe litere: "e-s-t-h-a-i-r-a-t-u d-o-g-a-v-b-u-i-l-i. Ce o fi insemnand?"
O zana in tara piticilor
In padurea de iarba de pe Dealul Martirei
Epilog
Rasarit de soare la Vavalucile
(Fotografiile autoarei)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
29.11.2008, 15:34Maria Maria
Care se dovedeste pe zi ce trece mai actual, dovezile spuselor sale se adeveresc ,ca si in cazul zonei Buzaului, despre care a scris mult . Paul Lazar Tonciulescu, in cartea sa " De la Tara Luanei la Ieud " expune cercetarile sale , cu descifrari ale unora dintre scrieri, cele din grota Fundu Pesterii ,fiind datate in perioada sec. VI- III , dupa prezenta pumnalului de tip akinakes si scrierea de tip bustrofedon-,folosita inainte de sec. V i.e.n. Bustrofedon , adica scris stanga-dreapta si dreapta- stanga si iar stanga -dreapta. Inscriptiile (si altele ) cu litere ce seamana cu cele chirilice sunt scrise cu mult inainte de crearea alfabetului chirilic care nu mai folosea sistemul in bustrofedon , grafemele din aceste inscriptii fiind de origine autohtona . Din aceste grafeme s-a inspirat mai tarziu Chiril . Una din concluziile studiului este ca inscriptiile sunt incizate intr-un alfabet autohton, care se incadreaza in spatiul mai larg carpato- dunarean-pontic, pastrand elemente originale. Cat despre tablita cu o scriere ce seamana cu sumeriana , ea ar putea fi un argument in favoarea teoriei ca sumerienii au migrat din spatiul carpato-dunarean, cu scriere cu tot, ei aparand cu un scris deja evoluat . Scriere pictografica pe tablitele de la Tartaria ,una cu semne identice ,gasita in Sumer, dar cea de la Tartaria pe Mures, cu peste 1000 de ani mai veche. Tonciulescu, erudit in lingvistica si cunoscator a tuturor limbilor "moarte " a gasit in sumeriana peste 38 de cuvinte , pure rominesti de azi. :aracu, ardatu (sclav- argat ),butuku, askupatu,kin ,(chin), nu, paharu, karnu (corn),sa (a sa ),maru (amar) agar (ogor ) etc. Originile Europei ar trebui re-cercetate , pornindu-se de la ceeace scrie in biblie - existenta unui popor unic ,cu limba unica , iar anticii greci, Strabon citandu-l pe Menearat Elaita , Herodot si altii, vorbesc de pelasgii divini , popor unic , gasiti de greci in Balcani, numiti si ionieni , raspanditi pana in Asia, Egipt si N. Africii (getulii ,berberii) , centrul lor fiind spatiul carpato-dunarean. Noi, dacii, fiind urmasii lor directi, cum spune si istoricul francez Carlo Troja :dacii ,ei toti sunt pelasgi. Cel mai vechi popor, iata , cele mai vechi urme de civilizatie din Europa , cum sunt cele din Tara Luanei.
29.11.2008, 18:53Grigore Rotaru
Daca citesti acest articol - mai intai , apoi mergi in zona - mai apoi - te descurci mai usor: cu talent este realitatea. Acest subiect ar trebui dezvoltat intr-o carte cu mai multe volume; inceputul si-a lasat raza a tasnire! Sa fie bine!
de la Colti are ca semn si cele opt raze ( neinconjurate, fara cerc) si Crucea lui Nero ( tot fara contur).
Adrese: 1. http://picasaweb.google.com/rot.grigore
2. http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/STRASIHASTRII?authkey=npNWNmxWvsY#
3. http://www.capella.ro/enciclopedia/category/spiritualitate/
Cercul cu doua diametre perpendiculare (pamantul in D2) are corespondenta in D3 zarul ( de chihlimbar) cu puncte.
Cercul fara centru ( inel magic - cuprinderea ) in reprezentare D2 are ca echivaleta zarul fara puncte in D3 ( norocul perpetuu al zeilor, necuprinderea).
Pasiv-activ, stabilitate - febrilitate. Orizontala ( orizontul ) imparte; cele doua raze, prin opozitie isi anuleaza tariile ( pasivitate).
Cercul ( feminitate ) cu centru ( punctul de inceput - superactivitate - element masculin). Haosul - feminin , Universul ( nascut ) - masculin ?
Cercul cu opt raze( roata) -DHARMA viata si reancarnare, roata medicinii, a miscarii, sustine polul notat cu plus; prin suprapunerea acestui cerc peste un patrat, cele opt raze se contopesc cu axele de simetrie ale patratului.
Crucea lui Nero imparte si ea cercul in patru , insa - doua din aceste parti au suprafata dubla fata de a celorlalte doua.
Piatra ar trebui impartita ( nedistructiv !) in regiuni, fotografiile pot repeta
( artificial !) acelasi semn; repetitie reala pentru acelasi semn exista. Repetitia aceluiasi semn ne indeamna sa banuim cuvinte sau harta...
Pe baza acestor fotografii - regiuni ar trebui facuta o harta cu proiectie in D2, tinand cont ca si sub palarie si sub capul de sustinere sunt semne. ( distincte - 29).
Ar mai trebui facuta o comparaÃ…£ie: cate semne - Tartaria si cate semne placte - Sinaia se afla incizate si pe aceasta piatra. Sa fie bine !
30.11.2008, 08:38Maria Maria
Dece Tara Luanei este atat de bogata in pesteri si schituri rupestre ? In aceasta zona , ca si in regiunile din S-E , si-au gasit refugiu secta crestin-ortodoxa -dizidenta a AUDIENILOR ,exilati din Mesopotamia (Sumer) de imparatul Constantiu II (337-361) , calugari asceti , care au contribuit si ei la crestinarea localnicilor. Cercetatori pasionati s-au ocupat de acesti audieni , putin cunoscuti .Scrierile stravechi din schituri, li se datoreaza ,alaturi de ale localnicilor, descifrate, dovedindu-se ca au fost scrise in alfabete autohtone . Bogatia scrierilor din Tara Luanei, sunt dovada incontestanila ca stramosii nostri foloseau scrierea inaintea multor popoare considerate inventatori ai scrierii si ca sunt autorii alfabetelor antice din spatiul carpato-dunarean si microasiatic. Studiul lui Tonciulescu este complex si competent , unele lucruri descifrate ,iar altele asteapta lingvisti de exceptie sa le descifreze si sa le prezinte lumii .
30.11.2008, 22:36N Nedeia
Astept fiecare numar FA pentru a avea ocazia sa mai citesc unul din articolele doamnei Petan. Despre Tara Luanei nu stiam multe, iar acest articol imi deschide apetitul de a vedea aceste locuri, pline de legende si farmec.
Avem o tara minunata si ma bucur ca, in iuresul acestor vremuri tulburate, mai citesc si astfel de articole.
Ca veni vorba, am vazut in comert acum ceva ani buni o carte despre tara Luanei... poate ar fi si ea interesanta, mi-ar placea sa aflu mai multe despre acele locuri si despre misterul ce le inconjoara
01.12.2008, 18:42Grigore Rotaru
RecitiÅ£i ultima propoziÅ£ie: „ îmi dau seama cÄÆ’ e lumină“. Autoarea ieÅŸea dintr-o zonÄÆ’ unde lumina vine de pretutindeni; acest fenomen se mai întâmplÄÆ’ numai în Rai. Decenii în sir am urmÄÆ’rit sa surprind misterul acestui fenomen: nu am reusit; articolul parca descrie aceste – nelinisti – care nu sunt numai ale mele: nu se intampla ceva rau , te simti putin claustrat – la modul subtil , pe fondul ca nu poti explica mirajul , la care participa si emotia ca esti subiect . Nici autoarea , nici articolul nu au nevoie de laudele mele ( ar trebui sÄÆ’ fiu inspirat si sÄÆ’ scriu multe rânduri ); pentru cine vrea sa ajunga in zona , aici este cuprins esentialul : ceea ce trebuie sa mai aflati
( nu mai pun adrese – problema cu reclamele !) , dati pe NET : rupestre Alunis Nucu , chihlimbar Coti Buzau , piatra insemnata Broscari , scrierea daca , Balca Neagra , abur albastru , ceata albastra , strasihastrii si veti afla tot ce trebuie in legatura cu partea tehnica a intentiei. Cand scriu aceste randuri sunt trist : daca un specialist – precum autoarea articolului – are indoieli in legatura cu autenticitatea semnelor – este de bun simt sa nu mai am nici o speranta ca vor fi descifrate o parte din ele. Este adevarat ca un nespecialist ca mine , care comenteaza , nu are ce pierde si poate afirma mai multe decat isi poate permite un specialist; iata ce zic : semnele de la Broscari , Policiori , Ulmet , Nucu ( unele !) , Begu - se gasesc in diferite alte combinatii si pe tablitele Tartaria si pe placutele - Sinaia. Platoul de sacrificiu cu stalpii de suatinere in X se afla peste tot. Linia dubla ( cel mai …lung…dintre semne) usor ondulata , doua paralele – perenitate , curgere neantrerupta , ..perechea.., simbol pelasgic (!?!?)
Pe unde am ocazia povestesc despre toate acestea , si ideile poeticesti sunt bune pentru a fi construite variante , dar prin comentarii sa nu exageram : imi este frica sa afirm ca in aceasta zona misterul este uriesesc, desi nu imi mai aduc aminte de cate ori am disparut ; daca la trei saptamani nu ajung in zona sa iau energie – nu sunt bun de nimic : acolo m-am nascut ! Sa fie bine !
01.12.2008, 19:50Sebastian Mocanu
Un argument ca numele LUANA ar fi un nume masculin este denumirea unei localitati din Regiunea Liguria a Italiei actuale: LOANO
In limba italiana numele si denumirile masculine se termina toate in - O
Orasul se poate vedea pe orice harta a Regiunii Liguria, din orice biblioteca sau de pe internet de pe harti gen Google Maps. Ca si cuvinte de cautare: carta liguria. Orasul se gaseste pe malul marii, intre localitatile mari Imperia si Savona, sau intre localitatile mici Albenga si Finale Ligure
Sa nu uitam ca ligurii, poprul de la care si-a luat denumirea Regiunea Liguria, sunt cei mai vechi locuitori ai Peninsulei Italice. Si care, probabil, au ajuns aici plecand din Tracia, de unde au adus cu ei si numele regelui lor ...
01.12.2008, 20:01Sebastian Mocanu
In Moldova actuala multe nume de familie poarta denumiri legate de nume de femei: Aanei, Ailenei, Amariei, Ababei, Asftei, Atodiresei, Atodiroaiei etc.
Unul dintre aceste nume este si A Oanei. Mai popular spus A Lui Oana, sau A Lu` Oana
Numele acestea sunt mostenire de pe vremea cand in Moldova (sau in Vrancea - vezi baba Vrancioaia) era la putere matriarhatul, sau cand in zona Buzaului domneau amazoanele (iubitoarele de animale)
Este posibil ca numele de Luana sa arate din ce neam se tragea acel rege batran din zona Vrancei actuale. Era din neamul Oanei, adica a lu` Oana
Urmand aceeasi logica, acel rege batran putea fi foarte bine si din neamul Anei, adica A Lu` Ana, mai scurt Lu` Ana
02.12.2008, 06:26Maria Maria
Felix Colson -francezul ,a scris ca dacii ,au fost toti pelasgi -urmasii directi ai acestora. Carlo Troja -care a scris istoria Italiei, a scris ca " Getii lui Zamolxe si ai lui Decebal au fost stramosii gotilor lui Theodoric si ai Amalilor ". Si reiau faptul ca in biserica ortodox- ariana din Ravena ridicata de Theodoric -ostrogotul (gotul din rasarit, adica Panonia dacica ) Sant Apolinnare- se vede in mozaicul imens cu cei trei magi in vesminte dacice , cu caciula daca ,urmati de 22 de mucenite in costume populare apropiate de cele oltenesti de azi. -imbracamintea neamului sau, adica geto-daco-gotic. Reiau aceasta, deoarece este o zona a istoriei care trebuie descifrata si poate revista As- va face o vizita la Ravena pentru a ne arata o realitate neglijata de istoricii nostri care preiau de bune de la la straini incercarile acestora de a-si crea o identitate istorica , adica goti= germani, (fara cea mai mica dovada ca asa este ,) pe cand foarte multi istorici din evul mediu scriu ca getii s-au denumit in timp GOTI ,asa cum si noi am fost si blahi si valahi .. O dovada ca asa este, este mozaicul de la Ravena a gotului-getul Theodoric care a spulberat imp. Roman in sec 4, implinind porunca de razbunare a lui Decebal la moartea sa . Iertati divagatia , dar Revista AS este , doar ea, cea care este interesata de aspecte ocultate si nedescifrate ale istoriei noastre datorata comoditatii si lipsei de interes a celor in drept sa o faca. Scuze pentru divagatie , dar este fascinant ce s-ar putea vedea.
