Roderick Man
| Nume | Man |
| Prenume | Roderick |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | http://hroderic.wordpress.com |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Roderick Man
Afisare: 1 - 17 din 17 comentarii
"jalea de a te naste" ?11.08.2009, 17:16
Un amanunt din interviul cu d-l Ion Ghinoiu: "lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci, de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta"
Nu stiu unde este atestata la daci "jalea de a te naste". Herodot ( Istorii, V ) o pune pe seama trausilor, trib tracic din Rodopi. Tot trausii sunt, dupa Herodot, cei pentru care moartea e un prilej de bucurie.
Dimpotriva, getii, la moartea lui Zalmoxis, "il regretara si il plansera ca pe un mort". Dupa revenirea lui Zalmoxis, getii au inceput sa creada ca "nu mor, ci se duc la zeul Zamolxis".
Perit-au dacii? Si daca da, de ce?
29.07.2009, 00:30
Numele lui Huracan, zeul mayas al vantului si furtunii (din care a derivat "uragan" sau "orcan" ) seamana oarecum cu "Sercan".
Intelesul de "cel cu un singur picior" al numelui Hurakan poate fi o reinterpretare mai tarzie a cuvantului desemnand numele zeitatii.
Nu e exclus sa fie vorba de aceeasi zeitate originara, purtand un nume asemanator din Carpati pana in Mesoamerica.
28.07.2009, 02:34
Numele "sercanului" aminteste, evident, de maghiarul "sárkány". Numele unguresc al comunei Sercaia de langa Brasov este "Sárkány" -si pe stema localitatii este reprezentat un dragon; vechiul nume romanesc al comunei este Serpeni.
Din cate m-am documentat, cuvantul "sercan" are origini turcice. Dupa unii lingvisti termenul a intrat in maghiara din bulgara (altaica) ( ? ). Radicalul proto-altaic desemna un 'peste mare", iar cel proto-turcic, derivat, a capatat si sensul de "dragon".
Insa cred ca sunt de luat in calcul si origini indo-europene ale cuvantului. PIE *s[e]rK- "a trece pe deasupra" - cu derivate atestate in tochariana B si hittita.
"Zgrimintiesul" din traditia romaneasca isi are un corespondent - probabil - in "garabonciás" din traditia ungureasca - un "vrajitor" care calareste pe balaur.
Numele zgrimitiesului provine, cred, din PIE *ghreme- "a tuna" ( din care provine si englezul "grim"). Un cuvant regional, insa posibil autohton. "Sercan" poate fi un cuvant imprumutat care substituie un altul autohton ( provenit, probabil, din PIE *s[e]rK ).
22.06.2009, 16:35
Culturii Gumelnita ii apartine si o "Ganditoare".
Spre deosebire de "ganditori", ea isi sprijina capul cu o singura mana ( http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=95C8D963453B44D0B055D3132A9DEA56 )
Comori ale trecutului romanesc - CUCUTENI
17.06.2009, 12:45
Cred ca Ganditorul de la Tarpesti si Ganditorul de la Hamangia reprezinta fie aceeasi zeitate, fie o anume atitudine rituala (de concentrare sau mistica) indreptata catre aceeasi zeitate ( transcendenta, in acest caz ).
Oricum e foarte probabila o anume continuitate intre culturile Hamangia si Cucuteni ( de natura inclusiv religioasa ).
Motivele majore supravietuiesc miilor de ani ( am gasit de exemplu o reprezentare a caciulii dacice pe un artefact Gumelnita )
Comori ale trecutului romanesc - CUCUTENI
16.06.2009, 22:46
Revenind la imaginea caciulii dacului de pe columna. Varful e inclinat spre stanga corpului, asa cum este si cuca domneasca ( cautati de ex. imagini cu Mihai Viteazul ) sau cusma dorobantilor.
In limbile IE exista o legatura etimologica intre cuvintele desemnand "dreapta" si "sud". ( de ex. la vechii indieni "daÌ?ksÌ£ina" insemna si directia spatiala de "dreapta" si "sudic" ). Prin urmare indo-europenii se raportau la punctul cardinal Est: stand cu fata spre Est ai Sudul in dreapta si Nordul in stanga. ( egiptenii stateau cu fata nu spre Est, ci spre Sud )
Eu cred ca inclinarea traditionala spre stanga a caciulii corespunde simbolic inclinarii axei lumii. Varful caciulii corespunde polului nord ceresc.
