Grigore Rotaru
| Nume | Rotaru |
| Prenume | Grigore |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Grigore Rotaru
Afisare: 1 - 4 din 4 comentarii
Baciul si strasihastrul27.04.2009, 12:25
Strasihastrii din Muntii Buzaului intampinau ciobanii transhumantei ( fie ca veneau de din deal, fie ca urcau de din vale) cu sare si apa.
Cea dintai grija a baciului era ca in locul de poposire sa existe un ochi cu apa vie: acolo facea balca si-i punea ciuciur de lemn sa ajunga apa-n uluce, fie facea fantana ÅŸi , prin olane , apa era dusa spre tuburi de piatra ingropate ( cu fund ) , ori spre gavane cioplite in stanca , la baza.
Daca acestea erau incepute, sau pe jumatate facute, sau facute de-a binelea - era o mare usurare. Daca baciul le facea o data pe cheltuiala si strasihastrii ( cu autoritatea lor ) impiedicau distrugerea sau instrainarea (tuburilor!) - atunci functiona dubla intelegere. Ciobanii aveau nevoie de sare ( bolovani si saramura ) si apa; bolovanii erau pastrati (peste timp) in chiliile-ascunzatori: una era sa transporti sarea din Curbura in Balta si alta pe o distanta dubla sau tripla. In zona au rezistat cu mileniile: tuburile,olanele, gavanele de piatra si ghizdele (de interior) de lemn - fie facute in tincuri, fie scorbura ( de salcie ), Balca si Fantana. Acelasi fel de piatra: rupestre, tuburi,gavane, unele cruci, altarele stravechi, dalele - placi de pardoseala.
Pentru momentul popasului ciobanii primeau gazduire ( acoperis) si poate un staul bun - pentru miile de oi; in cele cateva zile degustau mierea din buduroaiele strasihastrilor ( coborau pe la Retezat - jumatatea lui august) si mierea din zisa lor ( vorba strasihastrilor - mai adanca decat o balca!).
La randul lor locuitorii rupestrelor se bucurau sa primeasca din produsele stanii: branza, lapte, piei si, mai ales , lana; mai aproape de noi - sihastrul Dionisie a fost supranumit Torcatorul; numele strasihastrilor care torceau lana sunt scrise in tarii si danseaza odata cu ceata albastra din zona ,cu aburul alb ce se ridica-n paduri dimineata de zici ca lumina se naste de pretutindeni.
Daca se duceau in Balta - coborau pe traseul rupestrelor: Gura - Teghii, padurea Baleanca, Nucu, Fisici, Buduile, ( luau saramura de la Muratoare – langa Varful Cecilei sau de la Balca insorita- La Saramura, nu departe de Balca Neagra - langa Matara) , coborau prin Ulmet, pe valea Balaneasa, prin Parscov, „pe decindea Dunarii la vale“.
Elementul gluga - din portul stravechi - era folosit si de ciobani ( alaturi de desagi - pe samar) si de strasihastrii; in zona nu mai poarta nimeni gluga, dar la zece case gasesti o lada de zestre in care se afla si o gluga.
Drumul nisipului alb: oierit, transhumanta,sihastrie, Miorita, Poporul Roman. Sa fie bine !