02.12.2008, 14:38George Helios
Intr-adevar, un pic cam multe divagatii la D-na Maria Maria; n-ar insemna nimic (putand fi chiar interesante), daca ar fi filtrate macar un pic si n-ar suna a carti si articole citite si luate ca repere absolute. Sau poate tocmai ca sunt filtrate arata asa, la fiecare articol comentat?
In Tara Luanei se calca incet, ca intr-o poveste. Nu trebuie sa te fi nascut in zona ca sa simti ca acolo sunt urme de valoare istorica mondiala, gata de a fi distruse. Numai vorbind despre ele, acestea nu vor apuca generatia viitoare.
Pentru Dl Sebastian Mocanu: foarte interesant, versiunea dumneavoastra seamana cu cea gasita la:
http://alpinet.org/bin/foto/showfoto.php?item=15771
03.12.2008, 15:49Maria Maria
De aici deriva numele tarii din Buzau. Cat despre divagatii, mi-am cerut scuze. In rest , sunt foarte multe aspecte ale istoriei necunoscute rominilor, care socheaza prin rasturnarea dogmelor ,dar cunoscute in unele cercuri de istorici care cerceteaza , nu se multumesc sa CITEZE din tratate straine care vorbesc despre noi. Iar articolele doamnei Petan ating puncte nevralgice ale istoriei si te incita sa spui ce mai stii .
03.12.2008, 21:29Grigore Rotaru
1) Formula A.S. este revista care si-a propus ( in primul rand) deconectarea; un astfel de aer se respira in cele mai multe articole. Nu este o revista de specialitate: sunt lansate opinii , insa nu sunt rezolvate probleme … grele – propune rezolvarea lor.
2) Prin comentarii ( unele galagioase –asa sunt comentariile !) punem umarul la caruta sau tulburam apele – si e normal ; demonstratia: ne-am apuca de scris articole …
3) Scrierea cuneiforma a folosit un singur element: cuiul. Majoritatea semnelor de la Broscari , Alunis, Policiori, Neamt , Basarabi M. ( semne comune ) au un singur element: segmentul.In lume ( accentuez: in lume ) exista doar cativa cercetatori care pot descifra cuneiforme. Noua ne-ar trebui un specialist in …segmente.
O interpretare poeticeasca nu rezolva problema. Specialistii in asemenea probleme au retineri – si este firesc ! Autoarea articolului ar spune multe despre …aceste semne; se mai gandeste ! Cu sinceritate: cred ca este corect !
4) In zona de Curbura dinspre Muntenia nu se vorbeste cu accent moldovenesc; nume de felul (A lu’ …Ana, A lu’ Sava) nu exista si nici un document ( vechi –stravechi) nu pomeneste un astfel de nume. Nu se foloseste ( in vorbirea prezentului) vreun cuvant care sa ne faca sa adoptam ipoteza. Cuvintele Luana, aua si Luan sunt de trei ori milenare ; A lu’ Ana – expresie ( cuvant ) de dupa formare …
5) Dovezile trecerii gotilor ( prin exagerare) se vor a fi sterse imediat si se ajunge la afirmatia: la Pietroasa ( cetate tezaur) au fost getii; aurul din Tezaur este al geto-dacilor, gotii = getii, etc. Incerc sÄÆ’ pronunt: „Lacul Getes“, în loc de „Lacul Gotes“ … poate ma obisnuiesc. Atunci Athanaric era get ? Alerga prin paduri dupa crestini ? Getii au venit din nordul Balticei si i-a gÄÆ’sit Ovidiu asezati aici? Sa zicem ca Jordanes a greÅŸit, ( e-adevÄÆ’rat: getii erau cam navalnici ( navalitori !!??)), dar aceste chestiuni contradictorii nu sunt tulburatoare , ci numai tulbura… ÅŸi se razboiesc cu astfel de afirmatii oamenii domeniului si razboiul produce confuzie, afirmatia bazata numai pe „autoritate“, fara obiect ( arheologic), fara izvor ( viu !) , fara semn, fara nimic – macina emitentul.
Una: gotii devin federati dupÄÆ’ Retragere.
Doua: cat au stat romanii in provincie, logic, era mai uÅŸor si profitabil sa-i facÄÆ’ federati pe cei din apropiere. Ovidiu a reusit sa invete limba getilor ( aici nu sunt dubii), a scris cateva poezii in limba getilor care … s-au pierdut (!!??) Doamne, ar fi valorat acele randuri cat aurul care a fost luat dacilor ! Trebuie sa mai cautam!
Ma simt geto-dac pana in maduva oaselor ( apropiatii spun ca – din profil - am un aer decebalic!) , insa urmele gotilor in zona sunt evidente: toponime, martirii, unele cuvinte , Scrisoarea Bisericii din Capadochia catre biserica din Gotia, Sava Gotul, Sansala ,Nichita Gotul, Lacul Gotes, Gosa , Varful Gotilor, Ghereta Gotilor , Tezaurul , Cetatea de la Pietroasa, Athanaric si unele inscriptii de la grote, etc
Gotii au stat in ograda geto-dacilor peste o suta de ani ! Nu deranjam pe nimeni daca afirmam aceasta ( nici chiar pe geto-daci !) . Mai mult: gotii au trecut pe aici in timp ce poporul roman si limba romana se formau si crestinismul prindea radacini – toleranta prin apropiere fata de credinta veche. O idee: gotii nu aveau rabdarea de a sta locului si sa dea cu ghionoaia in burta muntelui; unele gaoace au legatura cu transhumanta, altele au folosit strasihastrilor si au fost refolosite de sfintii calugari misionari , numai Pestera Tartarului este de pe vremea pelasgilor si cate cele …!
Totusi o adresa : http://picasaweb.google.com/rot.grigore/BrazdarulDeFierDeLaCamboru#
Subiectele: brazdar si ascunzatoare au legetura cu zona . Nu mai vorbesc de chihlimbar si de Scorpionul de Camboru ! Sa fie bine !
04.12.2008, 13:59Roderick Man
In legatura cu relicvele rupestre, o posibila conexiune:
http://eblogs.ro/roderick/2008/11/03/dacia-si-italia-sudica/
S-ar putea sa existe o legatura intre "Luana" si un refren care apare intr-o colinda veche - "anolo ianolo"
http://eblogs.ro/roderick/2008/10/16/anolo-ianolo/
04.12.2008, 14:28Roderick Man
Este atestat numele Liuva -purtat de un rege vizigot din Spania. "Liuvana" ar putea insemna insemna "tara lui Liuva"
04.12.2008, 23:01Maria Victor
Abrupt si uneori apasator, abruptul Culmii Spatarului (in apropierea carora se afla cele doua Agatoane, pe o parte, si Fundatura, pe cealalta parte) este aproape gata a fi rapus. Si nu de pietre cu semne, animale salbatice sau de turisti indragostiti de Tara Luanei, ci de o recenta exploatare forestiera. Deja drumul de TAF este facut pana la jumatatea versantului, copacii (si nu neaparat cei uscati, loviti de trasnet sau doar batrani) cad neiertator... uneori blocand drumul sau incercand zadarnic sa protejeze un loc care apartine unui INCEPUT de istorie.
Pe partea dinspre valea Basca si Lopatari drumurile au devenit piste pentru vehicule de anduranta, in competitii de offroad, organizate -din pacate- de locuitori ai judetului Buzau. N-am vazut pe nimeni dintre acele persoane (participanti sau organizatori) care sa stranga bani pentru refacerea unui drum sau curatarea acelor pesteri de graffitti, pentru protejarea vreunui obiectiv turistic sau pentru un indicator!
Administratori de drept sau alesi, cei numiti responsabili pastreaza o mare tacere.
Doar pietrele din Tara Luanei incearca zadarnic sa vorbeasca! Ma simt mai impacata ca ele vor exista dupa noi. Si poate urmasii nostri vor dori sa faca ceva pentru aceste locuri!
05.12.2008, 13:53Maria Maria
Mi-a facut placere sa va citesc comentariile si ma bucur ca maieste cineva interesat de evolutia neamului nostru.Legat de divagatia mea fata de aticol dar nu fata de adevar, cum ca in sec, IV getii s-au numit goti, sunt numeroase documente care afirma aceasta. Apoi, se stie ca teritoriul locuit de neamul nostru geto-gac se intindea pana la Baltica (aici- granita lui Burebista ) si pana in nordul Marii Negre , spre Caucaz, de unde se si spune ca au coborat gotii. Iar cronica turceasca recent descoperita OGUZNAM-837- vorbeste de tara rominilor care se intindea si in nordul Marii Negre, teritoriu pe care si azi se afla sate de romini, vorbind o romina perfecta. Iata cateva dovezi cum ca goti=geti , dupa care , recititi comentariul meu despre gotul care a distrus Roma Teodoric . Iata : Philosrtogius-(368-425) Claudius Claudianus (395) ,Imparatul Iulian Apostatul (331-363) ,Hyeronimus (345-420) Carolus Lundius -presedintele academiei Suediei 1687- ( ca getii si gotii sunt acelasi neam si afirma ascendenta suedezilor din stramosii Zamolxe, Burebista ,Decebal ) ,Bossuet 1883- (gotii numiti altadata geti ),Leibniz -Collectanea Etymologica (getas= gotos ), Paulo Orosius -(getii aceia numiti acum goti ), E. Philippus (chron. ) -getii aceia mai apoi numiti goti si altii .Nu mai vorbesc de Iordanes, cronicarul lui Teodoric, care scrie la indemnul acestuia istoria neamului sau si el scrie GETICA ( nu gotica ) . Sunt prea multe dovezi care afirma ca in timp, getii care ocupau intinse teritorii in Europa , prin sec, IV si-au schimbat numele in goti . Adica asa au fost numiti de altii. Cat desptr originea lor germanica , nici urma de dovada de limba si evolutie.O teorie falsa, (cum afirma istorici englezi), pentruca unii sa-si creeze o origine . De cercetat, dar fara prejudecati si orgolii. Iar daca cineva viziteaza Ravena, sa intre in biserica Sant Apolinnare a lui Teodoric si sa vada celebrul mozaic . Multumiri revistei AS care este interesata de spiritualitatea si istoria rominilor, mai necesare acum ca niciodata. Si ca , da prilejul sa mai comunicam si sa schimbam date si idei.
05.12.2008, 14:39Maria Maria
Pentru cei care pot fi interesati si de fapt este bine ca rominii sa afle lucruri inedite despre neamul lor. Iata ce scriu marii istorici ai Poloniei Trynkowski si Waclaw Maciejowski - " Armatele geto-dace din sesul dintre Carpatii Padurosi si Marea Baltica , spatiu de locuire geto-dac, necucerit de romani, de unde si-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele geto-dace , numite de unii si GOTICE ." Aceeasi istorici , spun ca din acesti getodaci nordici, au descins poponezii ,apoi slavizati. Unde sunt istoricii nostri ?