Fabuloasa poveste a oilor romanesti
25.04.2009, 16:25
Un amanunt: "imbracamintea dacica cu ciucuri" de pe Columna lui Traian seamana cu un tartan ciobanesc - purtat si azi in Carpati. Numele coincide cu cel al tartanului scotian.
Alt fapt interesant la aceeasi imagine: caciula dacului nu are varful indreptat in fata, ca la reprezentarile "clasice" ale tarabostes-ilor , ci intr-o parte, precum cuca boiereasca .
Fabuloasa poveste a oilor romanesti
17.12.2008, 00:24
Doamna Maria Maria, nu am afirmat ca "luana" se trage neaparat dintr-o radacina semitica, ci doar ca ar putea fi legata de aceasta si de sensul ei.
(In plus exista o distinctie intre "semitic" si "evreiesc"; vedeti aici o clasificare a limbilor semitice http://en.wikipedia.org/wiki/Semitic_languages#Classification)
Nu cred ca o compunere lu Ana = Luana e plauzibila in limba noastra. Avem "Tara Hategului", nu "Tara lu Hateg" ; "Basarabia", nu "tara lu Basarab".
Veti spune de exemplu ca "Lugoj" vine de la "a lu Gog"?
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
11.12.2008, 13:09
Poate ca "Luana" inseamna chiar "intorsura", conform sensului de baza al radicalului lwy.
Ar corespunde si numelui actual al zonei.
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
11.12.2008, 12:31
Un articol vestimentar comun scotienilor si pacurarilor nostri de la munte este tartanul, o tesatura de lana in carouri.
Profesorul V. Trufas banuia ca originea oronimului "Tartarau" e in acest tartan.
Am scris cate ceva aici
http://eblogs.ro/roderick/2008/11/24/o-zeitate-vinca-turdas-numele-tartaria/
Pe urmele dacilor, in Scotia si Anglia
11.12.2008, 12:25
Radacina semitica
lwy
"To wind, twist, circle, encircle. leviathan, from Hebrew liwytn, serpent, dragon, akin to Ugaritic ltn, sea monster."
Daca "luana" este la origine non-IE, ar putea insemna "balaur" ori ceva asemanator. ( o prezenta oarecum familiara in spatiul geto-dacic )
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
10.12.2008, 00:16
Lonea ( rau si localitate in judetul Cluj), denumit si Luna.
Acelasi nume in Valea Jiului.
Poate din radicalul IE *leu()- "a spala" sau din *wlna "lana".
Povestea cu lana de aur ?
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
09.12.2008, 16:59
Daca legenda regelui Luana are o vechime multimilenara, vrajmasii lui "in care de foc" pot fi invadatori indo-europeni in care de bronz.
Numele Luana ar putea fi inrudit cu cel al luvienilor din Anatolia.
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
08.12.2008, 23:16
"Luana" ar putea fi legat de "leu" / "leoaica".
Probabil si numele vizigotului Liuva ( am gasit forma reconstruita *liwa = leu, in gota ).
Leul european traia in antichitate si in Balcani, iar dupa unii cercetatori si in Carpati.
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
04.12.2008, 14:28
Este atestat numele Liuva -purtat de un rege vizigot din Spania. "Liuvana" ar putea insemna insemna "tara lui Liuva"
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
04.12.2008, 14:05
ÃŽn Ardeal avem BuceÅŸ , Bucea ÅŸi Abucea.
E posibil ca radacina acestor cuvinte sÄÆ’ fie pre-indo-europeanÄÆ’.
Acel u din “Bucegiâ€? ori “Abuceaâ€? ar fi putut sÄÆ’ provina dintr-un a lung, fapt atestat la mai multe cuvinte.
Exista un radical semitic
bq
“West Semitic noun *abaq-, dust, chaff, whence denominative verb, to be(come) dusty. abacus, from Greek abax, abak-, counting board, perhaps from Hebrew bq, dust.�
Aceasta ar corespunde cu “bugeac� = loc pustiu ( cu praf etc )
04.12.2008, 13:59
In legatura cu relicvele rupestre, o posibila conexiune:
http://eblogs.ro/roderick/2008/11/03/dacia-si-italia-sudica/
S-ar putea sa existe o legatura intre "Luana" si un refren care apare intr-o colinda veche - "anolo ianolo"
http://eblogs.ro/roderick/2008/10/16/anolo-ianolo/
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
Recomandari