Fabuloasa poveste a oilor romanesti
06.03.2009, 05:38
Se stia ca la Poalele Gosei, in Seciu, spre Gura Santului, de la cei de dinainte, ca acolo a fost Balca ( veche ). Cat a existat satul Seciu oamenii s-au folosit de aceasta sursa de apa ( veche de cand lumea !). Satul a disparut, locul cu apa s-a prabusit, a crescut iarba de mlastina si numai cate un batran mai zicea: … aici a fost fantanita de bea apa un sat intreg, apa curgea in tub de piatra, venea pe olane…; si atat!). Cand s-a hotarat Nea Zaican sa adancesca unde zemuia apa - a fost mai incoace, acum vreo cincizeci de ani. Pe noi …ai mici… ne-a cuprins bucuria: …il avem la mana,diseara o sa ne cante…. Ne mai aducem aminte ca in timp ce lucra in clisa, in loc de cioareci avea un fel de salopeta, niste carpe cusute, cu picioarele gole si scotea cate un olan din strafundul noroiului si-l aducea pe brate ca pe un miel abia fatat, langa noi, pe iarba si zicea: …inca un peste !..., …sa lucrati cu grija ca nu are coaja!..., adica asemana olanul cu oul crud si intelegeam si noi ca se referea la valoarea lui. Astea s-au intamplat vara, cunosteam literele si unele desene simple; semnele de pe olane vorbeau despre alte vremuri, pe limba lor: nu am fi putut grai in acel alfabet! Despre olane am zis: …al lui Jumara, Carligelul,Jarcau ,Cilindru suleget, Butoi bortos, Ciurciupala, Mat beteag - adica nu se asemana unul cu altul, nu au fost facute in serie. Le spalam folosindu-ne si de niste maturici din paie, dar noi nu ziceam ca le spalam, ci le potriveam acele nume - dupa aratarea lor - intru, botez. Am auzit ca au fost duse la Muzeu ( al chihlimbarului nu exista atunci). Asa prin timp mai aparea cate o legenda: …Pana sa plece dintre noi , Nea Zaican ar fi zis ca i s-a spus ca pe unul din olane era scris drumul de la Balca pana la un lac, unde ... Astfel de ziceri sunt de neluat in seama daca sunt putine; daca sunt multe si vin din diferite directii care indeamna la aceisi concluzie - te pun pe ganduri .
Seara …a facut plangere…; ori adauga de la el , ori stia niste variante si ne prezenta cate ceva: …Pe zapodii linse ) De drumuri intinse…, …Au tot dondanit ) Si s-au sfatuit… , Inca de la ses ) Ei s-au inteles, Ori iti face rau Apa de parau ? Nu mai este buna Apa de fantana ? Nu mai e adanca Apa de la Balca ?, Miorita mea Nu te întrista Nu mai lacrima Nu mai suspina Inima mi-e grea Sa te vad asa) , Cine nu ar plange au jurat pe sange Nu pot fara jele Au jurat pe Stele Inima ma doare Au jurat pe Soare Norii se aduna Au jurat pe Luna Nu pot sa te-ascult Au jurat prea mult Grija ma rapune Nu pot a nu-Å£i spune: La apus de soare Vor sa te omoare Jos langa padure Palit de secure Fara nici o cearta Fara lupta dreapta Jos langa parau Te-or zvarli in hau Turmele sa-ti fure Apoi stramb sa jure;/ Astea au zis ei - Vorbe de misei). Nea Zaican a lasat in urma …plangerea… cavalului de paltin si, acel sunet, ce nu poate fi descris, umbla din munte in munte ca ecou ce nu se inmoaie si povesteste in multe feluri despre o durere fara sfarsit.
Sa fie bine !
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
18.01.2009, 17:43
1) Evident ca si strasihastrii puneau mai presus decat cele ale trupului ( trecator ) pe cele ale sufletului ( nemuritor). In acest mod se considerau geto-dacii nemuritori si de aici motivul faptului ca erau greu de invins. Dogma cobora de la Marele Preot; preotii obisnuiti( decenei) ii pazeau cu strajnicie ritualurile ( inclusiv al sacrificiului).
Strasihastrii ( theosebeis sau kapnobatai ) nu participau la sacrificii, traiau in cumpatare, in recluziune ( partiala) , in paduri , erau vegetarieni , se fereau de sange si carne, consumau fructe crude si uscate, branza , lapte , ciuperci, erau neintrecuti in albinarit.Valea Bordeielor era plina de --- buduroaie. Strasihastrul era respectat ( fire aleasa !) : vorba lui aducea liniste si impacare sau vindecare; vindeca folosind plantele, apa , mainile si sunetul. Strasihastrul avea straie albe si purta pe cap o caciula impletita din fire de lana; avea legatura directa de vorba cu regele sau cu Marele Preot ÅŸi era martorul senin al fenomenului numit transhumanta.Despre viata: ti s-a dat; despre moarte: sa nu-ti iei zilele, dar nu o poti amana ; aproape mioritic ! Intre Strasihastrul geto-dacilor si Daniil Sihastru - nici o diferenta !