05.12.2008, 18:32Grigore Rotaru
Daliana fiica dalba , avea fata dalba , ochii negrii , trupul cu elongatii de nuia de alun , cand mergea se legana , cand vorbea te fermeca ( in alte variante), este sora mioriticului – cel cu fetisoara – spuma de lapte. In zona de Curbura ( munteneasca): Aua ,aua , aluan ! Unele cuvinte noteaza momentul trecerii de la faza onomatopeica ( cu nuante metaforice abisale, puteri pe care numai poreclele - ca simple cuvinte - le mai au) . Daliana era blonda prin dat ( prin gene ) , iar floarea ei preferata era dalia; cu siguranta era constienta de propria frumusete pentru ca , la nevoie, a nevinovatie era in stare sa dezvolte meleancolisme ( talente !). Daca unui om dinamic , de initiativa ii atibui apelativul : zbarnog – faci economie de-o caruta de vorbe ! Va rog,. sa observati : zbar ceea ce urmeaza nici nu mai analizam ; prima parte ne-a pus in tema totalmente : unul care tasneste … ca pasarea , care se zbate …
Despre Luana : formatiunea deluroasa Vatraiu contine in strafunduri celebrul chihlimbar de Colti - romanitul. Localnicii spun ca daca ajungi spre varfuri si de poposesti a hodina - sa te ti treaz, ca daca atipesti - pentru timpul ce vine ramai infiorat si ti-i drag sa canti : < of, ce dor, ce chin, ce jale / pe la poarta dumitale >. oricum nu-i de gluma : Luana stia sa fure culorile chihlimbarului, le amesteca in apele unui lac in care apoi se scalda ; cine zareste parul ei fluturand in zare primeste un semn bun - undeva intr-un cuibar chihlimbarul o sa cante si norocosul stie unde sa caute. si noi avem comori !
Cu usurinta deducem ca Luana - nici vorba - nu era blonda ! Cel mai valoros chihlimbar are culoarea negru - verde , cel mai putin valoros : cel galben ca mierea . Luna are un A.
Omul care pleaca dupa chihlimbar face strigare : aua , vecine , esti gata ?! Aua = ma auzi , o atentionare de distanta : vezi ca vreau sa-ti spun ceva , fii atent ! Auaaaa = viiiin ( strigare incifrata : pericol , plecati din cale !). Auaaaa = imi place de tine ( sa-mi vorbesti , sa ne intalnim , etc) are valoare timbrul vocii din momentul respectiv. Luana a fermecat pentru totdeauna chihlimbarul : cine il poarta – atrage ! Numai de cantecul chihlimbarului trebuie sa te feresti ; mai ales barbatii. Cum auzi primul sunet trebuie sa-ti astupi urechile . Cuibarul de chihlimbar canta o singura data : cand este descoperit in strafunduri , cand te afli aproape . Esti atentionat sa actionezi cu delicatete : sub zece grade este casant ! De cum a fost gasit firul care duce la cuibar se face lucru de ceasornicar.
Ori te-a lovit cantecul = nu se indeamna ! Luana i-a invatat pe strasihastrii cum sa pastreze chihlimbarul ( la soare se coace !) . Dati pe Net Strasihastrii si aflati mai multe. De aici atatea ascunzatori – unele pline ochi ! Sa fie bine !
06.12.2008, 09:53Maria Maria
Domnule Rotaru. Romanii au cucerit doar 14 % din Dacia si pentru 165 de ani. In alte parti, au stat multe sute de ani. Teritorii imense din Dacia au ramas neatinse de romani si isi vorbesc si azi limba , neinfluientata de latina lor :Muntenia, Maramuresul, Moldova , Basarabia , Transnistria si pana in Caucaz. Oare ce limba vorbeau , daca nu au suferit influienta latinei , fiind in dusmanie cu romanii ? Aici, alta teza care nu mai are argumente, romanizarea. Complicat . Dar ca sa se inteleaga dece getii-gotii ii gasim cam in toata Europa, iata intinderea neamului nostru : http://dacia.org/maps.pdf
07.12.2008, 15:57Maria Maria
Care trebuie citit de cei interesati de istorie , presedinte al academiei din Upsala , scrie in 1687 despre goti, stramosii lor, ai germanilor si ai altor neamuri, cum ca in vechime se numeau geti, mai vechi, cu nume generic de sciti si veneau din Tracia si Istru. Ei au inventat scrisul , alfabetul lor preluat de fenicieni si greci. Si ca scrierea getica ar fi runele scrise pe pietre foarte mari, urmand sa fie descifrate in curand, spune Lundius de eminentul HODORSIUS JOHANES . Oare scrierea din Tara Luanei nu reprezinta rune , adica a getilor de aici ? ZAMOLSIS-primul legiuitor al GETILOR - se numeste cartea sa .
08.12.2008, 13:10Grigore Rotaru
Daca un articol produce vifornite ( mai este necesar sa adaug ?!) , inseamna ca este foarte valoros . Sunt nevoit sa fac mai multe precizari :
1) Subsemnatul nu-i specialist nici in istorie , nici in arheologie , nici in probleme de lingvistica ; aua , eu sunt buzoian , m-am nascut intr-un sat din zona respectiva . Deci interventiile mele au o doza de subiectivism : pentru cauze ce tin de locul nasterii sale , un om este capabil sa intre in dispute mai aprige decat cele dintre fanii unor echipe de fotabal ( asta ne-ar mai lipsi: sa nu fie asa ! ).Totusi , sunt hotarat sa afirm numai despre ceea ce am vazut cu ochii , sa nu fiu prea sigur de ceea ce imi spune al treilea ochi , sa cer parerea altor persoane , eventual sa le ascult.
2) Va rog , sa dati pe NET: Sava Gotul si Scrisoarea Bisericii din Gothia catre Biserica din Capadochia . Sa aliniem niste propozitii pentru un eventual algoritm :
- aceasta scrisoare exista ( nu este ceva despre care sa se spuna ca a fost - exista );
- la fel: scrisorile 164 si 165 scrise de Sfantul Vasile cel Mare;
- cat timp gotii au fost federati , aceasta parte s-a numit Gotia. Daca getii = gotii si au ajuns federati dupa Retragere , mie nu-mi convine ( dar daca o fi fost asa-ce sa fac !).
- numele Gotia apare in atatea scrieri ; intamplarile au loc in secolele III-IV d. Ch.
- ca Sfantul Sava a fost martirizat - este indubitabil . Daca Sfantul Sava a fost get si nu got si l-au martirizat getii – atunci rau au facut ! La Martire ( loc despre care se vorbeste si in articol ) au fost martirizate 12 persoane ( femei si copii)-getii sau gotii (?) si care au fost motivele ( ? ) . Getii aveau religia straveche ( in mai toate punctele compatibila crestinismului ( noua religie) - mai putin felul sacrificiului;de ce ar fi alergat getii dupa crestini prin paduri ( ? ) . Sunt nevoit sa observ ca daca eliminam gotii ramanem cu martirii si aruncam aceasta greutate in spatele getilor . In comunele din zona : se vorbeste despre satul in care au slujit Sfantul Sava si Sansala , despre locul unde a fost inecat Sfantul Sava ( in Musaios ); in prezent sunt atatea familii Sava. Reamintesc toponime : Lacul Gotes , Varful Gosei , Varful Gotilor , inscriptia de pe Tezaur ( cu scriere dute - vino) , cetatea de la Pietroasa ... Sa evit repetitia , va rog , dati pe NET : Strasihastrii si economisesc o parte din vorbe.
3) Al treilea ochi imi spune ca sunt geto-dac ; dovezile din zona sunt mai numeroase decat in cazul gotilor , dar nu sunt cercetate . De exemplu , pe acolo nimeni nu mai poarta gluga: trei familii din zece au aceasta piesa ( in lada !) , chiar in doua variante : gluga de toate zilele ( canepa in canepa ) si gluga de zile mari ( lana in lana). Copil fiind am vazut oameni in costumul imortalizat pe Columna. Posed (descoperite in zona) un ciocan , o zabala ( dacica !) si un brazdar al plugului de lemn ; cineva avea o arma akinakes. Adica daca vorbim despre goti nu eliminam pe geto-daci: -Gedi , piatra scumpa a getilor- este vorba despre rumanitul de Colti . Deci ?!
4) Alexandu Odobescu a vizitat zona , a sapat la Pietroasele , a fost la grote , la schituri , la Calugarite , La Maici , La Tainite , etc. Prima interpretare a scrisului dute-vino si acuarele despre grote si locuri in general ...era un geto-dac convins , dar nu a eliminat gotii. Simt ( nu afirm !) : este greu sa demonstram ca gotii nu au fost pe la noi !
5) Daca getii = gotii si au venit dinspre Nistru spre Prut , nici asa nu-i bine , pentru ca asta inseamna ca in secolele I si II nu am avut in zona decat triburi de daci.
6) Sunt adeptul unei teorii unice : sa ne luminam ! O noua mistificare nu ar ajuta pe nimeni . Daca in zona rupestrelor – Wulfilla a lasat o inscriptie ( credibila !) , atunci trebuie cercetat locul La Tocitori, trebuie gasit cel de-al doilea tezaur !
7) Cineva , nume greu , studiaza aceste inscriptii : Broscri ( 1, 2, 3, . . .) , Policiori, Ulmet, Alunis , Nucu, Basarabi - Murfatlar, si altele.
Daca timpul a avut rabdare ! Sa fie bine !
08.12.2008, 23:16Roderick Man
"Luana" ar putea fi legat de "leu" / "leoaica".
Probabil si numele vizigotului Liuva ( am gasit forma reconstruita *liwa = leu, in gota ).
Leul european traia in antichitate si in Balcani, iar dupa unii cercetatori si in Carpati.
09.12.2008, 16:59Roderick Man
Daca legenda regelui Luana are o vechime multimilenara, vrajmasii lui "in care de foc" pot fi invadatori indo-europeni in care de bronz.
Numele Luana ar putea fi inrudit cu cel al luvienilor din Anatolia.
09.12.2008, 19:49Maria Maria
Ci documente. Doar cateva.
10.12.2008, 00:16Roderick Man
Lonea ( rau si localitate in judetul Cluj), denumit si Luna.
Acelasi nume in Valea Jiului.
Poate din radicalul IE *leu()- "a spala" sau din *wlna "lana".
Povestea cu lana de aur ?
10.12.2008, 22:22Grigore Rotaru
1) Obiceiul ca pietrele sa fie scrise - dupa cum spun specialistii - se cufunda in imemorial ; semnele de la Broscari - Buzau si Farcasa - Neamt au vechimi ametitoare. Deci , dincolo de memorie : primele semne ( care in diferite constructii devin simboluri ) sunt : punctul şi segmentul. Am fotografiat Piatra nr 1 - Broscari si la adresa nr. 2 notata mai sus sunt desenele ce am putut realiza , cat mi-a permis puterea de intelegere. Suprafata respectiva ( insa in viitor ) trebuie impartita ( nedistructiv !) in regiuni ( prin niste benzi albe ) ca sa fie evitata repetitia prin suprapunere , un specialist ar dori sa priveasca si ansamblul , daca inlantuirea de semne o sa produca propozitii !? (este posibil sa apara - virtual - mai multe semne) : ce contine sfarsitul de fotografie nr. 167 (exemplu) sa contina si inceputul de fotografie nr . 168. Semne comune: Broscari,Basarabi-Murfatlar, Sinca -veche , Policiori, Nucu …
Piatra Broscari nu contine si alte semne ( onduleuri , litere ale vreunui alfabet cunoscut ): numai segmente si puncte . Asa arata semnele: privite numai , fara sa se tina cont de intreg; pentru mai bine ar fi nevoie de aparatura photo de mai inalta performanta. Semne comune : placuta de os de la Mitoc - Botosani ( 27.000 B.C.) , picturile de la Mezin - Ucraina , 18000 ani B.C. , la Cuina Turcului
( 11000 ani B.C.) cu un singur semn : unghiul geometric ( V ) , bradutul incizat pe o piatra la Danceni , R. Moldova - 5000 ani B.C. , etc. ; deci intr-un interval format din atatea milenii gasim semne comune in formarea carora segmentul este atotputernic: prin diferitele-i pozitii ordoneaza , partea unor simboluri complexe ( triunghiul , rombul , crucea , bradutul , ...)
Fata de anul 1964 ne aflam intr-o situatie mai buna , s-a acumulat informatie , s-au dezvoltat teorii , analalogii , se compara , Daca aceste semne de la Broscari si celelalte sunt semne - surori cu cele de la Tartaria ( sau sunt numai rune secuiesti dupa cum zice o persoana) se va afla. Despre piatra aceasta , si nu numai , se stie demult , prezentul a introdus-o in circulatie prin nevoia de senzatie . Daca - i lucru serios, trebuie date-n vileag toate pietrele . Din ce in ce la numar mai putini sunt cei ce mintea vor sa-si oboseasca ... La Tartaria s-au gasit maxim 50 cm2 de semne ; piatra Broscari are 3 m2 semne.
Mai sunt lucrarile artificiale - varfurile retezate - sub pamantul lor , la diferite adancimi , sunt pavaje si lespezile din -mozaic- au pe dorsala semne ; in fata Bisericutei lui Iosif ar trebui facute sondaje nedistructive ; anexa Bisericii dintr-o piatra de la Alunis are pavajul la vedere , dar ...Zapodiile si rascrucile buzoiene de munte sunt insemnate: daca nu ici , atunci ,colo mai vezi o cruce . Cel putin crucile au semne ( tot nedescifrate !) ale vreunui alfabet - sute de cruci - nu este vorba de cele din cimitire. Despre semnele si literele din grote o sa vorbesc mai incolo - consider ca nu sunt atinse de vremuire , desi timpul a avut rabdare si cu ele.
2) Interpretarea poeticeasca a semnelor gasite la piatra ce este numita Omul care priveste Steaua Polara: Vezi ( priveÅŸte ) linia - de ce dai ocol! Inauntru, e gol - nu distruge ( acoperisul) carcasa ! Sub rÄÆ’dÄÆ’cinÄÆ’ ( la capÄÆ’tul …) plânge ( prin cântec ) cel mutat ( strÄÆ’mutat) in lumina. Jocul zeilor ( stÄÆ’pânilor ) - fÄÆ’rÄÆ’ puncte ( zarul) ridica lacrima de sub munte. UrmeazÄÆ’ linia-(altfel ) zeul (tau) te-o pÄÆ’rÄÆ’si ! Nestatornicia alungÄÆ’ - pe apÄÆ’ ( du - te ! ) cu grabÄÆ’. Cele patru din nouÄÆ’ tÄÆ’rii Å£inute - verticala , cealalta pluteste ( orizontala , cumpÄÆ’na ) o panza (gingasa). ( o figura la adresa notatÄÆ’ mai sus ).
3) Am inmanat aceasta interpretare unei persoane cunoscatoare ( in semne ), (fata de mine -nestiutorul) ,citea , privea piatra si zambea si mai citea un cuvant si tot asa ... Aua , eu sunt buzoian ! am tipat eu. Nu este rau - a zis , insa tot a zambit ! Sa fie bine !
11.12.2008, 12:25Roderick Man
Radacina semitica
lwy
"To wind, twist, circle, encircle. leviathan, from Hebrew liwytn, serpent, dragon, akin to Ugaritic ltn, sea monster."
Daca "luana" este la origine non-IE, ar putea insemna "balaur" ori ceva asemanator. ( o prezenta oarecum familiara in spatiul geto-dacic )
11.12.2008, 13:09Roderick Man
Poate ca "Luana" inseamna chiar "intorsura", conform sensului de baza al radicalului lwy.
Ar corespunde si numelui actual al zonei.
12.12.2008, 22:23Grigore Rotaru
1) Daca intr-o anumita discutie , cu oameni care nu-s de-ai locului , amintesc despre iarba inalta si buna pentru albine , asa de inalta ca daca merg 200 metri mai incolo cei din familie nu prea mai stiu unde sa ma gaseasca , ei bine , se declanseaza zambet: panganele poeticesti ! Nici mie nu-mi pare rau : stiu ca nu am mintit si invit acele persoane la Gosa ( langa Muscelul Caramanesti) , la Zapodie ( langa Bozioru ), la Ulmet ( inspre Balanesti) , la Martire ( intre Alunis si Nucu ) , la Valea Larga ( daca este nefumator ). Deci , iarba inalta ( cat omul !) , chihlimbar , energii subtile
( si abur albastru si ceata albastra ) , noaptea cade pe cetini cea mai fantastica luna , ziua se desfasoara pe cer un asa albastru ca numai ingerii cu bataia de aripi poate sa-l clinteasca putin , in amurg sau in zori - fie prin paduri de mesteceni , fie strecurandu-se printre megalitii uriesesti - umbrele albe ale strasihastrilor; - Ai vazut si tu ce am vazut eu ? - intrebi pe cel de langa tine. - Am vazut , dar imi este frica sa zic- ti se raspunde . Ca sa scrii despre acestea - nici vorba.
Copil fiind asistam cum se ciondaneu oamenii vreunui sat cand infiintau o stana : de unde sa aduca cioban ... De la Nucu ! Din neamul lui Zaican ! Al batran avea trei fluiere si sapte cavale : nu canta orice cu oricare dintre ele; anumite plangeri trebuie cantate cu un anume caval . Le zicea plangeri pentru ca ascultandu-le ( oricine ai fi fost ! ) te facea sa plangi; noi - acum - le zicem doine . Foarte rar canta la fluier ceva saltaret = usturat: se sperie oile; la o plangere si oaia se inmoaie: filozofie simpla - de cand stancile ! -De ce tropai ? - zicea Eminescu , cand vroia sa fie incordat in ascultare . Intepeneam locului de la primul sunet , numai fiorii ne forfaiau trupul a necuprindere . Nea Zaican purta cioareci , camasa alba incretita prin cingatoare , iar caciula avea cerc dublu - ca a lui Decebal ( pe Columna ). De la mosii lui stia de strasihastrii dar ocolea subiectul : zicea pe ocolite celor mari ca el este pacatos , ca a iubit multe femei , ca nu-i de nasul lui subiectul. Sucea cuvintele ca sa nu intelegem noi - copii, dar noi intelegeam - cum altfel! Stia de balada Miorita , o zicea plangand tinand cavalul cu mainile , nu departe de gura , ca pe un microfon . Va rog , sa filmati : un cioban plangand Miorita pe-un picior de plai , in Muntii Carpati - ce ar zice Holiudul ?! Din cand in cand se oprea din cuvinte si completa plangerea cu leganarea dureroasa a cavalului ; pentru noi - copii de atunci era asa de sfasietor momentul , cu o asa mare putere de convingere , ca , acum , dupa atatea decenii, cand ajungem in zona Ã…�i ne loveste cate un fosnet subtil , ne intrebam din ochi ce este , dar nu indrazneste nimeni a scoate o vorba , ne raspund paltinii si mestecenii : -canta al batran- . Nu vreau sa aduc suparare : Miorita suporta numai cavalul ; nici un alt instrument nu poate exprima asa de bine durerea fara sfarsit !
Miorita s-a nascut in Tara Luanei:Alecsandri a facut mici retusuri , dar nu a avut curajul , in varianta pe care a publicat-o, sa introduca vreun moldovenism ( i-ar fi facut placere dar ...).-Pe-un picior de plai- adica unul dintre ele; am zis : in zona sunt atatea zapodii ! Steaua care a cazut la nunta ciobanasului s-a metamorfozat in semn si a intrat ( prin incizie ) in fata pietrei-Broscari. Eu asa cread: de aici trebuie sa inceapa oricare dintre interpretari.
2) In fata Bisericutei lui Iosif se afla un molid rosu : cei cu forografiile se rasfata si-i zic Uriasul . Traieste in zona un fost miner ( a lucrat si la chihlimbar si la baraj) si a ramas ( de la cantecul chihlimbarului ) cu defectul ascultatului : la doua - trei luni se duce la molid si-l asculta; - Unde ai fost ? - La Molid ! - Ce urmeaza ? -Va fi liniste.
Pretinde ca sevele , in urcarea lor , trimit o melodie spre in afara Ã…�i , cine e in stare o interpreteaza sa fie de folos oamenilor. Un alt prieten ( patimas drumet fotograf ) a surprins momentul cand aburul albastru dansa - pe la jumatatea molidului - se vedea prin copac dincolo; fenomenul apare fara vreo regula ( cauza) si putini sunt cei care au vazut si ( pretinde fotograful ) unul singur este cel care a filmat. - Da- l in eter !
-Nu ma lasa. Este imposibil sa afli mai mult : se zice ca molidul a fost plantat de Sfintia - Sa Calugarul Iosif. Altii spun ca are o vechime mai mare. Oricum ar fi : trebuie ocrotit ; nici nu vreau sa pronunt numele utilajului de taie copacii !
3) Se mai intampla : Lacrima zeului / ascunsa in munte / sub forma de cantec / pe tine te-asteapta / sa o duci in vitrina ./ Priveste: valuri imense / de cand inceputul / ce durere ascunsa / si-a ingropat zeul (in munte )/ si luna aluneca peste Lumea Luanei.
4) Intalnesti afirmatii de felul : acest semn incizat in piatra cutare este vechi de 27000 ani ; te uiti la piatra , intr-o zona neutra a ei incerci un semn mic si ai surpriza ca si dalta si ciocanul ( unelte contemporane ) sar in sus , nu au eficienta . Ce unelte a folosit strmosul acela al nostu - primitivul , ca doar a taiat cu nadejde in piatra , nu s-a jucat; jucarii (distructive !) sunt scrijeliturile de acum : Alina Nelutzu = love !
5) La Gura Santului ( sunb Varful Gosei ) - primavara ies brebeneii , fara de numar.
-De ce ,or fi crescand aici asa de mari , nea Ioane? - Asa li-i sadina ! Sa fie bine !
13.12.2008, 09:23Maria Maria
Tara lu' Ana . Vechi nume bastinas . Precum si ION , nume inca de la pelasgii , poporul primordial , ai caror urmasi directi sunt daco-rominii. si bascii. Cat despre radacini evreiesti, pe vremea acestor scrieri, evreii nu existau. Aici s-a scris cu mii de ani inaintea sumerienilor, proveniti din spatiul carpato-dunarean, singurul locuit cand Europa era acoperita de ghetari ,, iar evreii sunt urmasii lor. Ca sugestie pentru specialisti, daca atatea documente spun ca gotii nu sunt altceva decat getii , carora in timp li s-a schimbat numele. geti care prin numarul mare al populatiei dominau Europa, pana la Baltica si se vorbeste de scrierea lor veche -RUNELE- ar fi cazul sa se compare aceste rune cu scrierile din Buzau. Dar mai avem specialisti pregatiti pentru aceasta ? Nu sunt sigura , dar parca s-a mai vorbit despre rune descoperite undeva prin Dobrogea. Aici, trebuie o viziune ca din "avion" asupra intregii probleme , coroborate si acceptate datele nou descoperite despre istoria noastra. Daca ramanem la Parvan si alti clasici, in sec 19. ramanem cu cercetarea . Suntem in sec.21 , nimic n-a stat pe loc si istoria se transforma cu noi cercetari , noi minti , noi tehnici si pentru cine este cu adevarat destept , fara prejudecati si cramponari pe ce au gandit candva innaintasii nostri. Tinerii arheologi si istorici sa se implice, dintr-o generatie care se anunta exceptionala .
15.12.2008, 22:29Grigore Rotaru
1) Internet; cautare cu un singur cuvant : GOTII si mi s-au oferit 42 de compartimente ( scrise de specialisti) . Am facut comanda cu celalat cuvant : GETII si mi s-au oferit 46 de compartimente. Deci , scorul : 46- 42 ( in favoarea getilor).
2) Fiecare din cele 42 de studii cuprinde si propozitia : gotii au venit din zona Gotland de la Marea Baltica la inceputul secolului al III-lea si se stabilesc in spatiul de la nord de Marea Neagra.
Alta: getii erau popor de neam tracic , care pe la 339 i.e.n. locuiau pe ambele maluri ale Dunarii de Jos. Nedumerire : pe la inceputul secolului al III-lea e.n. de ce a mai fost necesar ca gotii = getii sa vina dinspre Marea Baltica ?
3) Am copiat si urmatoarele : ,, Sfantul Sava de la Buzau este cunoscut si sub numele de Sava Gotul, deoarece, in actul sau martiric se arata ca el era socotit got de neam, in vremea cand Dacia era stapanita de gotii migratori.
Sava a fost sanctificat in urma cu cativa ani, Sf.Sava Gotul fiind astazi patronul spiritual al Buzaului. Scrisoarea se gaseste la biblioteca Vaticanului.,, Am zis si eu ca trebuie sa stiu pe cine am patron spiritual; santificarea nu se face fara temei.