2) Crestinismul - ca religie noua - aduce denumiri noi insa principii asemanatoare: de aceea nici o convulsie; strasihastrul se intelegea bine cu misionarul !
3) Cand au inceput prigonirile crestinilor - strasihastrii nu disparusera: exista martiri ai vechii religii ? stapanii acelor momente prigoneau numai crestini sau oricare alti indivizi care nu acceptau religia oficiala ?! Se pretindea sa mananci carnea de la sacrificii in fata lor sau (si) sa te inchini la idolul pe care il plimbau in caruta.
4) In primele trei secole simbolul crucii nu a fost folosit: pentru recunoastere crestinii foloseau simbolul pestelui. Simbolul crucii a devenit licit dupa ce Constantin cel Mare a vazut in vis ca - prin acest semn vei invinge ( Edictul de la Milan - 313).
Deci in perioada formata din etapele prigonirilor era desenat pe nisip , ori incizat in piatra ( printre alte semne) - semnul pestelui. Peretele de intrare la Bisericuta lui Iosif mai pastreaza ( inca ! ) acest semn. Deci grota a fost daltuita de strasihastrii
( sec. II – IV d. Ch.) - chiar mai inainte si refolosita de calugarii crestini.
5) Alte elemente care sprijina aceasta idee a vechimii: orientarea incintei dupa semnele cardinale nu este aceiasi ca a unei biserici a crestinismului; la fel la Alunis. Credinciosii crestini au adaugat ( la Alunis) grotei o anexa de lemn cu o imbinare ingenioasa fata de grota initiala: complexul asfel creat devine biserica orodoxa unde grota ocupa partea ce se cuvine altarului. Aceiasi lucrare urma sa fie facuta si la Iosif: pe fatada se vad urmele orificiilor daltuite in care s-ar fi incastrat grinzile si capriorii anexei de lemn ( ca la Alunis!). Este greu de banuit motivul pentru care s-a renuntat in acest stadiu de inceput la aceasta lucrare , aici la Iosif.
6) Bisericuta lui Iosif: Pentru a fi redimensionate usa de intrare si ferestrele , pe fatada sunt incizate semne pentru ca arcada sa devina in arc frant ; faptul ca aceste semne au ramas in stadiul de initiativa ne idreptateste sa banuim ca au fost executate o data cu lacasurile pentru incastrarea grinzilor si a santului ce urma sa faca legatura cu viitoarea invelitoare;valoarea de ornament a interventiilor este nula.
Sunt multe argumente ( nici unul zdrobitor !) pentru care putem afirma ca stravechii ciobani ai transhumantei dinspre Ardeal si Moldova prin ( si pe langa) cotul Carpatilor spre Muntenia au folosit ca adaposturi gaoacele in eventualele popasuri, strasihastrii le-au redimensionat, sihastrii le-au preluat - in timp- fara convulsii, calugarii Evului Mediu au propus transformarea lor in bisericute ortodoxe prin construirea in prelungirea grotei a unor anexe - parti pentru noul fel de locas de cult.
7) Legenda spune ca doi ciobani ( mioriticii !?) au sapat in munte cu ghionoaia ( tot in urma unui vis - poate dupa napraznicul omor) pe la 1274 . Monahismul ortodox este atestat in zona la cel mai timpuriu moment: anul 1548.
Langa opera faptuita de ciobani ( la Alunis ) , daca urci cele sapte trepte daltuite in minimasivul de piatra , dinsus de chilii , se afla platoul ( si atat).
Strasihastrii tineau in curata oranduiala socotelile cu cele fara de sfarsit.
8) La Agatoane , pentu aceeasi incapere , mai multe firide ( altare !?) ridica alte semne de intrebare cu implicatie directa asupra reconsiderarii vechimii acestor vestigii.
9) Armele akinakes incizate ( pumnale si sabii) de la Fundul Pesterii si la Dionisie ( perete - in exterior) ar fi alte elemente pentru o eventuala demonstratie.