4) Procedura dusului scotian : ,, fumos vorbiti,, si ,,nu mai aberati,, nu ma clinteste . Intreb si eu de ce zice lumea ca a existat Sf. Sava , il facem patron spiritual si-i zicem Gotul ! Unde-i aberatia ?! Si de ce aberatie - este o discutie; daca getii = gotii , atunci ii consideram sedentari sau migratori ? Am vrut sa pun in cumpana o chestiune de logica : probabil ca nu am reusit .
Articolul vorbeste despre frumusetile si parfumul de mister din zona; acolo natura are frumuseti ca din alte lumi si articolul surprinde aceste subtilitati care tin de inefabil. Eu am scris ca de-o bucurie : uite , cineva a vorbit asa de frumos despre locul natal.
5) Alecu Russo cat a stat la Soveja a cules floarea poeziei populare romanesti : Miorita. Soveja este peste deal de Nucu ! Cei doi ciobani , dupa ce au faptuit napraznicul omor , ca un fel de autopedeapsa , au cioplit cu ghionoaia marind grota ( geto-dacica a strasihastrilor) de la Alunis: Bisericuta dintr-o piatra , transhumanta si Miorita. Atat! Sa fie bine !
16.12.2008, 18:24Maria Maria
Rotaru ,ci dlui Roderick Man adresata invitatia de a nu mai scrie aberatii. In rest, fiecare cu documentarea sa. Internetul nu este cea mai stiintifica sursa. In rest, aceeasi buna impresie.
16.12.2008, 18:39Maria Maria
Chttp://www.scribd.com/doc/7898917/Zamolxis-primul-legiuitor-al-geilor-Carolus-Lundius- Cititi , una din sursele recente.
17.12.2008, 00:24Roderick Man
Doamna Maria Maria, nu am afirmat ca "luana" se trage neaparat dintr-o radacina semitica, ci doar ca ar putea fi legata de aceasta si de sensul ei.
(In plus exista o distinctie intre "semitic" si "evreiesc"; vedeti aici o clasificare a limbilor semitice http://en.wikipedia.org/wiki/Semitic_languages#Classification)
Nu cred ca o compunere lu Ana = Luana e plauzibila in limba noastra. Avem "Tara Hategului", nu "Tara lu Hateg" ; "Basarabia", nu "tara lu Basarab".
Veti spune de exemplu ca "Lugoj" vine de la "a lu Gog"?
17.12.2008, 14:39Maria Maria
Ci aberatie in sens de denaturare, departare de subiect.
25.12.2008, 11:27Grigore Rotaru
Alaturi de sabii akinakes , diferite forme de cruci, compozitii cu segmente , la Nucu - Fundu Pesterii intalnim rombul: diagonala mare si latura prin raport produc numarul de aur. Crucea malteza se constituie din opt triunghiuri – parti ale pentagonului regulat ( !?); cercul circumscris la o cruce malteza este impartit in opt parti congruente. Crucile malteze de la Nucu ÅŸi Basarabi sunt desenate fara stiinta impartirii cercului ( operatie simpla in acest caz: axele de simetrie ale pÄÆ’tratului ...)
-totusi este un pas important catre folosirea simbolurilor complicate.
Daca folosirea punctului ca suport pentru transmiterea mesajului este considerat primul pas ( nr. 1 in protoscriere ) , scrierea ce rezulta folosind numai punctul suporta incifrari ametitoare : trimiterea catre Inceput, manifestarea Absolutului prin aceasta forma a nimicului , necuprindere in finitudine , lumina in intuneric , etc. dar si legatura cu numarul sunt ingradiri care ... protejeaza prin strajnicie un mesaj.
Sunt foarte putine locurile unde s-a folosit numai acest mod de scriere ... punctiforma ( punctiforma ...cuneiforma !): harti ale cerului , harti terestre ( incizate; un punct in altorelief este usor de spulberat). Sirul de puncte - ca ornament - cere interpretare; de exemplu o spirala simpla este fixata cu mult mai usor folosind puncte - daca suportul este piatra.
Adresa: http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/CeleOptRomburi# inlesneste dezvoltarea acestui comentariu. Inciziile de felul celor de la piatra Broscari ar reprezenta pasul nr. 2 intr-un clasament universal al folosirii semnelor: este folosit segmentul ca unic element , dar posibilitatile de combinare sunt in numar mai mare.
Ca sa obtinem un cui folosim deja doua segmente; cuneiforma este o scriere - semnele incizate la Buzau,Neamt , Basarabi - nu stim ce reprezinta ( unele !).
Sa construiesti un alfabet ( local) folosind un singur element - este o idee ( geniala) ; unele semne de la Broscari sunt si pe tablitele de la Tartaria ÅŸi daca cele din urma au vechime , atunci pentru cele dintai cate zerouri sa folosim ? Sunt semne la Broscari ( chiar si piatra nr. 2) care au o frumusete speciala - cu toata raceala geometrica.
Rombul de la Fundu - Pesterii ( Serafimul) emana caldura! De vina o fi apropierea de roiul de sabii akinakes - toate indreptate spre in sus - si in acest iures de roire - El - Serafimul - asista calm si (oarecum) distant. Prin alegerea dimensiunilor ( si felul executiei lucrarii) ni se transmite ca faptuitorul era senin si impacat cu vremurile.
Daca stramosii nostrii reprezentau rombul pe placi de teracota ...
Legatura dintre crucea malteza si Figura celor opt romburi este evidenta: am gasit acesta figura ca element de ornament central pe platca de la o gluga ( nu neaparat dacica ); figura a fost preluata ca element decorativ ( prin repetitie ) la scoartele tesute in zona ( poate si in alte zone ) si mai nou la goblenuri.
Scrierea automata a geometriei – mi se parea o propozitie absurda!
Simetrie, coliniaritate,repetitie, numerologie, perpendicularitate, continuitate prin intredupere,paralelism,limitat - nelimitat,proportionalitate,numarul phi, numarul pi, in sfarsit : mai toate poligoanele interesante ale geometriei plane se regÄÆ’sesc , participa , se intrepatrund intr-o simfonie a perfectiunii greu de egalat.
Mult timp am considerat ca opera este un moft a celei ce a navadit, dar intalnindu-l in atatea locuri si pe diferite suporturi ( pana si incizat ) am incercat sa-l reproduc prin mijloacele geometriei: stupoare ! nu a fost usor ! Prin inversunare am ajuns a ma lamuri ca aceasta rozeta acopera un procent mare din opera lui Euclid.
Daca nu este posibil sa apara adresa notata aici - comentariul nu are nici un rost.
La Zacatoarea strasihastrilor acest semn era expus pe peretele fatada.
La Masa Cinei de Taina din curtea bisericii din satul Muscelul Caramanesti semnul era incizat in teica, in interior , nu stia nimeni de el pana cand , prin accident, au spart aceasta opera de arta ( piatra cioplita – metoda folosita la grote).
Daca cineva isi facea car nou , aplica pe fundatori , prin ardere aceasta figura.
Un prieten priceput in animatie s-a jucat cu cele opt romburi si a sugerat ca plimband romburile in diferite combinatii ne putem imagina totusi spatiul guvernat de mai multe ( decat trei ) dimensiuni. Serafimul , Broscari , teracota , Zamolxis , Egipt, Numarul de Aur ( in fig. K5 – l-am descoperit de cel putin noua ori ) ... am comentat despre acestea cu gandul ( curat!) ca idei chiar indepartate de subiect ( si nu tocmai ) pot ajuta cat de cat pe un eventual norocos ce ne-ar oferi cheia dezlegarii acestor inscriptii.A fost dezlegata Tablita de la Policiori !? Sa fie bine !
26.12.2008, 09:47Sebastian Mocanu
Lugoj este numele unui rau din judetul Arad si a unui oras-municipiu din judetul Timis
Gog este un nume care vine de la Gug, iar poporul care-l formau se numea gugani. Goga e un nume care vine de la Gog
Tzuguiat vine de la guguiat. Cucui vine de la tzugui. Gurgui oare ce inseamna?
Goganii / Guganii erau uriasi. Tara Guganilor era Tara uriasilor, de care se vorbeste atat in povestile noastre din vechime, dar pentru ca nu apar la TV intr-o emisiune cu vedete sau de maxima audienta, nu sunt cunoscute
Se spune Lu' Ana in limba vorbita , nu in limba scrisa. Limba vorbita este mult mai dulce si mai frumoasa decat limba scrisa. Lizuca ii zicea lui Patrocle"lu' matale"
26.12.2008, 10:02Mircea Munteanu
1. Nu exista "sabii akinakes" ci pumnale...."akinakes"; sabiile apar ceva mai tirziu (cam un mileniu;dar ce conteaza, daca iubirea-i mare?).
2. Domnul Rotaru a denumit clar complexele:"Buzau,Neamt,Basarabi" .Adica a doua jumatate a mileniului I (A.D.)(Inteleg ca specialistii le-au datat sec.XVI-XIX e.n....atunci? Domniile voastre, cu ce drept le negati datarea?)
3. Nu credeti ca intii trebuie sa descifrati semnele respective si apoi sa faceti teorii? E mai sanatos.(Felicitari pentru tablita fotografiata si publicata.Face mai mult decit tot articolul si comentariile. Dar...nu prea va da dreptate.Arata a Ev Mediu.)
4. Ati mai scris despre scriere "chirilica inaintea lui Chiril".Daca nu stiati, Chiril s-a inspirat din alfabetul grecesc.
5. Despre confuzia goti-geti s-a mai scris. Izvoarele medievale (si cele citate si altele) nu pot fi luate in calcul. Autorii l-au citit pe Iordanes si cei ce s-au bazat pe el. (Singurele surse accesibile in epoca.)
6. Este bine ca v-ati orientat spre Orient, daca ideea cu latinii a cazut. (Sau n-a cazut? Inca? Parca dvs. scriati ca dupa analizele ADN, latinii n-au nimic comun cu tracii...) Aici aveti dreptate partial. Exista un filon tracic puternic, sosit in Orient. Dar mult mai tirziu. Frigienii, sunt traci. O recunoaste toata lumea. In Armenia, exista iar un puternic filon tracic, care participa la etnogeneza acestei populatii. Dar, contemporani cu frigienii. Adica dupa 700 i.e.n. (Este vorba de Armenia istorica, ce se intindea din zonele de azi pina in extremitatea estica a Marii Mediterane.)
7. Desi articolul dvs. nu are nici o legatura cu fenomenul, eventualele legaturi cu Orientul in neolitic, se datoreaza colonizarii neolitice a Europei, de populatii ce au plecat din Anatolia si zonele adiacente, eventual "triunghiul de aur". (Lucruri dovedite de arheoligi de mult timp si acceptate de toti istoricii. Fenomenul a inceput cindva prin mileniul VI-V i.e.n. Afirmatia ca la noi era neolitic cind Europa era acoperita de ghetari este ridicola. Daca Europa e acoeprita de ghetari, pe aici nu creste nimic in afara de brazi, ienuperi, licheni. Mai uitati-va pe harta. Si ultimii ghetarii s-au dus pe la 100.000-40.000 i.e.n. Pentru cultura dvs.!)
8. Despre indo-europeni nu spuneti nimic, pentru ca nu cunoasteti mai nimic. (Termenul de "sabii akinakes" o dovedeste, alaturi de alte greseli grosolane.)
9. Pentru arheologi este obligatoriu sa-si plaseze toate descoperirile pe harti. Numai asa se poate interpreta un fenomen. Viziunea dvs. "din avion" este ridicola si ramine.... "ca-n tren".
10. Desi este tirziu, eu acum am avut acces la articol si comentarii, va urez "Un an nou fericit!"
P.S. este plictisitor sa citesti mereu aceleasi ineptii, sustinute cu aceleasi argumente. Daca vreti sa schimbati viziunea istoricilor, stati potolita, adunati toate argumentele si cind sunteti sigura ca "dati lovitura" publicati-le intr-o carte. Altfel, riscati sa fiti luata ca neserioasa. Si cu cartea riscati, dar macar aveti toate ideile adunate la un loc, cu toate argumentele. Si automat, trebuie sa faceti ordine si-n gindurile dvs. Lucru constructiv, caci veti vedea ca multe idei sustinute de dvs. se contrazic unele pe altele. Nici nu-i nevoie de un critic. Si mai cititi!
In ce priveste depopularea zonei, este vina autoritatilor ca nu fac drumuri practicabile. Si a bastinasilor, ca nu accepta straini (straini de zona lor) care sa cumpere terenuri la pretul zonei. Personal, incerc de 2 ani sa cumpar (desi n-am multi bani) pentru a ma stabili acolo la batrinete (nu mai e mult) si degeaba......Se izoleaza singuri si apeleaza la falsi specialisti pentru a-si pune in valoare "istoria"! Halal!
26.12.2008, 19:40Maria Maria
Arogant si nepoliticos . Nimic n-ati inteles . Aici nu se scrie istorie ci se mai discuta documente si idei inedite ,pe marginea articolelor din revista . Aveti reviste de specialitate in care sa polemizati. In orice caz, se scrie deja o alta istorie a rominilor ,pe linia discutata pe aici, aici ca pentru orice romin nespecialist. Dupa cum va comportati, imi imaginez ce patesc eventualii colaboratori ,daca ii aveti. PS. Cat despre Chiril, este cum am spus . dv. gresiti ,pentruca nu cunoasteti studiile asupra scrierilor din Tara Luanei. La fel gresite sunt si alte afirmatii de mai sus, pentruca nu stiti ce spun si alti istorici care au iesit din dogme. Mai cititi noutati .
26.12.2008, 20:06Grigore Rotaru
1) La Broscari , Crucea cu brate egale ÅŸi perpendiculare apare inscrisa : a) intr-un patrat ( axe de simetrie - doua din patru) - photo 31 of 255 si photo 29 ( degradare avansata) ; totusi la bratul orizontal , stanga, la acelasi capat doua romburi;
b) intr-un cerc - photo 28; c) libera ( neinscrisa) - mai multe locuri.
Adresele : http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/RupesteAlunisNucu
http://picasaweb.google.ro/rot.grigore/CeleOptRomburi# au legatura cu subiectul.
2) Pe o faÅ£ÄÆ’ a minimasivului Dionisie-Nucu gÄÆ’sim o variantÄÆ’ interesantÄÆ’ ( puÅ£in obiÅŸnuitÄÆ’) : cruce cu braÅ£e egale înscrisÄÆ’ in cerc - incizie ( roata solara !?) , iar în prelungirea axului vertical un cerc mai mic. Gândul meu de nespecialist mÄÆ’ îndeamnÄÆ’ sÄÆ’ fac trimitere la medalionul de la Tartaria , sau la reprezentarea stilizatÄÆ’ a unui trovant; alÄÆ’turi , tot in acest minimasiv , operÄÆ’ a naturii: Sfera ÅŸi Cele Trei Babe; in capÄÆ’tul minimasivului: Cei Trei ElefanÅ£i ÅŸi Puiul.
Crucea -vechi simbol cosmic - rezultat prin producerea dualitatii;participa doua segmente de lungimi egale - nasterea unghiului, D2 se desface in : doua parti daca cele doua segmente au cate doua capete comune ( V - unghiul) , in trei parti daca un punct al unui segment este extremitatea celuilalt segment ( T - tau) si,in sfarsit , in patru parti daca cele doua segmente se intersecteaza (punctul de intersectie fiind interior fiecarui segment). Simbol cosmic;cele doua segmente , in diferite cazuri reprezinta marimi infinite: laturile unghiului sunt reprezentanti. O cruce cu brate fara sfarsit imparte D2 (sau alte spatii) in parti infinite si instaleaza o ordine , prin orientare se poate stabilii pozitia oricarui element dintr-un asemenmea spatiu. De aici prima putere a acestui simbol: ordoneaza. Prin ordonare se creaza si mesajul despre unele valori contrare care prin legea acestei ordini mentin orizontala balantei; prin aceasta fiecare parte devine complementara prin egalitate la pereche: inainte - inapoi, stanga - dreapta, cer-pamant, inima - spirit. Alunecarea de la simbolul realizat cu ajutorul unui singur element la cele realizate cu ajutorul a doua elemente este abia perceptibila; daca asezi oricum niste puncte in plan - nu sugerezi mare lucru, daca folosind aceste elemente realizezi un contur la care mintea poate face trimitere, atunci ai obtinut o forma subtila a energiei totale cu protectie asupra eliberarii pana la decriptare ( decriptarea ingaduie transformarea energiei in alta forma).
Punctul, cercul si sfera sunt elemente ce se transforma in ele insele prin rotatie de orice grad fata de centrul fiecaruia; un punct rotit in el insusi nu produce altceva si nu modifica ce-i in jur ( spatiul) - autodualitate ( idempotenta) .
Nominalizarea mijlocului unui segment produce dualitate: la o rotatie fata de acest punct se modifica spatiul prin aparitia unei noi pozitii ( cea initiala devine virtuala-reper); la rotatia de un unghi plin - partile isi schimba locurile in cadrul perechii, iar la o rotatie completa spatiul se modifica insa partile isi pastreaza locurile initiale.
Intersectia a doua segmente ( directii) pare la indemana , ortogonalitatea tine de pretentie,de simtul masurii, de simtul orientarii , dar odata realizata am ordonat suportul si ne raportam cu exactitate fata de anumite valori ; usurinta de comunicare obtinuta prin acceptarea unui vehicul care nu deplaseaza , nu transforma ,ci produce impresie . Legatura element-numar (printr-o astfel de raportare) devine fireasca.
Crucea nu a fost inventata , ci a fost data ca unitate de masura a orientarii.
La Dionisie, La Agatoane, La Piatra-Broscari, La Basarabi , cu preponderenta , crucile sunt dintre cele cu bratele egale: greceasca, a sfantului Andrei, de Malta, Cele opt romburi, Crucea cu sageti , Crucea cu mere, Crucea copta, etc.
Fata de complementaritate crucea are pozitie duala: formarea unei perchi si prin polarizarea dualitatii apare ternarul ( crucea Tau) sau cuaternarul .
Dintre patrulatere - in ordinea importantei: rombul si patratul; pentagrama si hexagrama s-ar zice ca tin de momentele mai apropiate noua si nu tocmai: Solidele lui Platon , de exemplu , erau cioplite in piatra cu 1000 de ani inainte ca filozoful , prin cuvant greu , sa le reevalueze.Este posibil ca scrierea Broscari sa aiba o vechime cu multe zerouri:de la segment la icosaedru si la autodualitatea tetraedrului - drum lung.
Includerea combinatiei de segmente in diferite forme geometrice mareste campul posibilitatii de incifrare dar si volumul de informatie ce ar putea fi transmis.
Omul vechimilor prefera aceste segmente si daltuia mesajul facand trimitere la numere: repetitia elementului (in real) producea numarul ( in virtual). Felul si pozitiile elementelor , diferitele rapoarte ale masurilor lor - sunt asa-numitii alti parametrii: prin raportare la dimensiuni, pe baza de transformari poate fi gasit numitorul , insa unind termeni complementari ( doi, fireste !) se formeaza al treilea.
3) Cu silabele au voie a se juca matematicienii , poetii ( lectia despre sonet ) ÅŸi comentatorii. De exemplu : AGATON = A GATON (aminteste de goti); AGA TON ( aminteste de turci ) ; AGAT ON ( te poti gandi la orice ) ; AG ATON.
Trebuie sa recunoastem ca oricare idee (chiar cat de traznita !) daca nu este invectiva,
intr-o revista-divertisment este simpatica . Cine considera ca a fost incalcat dreptul la acces catre bunul-simt , da buna-ziua sau se face ca nu a citit si trece mai incolo !
4) S-a starnit vifornita ! inseamna ca articolul este valoros .
Nu cred ca a spulberat cineva o mana de faina ca sa zicem noi ... ce frumos ninge !
Nu ! Sufla la Bosoveiu� !
5) Este rau si asa : unul sa zica si celalat sa dea din cap ca a inteles si ca o sa aplice totul intocmai ... Daca autorul a gresit ( Doamne, fereste !) , atunci trebuie dezvoltat algoritmul care pune in evidenta eventuala greseala. Atat ! Atacul la persoana deranjeaza un pic puterea de curgere a comentariilor . Buzoienii vor si comentarii molcome ( prin contrast : au sangele aprig !).
6) Formula A.S. si-a propus a sterge ridurile cititorilor : de foarte multe ori a reusit , deci este bine ca exista si ( slava, Domnului !) avem unde comenta .
7) Pana la proba contrarie trebuie sa consideram ca LUANA coboara din onomatopeic ,deci a aparut in perioada cand cuvintele galgaiau articulate fiind.Deci:aua ,Luana, holalo,ogaga,feregaleasa,etc.vin de dincolo de limbile pamantului-sunt intangibile.
8) Pentru mine articolul ramane un model de expunere lirica a unor situatii si notiuni delicate ( necercetate - unele , aproape inexprimabile - altele).
Sa fie numai bine !
27.12.2008, 09:48Maria Maria
Poate ne spuneti dece ati fost dat afara din arheologie ?
30.12.2008, 04:45Radu Hi
Cred ca am asentimentul cititorilor si a participantilor la comentarii, atunci cand afirm ca opiniile expuse aici de catre specialisti aduc un plus de interes acestei dezbateri. Totusi, este regretabil atunci cand pasiunea pentru stiinta conduce la atitudini extreme, care pot deranja. Articolul de fata este un reportaj care incearca sa aduca in centrul atentiei o stare de fapt referitoare la vestigiile de la poalele Masivului Ivanetu. Nu intentioneaza sa fie o comunicare stiintifica din domeniul istoric sau lingvistic. Mesajul este simplu si se adreseaza atat mintii cat si sufletului cititorilor: in Subcarpatii de Curbura exista vestigii culturale si istorice de valoare inestimabila, care sunt insuficient studiate. Ele sunt pe cale de a releva o pagina prea putin cunoscuta din istoria poporului roman. Deteriorarea acestor vestigii diminueaza sansa de a completa aceasta fila din istoria noastra. Desi importanta acestor vestigii a fost semnalata inca din secolul XIX si confirmata de catre Muzeul de Istorie Buzau si de catre Arhivele Statului cu cel putin 30 de ani in urma, nu exista in prezent un plan de cercetare si documentare sistematica a lor de catre un colectiv multidisciplinar, la fel cum nu exista nici un plan de conservare. Progresul extrem de lent in cercetarea si conservarea acestor vestigii cultural-istorice de importanta nationala si mondiala, este motivat de catre autoritatile raspunzatoare prin lipsa de resurse. Cat despre comentariile pe marginea articolului, ele exprima opiniile libere ale cititorilor pasionati de istoria poporului roman, perceputa nu numai cu ratiunea ci si cu sufletul. Majoritatea cititorilor revistei “Formula AS� urmaresc o astfel de perceptie, mai cuprinzatoare decat abordarea pur stiintifica. De unde si indrazneala de a aduce in discutie ipoteze noi, chiar daca ele nu sunt unanim acceptate de forurile de specialitate. Sa nu uitam ca, desi istoria este studiata in mod profesional de oameni de stiinta, ea nu apartine istoricilor ci este adusa la lumina pentru a fi returnata omului de rand, purtator al memoriei culturale. El are privilegiul sa puna in discutie, sa comenteze, sa interpreteze, sa coreleze, sa lanseze ipoteze, fara a fi considerat stupid sau inept. La randul lor, oamenii din popor poarta in suflet o mostenire transmisa direct din generatie in generatie, dovada concreta a unui trecut ce nu poate fi complet descifrat daca istoricii nu integreaza si o astfel de informatie in studiile lor. Despre aceasta mostenire se discuta in reportaj.
Revenind la observatiile facute pe marginea articolului, unele precizari si trimiteri bibliografice sunt intr-adevar necesare.
Astfel, in complexul rupestru Nucu exista reprezentari atat ale unor pumnale akinakes, cat si ale unor sabii scurte de tip akinakes. In interiorul grotei Fundul Pesterii exista incizii ale ambelor tipuri de arme. La Chilia lui Dionisie pot fi vazute forme incizate de pumnale akinakes, iar la Pestera lui Iosif, peretele exterior din partea dreapta a intrarii releva conturul incizat al unei sabii scurte de tip akinakes. Astfel de arme sunt characteristice triburilor scitice, care se estimeaza ca ar fi penetrat in spatiul carpato-dunarean in jurul secolelor VII-VI i.e.n. Mai mult, armele akinakes reprezentate in complexul rupestru de la Nucu au variatiuni care sugereaza existenta unui atelier local.
De vreme ce s-a adus in discutie perioada neolitica, merita mentionat faptul ca, intr-adevar, in zona exista dovezi de locuire straveche. Astfel, la Valea Lupului, pe Culmea Chichilau, au fost descoperite urme de locuire din epoca neolitica, epoca bronzului, diverse etape ale epocii fierului (Hallstatt, Latene), precum si din perioada migratiilor. La Patarlagele, urmele arheologice atesta continuitatea de locuire continua din epoca bronzului incoace. La Sibiciul de Sus, catre Colti, pe Dealul Burdusoaia au fost descoperite dovezi de locuire incepand cu epoca bronzului si continuand pana in epoca medievala. In satul Scaeni din comuna Bozioru, la Poduri, pe Dealul Tocitorilor si la Izvorul Muratoarea, au fost descoperite urme de locuire incepand cu epoca bronzului. In vecinatatea grotei Fundul Pesterii, am gasit o piesa de silex fin prelucrata, specifica perioadei eneolitice (inceputul epocii bronzului, aprox. 3500-3000 i.e.n.). Prin urmare, nu este de mirare ca intr-o astfel de zona intens locuita de aproape 5000 – 6000 de ani, aparata natural de intemperii si atacuri din afara, s-a dezvoltat o viata culturala si spirituala deosebita.
Subcarpatii de Curbura au facut parte din aria de confluenta a culturilor care au adus contributii majore la crearea unor alfabete larg raspandite in evul mediu. Referiri la astfel de interactiuni au fost facute, printre altii, de catre Peter Heather si John Mathews, in lucrarea “The Goths in the Fourth Century�, Oxford 1991. Unele simboluri existente in zona sunt specifice divereslor tipuri de scriere timpurie, de la alfabetul tracic folosit in sec. VII-VI i.e.n. si runele gotice de pe inelul de la Pietroasele (vezi Isaac Taylor, “Greeks and Goths: A Study of the Runes�, London 1879), pana la alfabetul gotic al lui Wulfila si alfabetul chirilic. Surprinzatoare este insa bogatia de simboluri originale care pot fi gasite in zona. Prezenta repetata a astfel de simboluri in locatii diferite in teren, demonstreaza utlizarea consecventa a acestora in exprimarea informatiei. Rolul activ pe care l-a avut populatia acestei regiuni in dezvoltarea propriilor elemente de scriere, s-a reflectat cu siguranta asupra culturilor cu care a intrat in contact, cu atat mai mult cu cat aici a fiintat de-a lungul mileniilor un puternic centru spiritual. Influentele unor astfel de elemente originale au continuat sa fie prezente in scrierea locala chiar si atunci cand alfabetul chirilic a fost adoptat ca scriere oficiala in timpul evului mediu. Zapise, acte de proprietate, foi de zestre sau rugaciuni, prezinta adeseori o amprenta caracteristica a carturarilor locali, remanenta fara indoiala a alfabetului propriu dezvoltat in vechime in aceste locuri. Pe de alta parte, elemente simbolistice stravechi precum cele de pe Piatra de la Broscari sau de la Policiori, sunt prezente in arta populara locala, cum ar fi de exemplu ornamentele de pe troite, cruci de piatra si pristolnice, sau motivele decorative de pe covoarele traditionale tesute in zona.
In acelasi timp, continuitatea spirituala si culturala din zona este puternic reflectata in caracteristicile lingvistice locale, precum si in toponimie. Aceste aspecte au fost studiate aprofundat de Corneliu Stefan, unele dintre ele fiind discutate in lucrarea sa “Expeditie la Apa Vie�, Editura Albatros 1981.
Am dorit sa mentionez cele de mai sus pentru a sublinia inca o data faptul ca studierea zonei este incompleta fara o abordare multidisciplinara. Pana la indeplinirea unui astfel de obiectiv, speram cel putin sa ne putem uni eforturile intr-un program dedicat conservarii zonei.
Felicitari autoarei pentru arta cu care a imbinat realitatea obiectiva din teren cu perceptia sufleteasca a locuitorilor, pentru modul in care a reusit sa transpuna cititorul intr-o stare incitanta de cercetare si descoperire. In acelasi timp, am convingerea ca disputele pasionate ale participantilor la comentarii vor fi reconciliate prin acceptare si respect fata de opiniile fiecaruia.
Toate urarile de bine, La Multi Ani si un An Nou Fericit tuturor!
08.01.2009, 08:41Grigore Rotaru
Semnul incizat in pietre si pe care il numim Crucea lui Nero era folosit de fantanari.
Solomonarul inca pe timpul primaverii ( prin luna mai) mergea in hagisul de aluni si cauta o nuia tanara , din anul precedent , la cativa ochi de la varf o reteaza si tinea in minte locul . Prin noiembrie facea o vizita : mugurii de alun se afla in pereche , deci vor creste doua ramuri tinere in anul actiunii. Daca cele doua ramuri au peste 20 cm lungime , atunci recolteaza trofeul. Acest triplet de materie verde se pune la uscat asa incat cele doua ramuri tinere se inconvoaie la 120 grade ( 8 -10 cm de la varf) fata de axul fiecareia. Vechii ciobani ( ai evului mediu) stiau sa manuiasca ansa si cand descopereau o sursa in subteran ( in trecere fiind ) insemnau pe o bucata de lemn ( o placuta) semnul in discutie in complexul unei harti. Cand aveau timp mai mult ( de obicei aveau!) desenau harta pe fata unei pietre; semnul descris aici - foarte posibil - locul pentru o balca daca nu fantana in toata regula. Dupa cateva zeci de astfel de evenimente ( ochiuri de apa descoperite) se intampla ca ultima balca sa aiba insusiri magice : in galgaiala navalirii apei spre lumina era posibil sa fie citit viitorul ( avea succes la ghicit numai baciul) , ciobanii obisnuiti erau mai indiferenti , grija cea mare nu prea ii apasa.
In zona de curbura Oracolul se numeste La Balca Neagra; sÄÆ’ ghicesti in apa ce iese din strafunduri : exista o anumita dulceata si in eresurile care au o doza de infricosator !
2) Cele trei parti ale lui Tau , intr-un alt aranjament , cum doi devine trinitate , la intersectie orizontala se rupe , semn de involutie , semnul unei situatii nu tocmai favorabila - Crucea lui Nero.
Fantanarii insemnau pe harta ptimitiva a locului punctele banuite : de ce cu cele doua brate in jos - puneam intrebare ; coboram in intuneric sa scoatem lumina !
3) Regele Solomon a mai folosit o jumatate de segment si a denumit cifra patru, iar cand a folosit inca un segment intreg a denumit cifra noua ( dupa cresterea normala a nuielelor).
4) Vechii ciobani au invatat mestersugul de a umbla cu nuielusa de la strasihastrii : calugarii noii religii ( crestini ) au inchis ochii fata de unele practici stravechi (mai putin sacrificiul uman), nu au considerat o asa fapta de nuanta intunecata - daca descoperi apa buna de baut este formidabil ! Strasihastrii stiau sa aleagÄÆ’ locul bun pentru grote : sa cioplesti in piatra atat amar de timp si sa constati la sfarsit ca locul este bantuit de rele - nu prea aduce a bucurie - nuielusa de alun spunea ce trebuie spus dinainte.
5) In zona rupestrelor din Curbura , in mina de chihlimbar , asa erau insemnate posibilele locuri (unde trebuia sa se intervina cu procedee blande) care prin filon te trageau catre cuibar : punctul de intersectie insmnand varful gaoacei ce trebuia realizata in jurul eventualului bulgare.
6) Nea Zaican povestea numai acele vise in care i se arata un alt loc unde, daca sapi, o sa gasesti apa; nu a gresit niciodata si nu umbla nici cu pendulul , nici cu nuielesa de alun, nici cu tevile de arama - i se arata ! Zicea numai : Oameni buni, am visat ca La Trestius, la patru metri dinsus de salcie o sa gasim fantana , ai vechi au folosit lemn tare in loc de piatra. Nu a gresit niciodata ! Si se infrateau patru-cinci tineri ; au sapat cu indoiala pana au gasit ( semicarbonizat ) primul lemn , apoi au scos mai multe : o juma ’ de padure . Cei care au fost la fata locului spun ca se imbinau in tincuri ( erau bune de muzeu !). In alte locuri au gasit olane : poate ca nu or’ fi dacice , insa ar trebui puse intr-un anume circuit. Cele descoperite in perimetrul fostului sat Seciu au fost luate de autoritati ( acum 30 de ani) si li s-a spus descoperitorilor sa nu vorbeasca despre intamplare. ( Cum asa daca le-am spalat de pamant ? – a zis cineva ). Mai in zilele noastre la locul numit Brusturis a fost sapata fantana noua si au fost gasite olane vechi : pe cateva le-a dus un fantanar acasa ( nu mai traieste si olanele sunt depozitate intr-o magazie). Daca or’ fi geto - dacice ? Sa fie bine !
12.01.2009, 13:01Antonya Grigore
Dupa ce ajungi in zona - totul devine straniu pentru ca este atata liniste si , probabil , pentru ca sunt induse modificari ( in bine !) organismului uman. Am posibilitatea sa raman prin acele locuri mai mult timp: nici vorba ca oamenii nu sunt primitori Am facut multe excursii: la grote¸ la Gotes¸ la Baleanca , la Plaiul Nucului , Braiesti, etc.
Un traseu: Scaieni - Vavalugi - Fisici ( bai) - Gavane - spre Baleanca : cu o masina Dacia ( drum forestier) am inaintat in paduri (inca nepatate) mai mult de 40 km.
Ceilalti comentatori au talent in a descrie ce au vazut si au simtit ( despre autoarea articolului - nici nu mai vorbim!) . Am vazut peisagii si obiective despre care nu as fi acceptat sa cred ca exista ; am fotografiat atatea cruci: au felurite simboluri si multe feluri de litere .
Am citit articolul (si comentariile de mai multe ori … parca s-a creat dependenta!).
Sincere urari de bine tuturor celor implicati: articolul m-a determinat sa vizitez zona acum in plina iarna!
18.01.2009, 17:43Grigore Rotaru
1) Evident ca si strasihastrii puneau mai presus decat cele ale trupului ( trecator ) pe cele ale sufletului ( nemuritor). In acest mod se considerau geto-dacii nemuritori si de aici motivul faptului ca erau greu de invins. Dogma cobora de la Marele Preot; preotii obisnuiti( decenei) ii pazeau cu strajnicie ritualurile ( inclusiv al sacrificiului).
Strasihastrii ( theosebeis sau kapnobatai ) nu participau la sacrificii, traiau in cumpatare, in recluziune ( partiala) , in paduri , erau vegetarieni , se fereau de sange si carne, consumau fructe crude si uscate, branza , lapte , ciuperci, erau neintrecuti in albinarit.Valea Bordeielor era plina de --- buduroaie. Strasihastrul era respectat ( fire aleasa !) : vorba lui aducea liniste si impacare sau vindecare; vindeca folosind plantele, apa , mainile si sunetul. Strasihastrul avea straie albe si purta pe cap o caciula impletita din fire de lana; avea legatura directa de vorba cu regele sau cu Marele Preot ÅŸi era martorul senin al fenomenului numit transhumanta.Despre viata: ti s-a dat; despre moarte: sa nu-ti iei zilele, dar nu o poti amana ; aproape mioritic ! Intre Strasihastrul geto-dacilor si Daniil Sihastru - nici o diferenta !
2) Crestinismul - ca religie noua - aduce denumiri noi insa principii asemanatoare: de aceea nici o convulsie; strasihastrul se intelegea bine cu misionarul !
3) Cand au inceput prigonirile crestinilor - strasihastrii nu disparusera: exista martiri ai vechii religii ? stapanii acelor momente prigoneau numai crestini sau oricare alti indivizi care nu acceptau religia oficiala ?! Se pretindea sa mananci carnea de la sacrificii in fata lor sau (si) sa te inchini la idolul pe care il plimbau in caruta.
4) In primele trei secole simbolul crucii nu a fost folosit: pentru recunoastere crestinii foloseau simbolul pestelui. Simbolul crucii a devenit licit dupa ce Constantin cel Mare a vazut in vis ca - prin acest semn vei invinge ( Edictul de la Milan - 313).
Deci in perioada formata din etapele prigonirilor era desenat pe nisip , ori incizat in piatra ( printre alte semne) - semnul pestelui. Peretele de intrare la Bisericuta lui Iosif mai pastreaza ( inca ! ) acest semn. Deci grota a fost daltuita de strasihastrii
( sec. II – IV d. Ch.) - chiar mai inainte si refolosita de calugarii crestini.
5) Alte elemente care sprijina aceasta idee a vechimii: orientarea incintei dupa semnele cardinale nu este aceiasi ca a unei biserici a crestinismului; la fel la Alunis. Credinciosii crestini au adaugat ( la Alunis) grotei o anexa de lemn cu o imbinare ingenioasa fata de grota initiala: complexul asfel creat devine biserica orodoxa unde grota ocupa partea ce se cuvine altarului. Aceiasi lucrare urma sa fie facuta si la Iosif: pe fatada se vad urmele orificiilor daltuite in care s-ar fi incastrat grinzile si capriorii anexei de lemn ( ca la Alunis!). Este greu de banuit motivul pentru care s-a renuntat in acest stadiu de inceput la aceasta lucrare , aici la Iosif.
6) Bisericuta lui Iosif: Pentru a fi redimensionate usa de intrare si ferestrele , pe fatada sunt incizate semne pentru ca arcada sa devina in arc frant ; faptul ca aceste semne au ramas in stadiul de initiativa ne idreptateste sa banuim ca au fost executate o data cu lacasurile pentru incastrarea grinzilor si a santului ce urma sa faca legatura cu viitoarea invelitoare;valoarea de ornament a interventiilor este nula.
Sunt multe argumente ( nici unul zdrobitor !) pentru care putem afirma ca stravechii ciobani ai transhumantei dinspre Ardeal si Moldova prin ( si pe langa) cotul Carpatilor spre Muntenia au folosit ca adaposturi gaoacele in eventualele popasuri, strasihastrii le-au redimensionat, sihastrii le-au preluat - in timp- fara convulsii, calugarii Evului Mediu au propus transformarea lor in bisericute ortodoxe prin construirea in prelungirea grotei a unor anexe - parti pentru noul fel de locas de cult.
7) Legenda spune ca doi ciobani ( mioriticii !?) au sapat in munte cu ghionoaia ( tot in urma unui vis - poate dupa napraznicul omor) pe la 1274 . Monahismul ortodox este atestat in zona la cel mai timpuriu moment: anul 1548.
Langa opera faptuita de ciobani ( la Alunis ) , daca urci cele sapte trepte daltuite in minimasivul de piatra , dinsus de chilii , se afla platoul ( si atat).
Strasihastrii tineau in curata oranduiala socotelile cu cele fara de sfarsit.
8) La Agatoane , pentu aceeasi incapere , mai multe firide ( altare !?) ridica alte semne de intrebare cu implicatie directa asupra reconsiderarii vechimii acestor vestigii.
9) Armele akinakes incizate ( pumnale si sabii) de la Fundul Pesterii si la Dionisie ( perete - in exterior) ar fi alte elemente pentru o eventuala demonstratie.
Specialistii au fixat precis si pentru totdeauna momentul cand incepe practicarea isihasmului in Muntii Buzaului; despre vechimea grotelor, despre cei dintai care le-au folosit nu s-a spus o propozitie finala. Interpretarea semnelor de la grote ÅŸi a scrierilor (nedescifrate) de pe crucile raspandite pe mai toate zapodiile Carpatilor de Curbura , alaturi de alte metode de cercetare ( foarte inspirat zicea domnul Radu H: efort interdisciplinar) de cercetare ar incepe sa produca lumina in aceasta problema.
Cine a vizitat sau o sa viziteze aceasta zona , fie ca merge prin sate , fie ca are sub talpi vreun picior de plai , descopera o cruce de piatra , cauta mai intai anul , daca are noroc il poate banui sau descifra , incearca scrisul : pe litere , o data , de doua ori , de mai multe ori , face neceasara fotografie si pleaca in suflet cu o ciuda mare , invins fara sa fi luptat cu nimeni , invins de timp , de timpul de dinainte : mesterul pietrar nu o fi scris vreun percept filozofic nemaipomenit , poate cuvinte banale - de pomenire , dar ce litere a folosit , unele asa de frumoase ( si tehnice!) - ca de tipar !? Calci apasat ca sa scapi de aceasta tensiune a neputintei , ridici capul si , din contre-jour , in lumina ce cade de pretutindeni - o alta cruce: de aici incolo te bucuri ca localnicii n-au imbracat nelegiuirea de a le folosi ca temelie la vreo cabana turistica ( dupa cum se aude de prin alte parti!) , asta ar mai lipsi - dupa cata piatra exista aiurea!
10) Piatra de la Broscari cu semnele ei mareste sau micsoreaza misterul ?
11) Daca ar fi sa fie descoperita celebra Zacatoare (avea capacitatea sa cuprinda doua tone de miere) despre care se zice ca este ascunsa intr-o chilie camuflata ( si ea ) , atunci , cu ceva miere liofilizata sau o larva (fie si de trantor!) triturata de vreme - s-ar gasi raspuns unor intrebari, ar fi confirmate sau indepartate multe banuieli.
12) Daca s-ar descoperi o subterana cu un perete plin cu litere , care scriere - singura sa afirme ca este straveche - cu siguranta ( si in acest caz! ) am alerga neobosit de-a lungul unei curbe inchise ; nu prea ne place sa ne schimbam ( oare ar fi bine !?): suntem mioritici. Sa fie bine !
04.02.2009, 07:32Sebastian Mocanu
"Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran, un mare intelept, o fiinta atotputernica." "Un barbat?" apare intrebarea
"Da, un barbat". Regele Luana pazea portile unei cetati puternice, cu ziduri pana la cer. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Cei din cetate erau puternici, drepti si netematori. Atunci cand erau raniti in razboaie, Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Multi ani fericiti au trait ei, pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. Mare prapad s-a intamplat atunci pe pamant."
Povestea regelui Luana este evident legata de un cult al soarelui, foarte vechi, si asa se explica si multimea de simboluri solare de pe pietre - stele, sori, cruci. Iar doborarea soarelui ar putea simboliza trecerea de la o credinta la alta, de la religia solara la crestinism.
An a fost conducatorul locurilor acelea multa vreme. In actele oficiale el se prezenta cu formula "Io, An", adica "Eu, An"
Si alti conducatori foloseau formula "Io, subsemnatul' in documentele oficiale. Vezi Stefan cel Mare: "Io, Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei... " din Insemnarea de pe celebrul Tetraevanghel din 1502
De la acel "Io, An" s-a ajuns la numele propriu Io.an, adica Ioan
Luan - An - Ioan
Luanu - Anu - Ioanu
06.03.2009, 05:38Grigore Rotaru
Se stia ca la Poalele Gosei, in Seciu, spre Gura Santului, de la cei de dinainte, ca acolo a fost Balca ( veche ). Cat a existat satul Seciu oamenii s-au folosit de aceasta sursa de apa ( veche de cand lumea !). Satul a disparut, locul cu apa s-a prabusit, a crescut iarba de mlastina si numai cate un batran mai zicea: … aici a fost fantanita de bea apa un sat intreg, apa curgea in tub de piatra, venea pe olane…; si atat!). Cand s-a hotarat Nea Zaican sa adancesca unde zemuia apa - a fost mai incoace, acum vreo cincizeci de ani. Pe noi …ai mici… ne-a cuprins bucuria: …il avem la mana,diseara o sa ne cante…. Ne mai aducem aminte ca in timp ce lucra in clisa, in loc de cioareci avea un fel de salopeta, niste carpe cusute, cu picioarele gole si scotea cate un olan din strafundul noroiului si-l aducea pe brate ca pe un miel abia fatat, langa noi, pe iarba si zicea: …inca un peste !..., …sa lucrati cu grija ca nu are coaja!..., adica asemana olanul cu oul crud si intelegeam si noi ca se referea la valoarea lui. Astea s-au intamplat vara, cunosteam literele si unele desene simple; semnele de pe olane vorbeau despre alte vremuri, pe limba lor: nu am fi putut grai in acel alfabet! Despre olane am zis: …al lui Jumara, Carligelul,Jarcau ,Cilindru suleget, Butoi bortos, Ciurciupala, Mat beteag - adica nu se asemana unul cu altul, nu au fost facute in serie. Le spalam folosindu-ne si de niste maturici din paie, dar noi nu ziceam ca le spalam, ci le potriveam acele nume - dupa aratarea lor - intru, botez. Am auzit ca au fost duse la Muzeu ( al chihlimbarului nu exista atunci). Asa prin timp mai aparea cate o legenda: …Pana sa plece dintre noi , Nea Zaican ar fi zis ca i s-a spus ca pe unul din olane era scris drumul de la Balca pana la un lac, unde ... Astfel de ziceri sunt de neluat in seama daca sunt putine; daca sunt multe si vin din diferite directii care indeamna la aceisi concluzie - te pun pe ganduri .
Seara …a facut plangere…; ori adauga de la el , ori stia niste variante si ne prezenta cate ceva: …Pe zapodii linse ) De drumuri intinse…, …Au tot dondanit ) Si s-au sfatuit… , Inca de la ses ) Ei s-au inteles, Ori iti face rau Apa de parau ? Nu mai este buna Apa de fantana ? Nu mai e adanca Apa de la Balca ?, Miorita mea Nu te întrista Nu mai lacrima Nu mai suspina Inima mi-e grea Sa te vad asa) , Cine nu ar plange au jurat pe sange Nu pot fara jele Au jurat pe Stele Inima ma doare Au jurat pe Soare Norii se aduna Au jurat pe Luna Nu pot sa te-ascult Au jurat prea mult Grija ma rapune Nu pot a nu-Å£i spune: La apus de soare Vor sa te omoare Jos langa padure Palit de secure Fara nici o cearta Fara lupta dreapta Jos langa parau Te-or zvarli in hau Turmele sa-ti fure Apoi stramb sa jure;/ Astea au zis ei - Vorbe de misei). Nea Zaican a lasat in urma …plangerea… cavalului de paltin si, acel sunet, ce nu poate fi descris, umbla din munte in munte ca ecou ce nu se inmoaie si povesteste in multe feluri despre o durere fara sfarsit.
Sa fie bine !
04.04.2009, 22:28Sebastian Mocanu
Tara Lui Ana este Tara Ambrei
Ambrei i se mai spune si chihlimbar (cf. DEX, chihlimbarul este ambra galbena)
Dar ce este chihlimbarul?
Colhi – Ambra = Ambra din Colhi = Ambra din Colti
Colhiambra / Cohliambra / Chihliambra / Chiliambra / Ambra de la chili
Chihlimbarul este ambra din Colti, sau ambra de la chilii
De remarcat ca la cochilia de melc (in latina sau greaca ) i se spune COHLEE
Chiliile din zona, sapate in piatra, dar si pesterile subterane, seamana f bine cu o cochilie de melc (casa melcului)
Poate si numele de CHILIE (cochilie = c`o chilie = cu o chilie) isi are originea in aceasta zona din Curbura Carpatilor, mai pe romaneste “din coltul Carpatilor� (de altfel, o zona plina de locuinte de pustnici, si de locuinte subterane)
Poate ca ambra era adevaratul aur din Muntii Coltului (Colhida / Tara din Colt / Tara din Curbura), cautat de argonauti…
17.04.2012, 13:24Dan Dinu
E o zona superba,linistita,oaza de energie pozitiva.
drumul de acces in localitatea Colti e distrus.o masina cu garda joasa e condamnata.nici celelalte nu or sa scape foarte intregi din indrazneala soferului de a parcurge 10 km pe un drum care arata mai rau decat o ulita normala de tara.
poate ca acest lucru e bun pentru a se pastra salbaticia locului.