Specialistii au fixat precis si pentru totdeauna momentul cand incepe practicarea isihasmului in Muntii Buzaului; despre vechimea grotelor, despre cei dintai care le-au folosit nu s-a spus o propozitie finala. Interpretarea semnelor de la grote ÅŸi a scrierilor (nedescifrate) de pe crucile raspandite pe mai toate zapodiile Carpatilor de Curbura , alaturi de alte metode de cercetare ( foarte inspirat zicea domnul Radu H: efort interdisciplinar) de cercetare ar incepe sa produca lumina in aceasta problema.
Cine a vizitat sau o sa viziteze aceasta zona , fie ca merge prin sate , fie ca are sub talpi vreun picior de plai , descopera o cruce de piatra , cauta mai intai anul , daca are noroc il poate banui sau descifra , incearca scrisul : pe litere , o data , de doua ori , de mai multe ori , face neceasara fotografie si pleaca in suflet cu o ciuda mare , invins fara sa fi luptat cu nimeni , invins de timp , de timpul de dinainte : mesterul pietrar nu o fi scris vreun percept filozofic nemaipomenit , poate cuvinte banale - de pomenire , dar ce litere a folosit , unele asa de frumoase ( si tehnice!) - ca de tipar !? Calci apasat ca sa scapi de aceasta tensiune a neputintei , ridici capul si , din contre-jour , in lumina ce cade de pretutindeni - o alta cruce: de aici incolo te bucuri ca localnicii n-au imbracat nelegiuirea de a le folosi ca temelie la vreo cabana turistica ( dupa cum se aude de prin alte parti!) , asta ar mai lipsi - dupa cata piatra exista aiurea!
10) Piatra de la Broscari cu semnele ei mareste sau micsoreaza misterul ?
11) Daca ar fi sa fie descoperita celebra Zacatoare (avea capacitatea sa cuprinda doua tone de miere) despre care se zice ca este ascunsa intr-o chilie camuflata ( si ea ) , atunci , cu ceva miere liofilizata sau o larva (fie si de trantor!) triturata de vreme - s-ar gasi raspuns unor intrebari, ar fi confirmate sau indepartate multe banuieli.
12) Daca s-ar descoperi o subterana cu un perete plin cu litere , care scriere - singura sa afirme ca este straveche - cu siguranta ( si in acest caz! ) am alerga neobosit de-a lungul unei curbe inchise ; nu prea ne place sa ne schimbam ( oare ar fi bine !?): suntem mioritici. Sa fie bine !
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
08.01.2009, 08:41
Semnul incizat in pietre si pe care il numim Crucea lui Nero era folosit de fantanari.
Solomonarul inca pe timpul primaverii ( prin luna mai) mergea in hagisul de aluni si cauta o nuia tanara , din anul precedent , la cativa ochi de la varf o reteaza si tinea in minte locul . Prin noiembrie facea o vizita : mugurii de alun se afla in pereche , deci vor creste doua ramuri tinere in anul actiunii. Daca cele doua ramuri au peste 20 cm lungime , atunci recolteaza trofeul. Acest triplet de materie verde se pune la uscat asa incat cele doua ramuri tinere se inconvoaie la 120 grade ( 8 -10 cm de la varf) fata de axul fiecareia. Vechii ciobani ( ai evului mediu) stiau sa manuiasca ansa si cand descopereau o sursa in subteran ( in trecere fiind ) insemnau pe o bucata de lemn ( o placuta) semnul in discutie in complexul unei harti. Cand aveau timp mai mult ( de obicei aveau!) desenau harta pe fata unei pietre; semnul descris aici - foarte posibil - locul pentru o balca daca nu fantana in toata regula. Dupa cateva zeci de astfel de evenimente ( ochiuri de apa descoperite) se intampla ca ultima balca sa aiba insusiri magice : in galgaiala navalirii apei spre lumina era posibil sa fie citit viitorul ( avea succes la ghicit numai baciul) , ciobanii obisnuiti erau mai indiferenti , grija cea mare nu prea ii apasa.
In zona de curbura Oracolul se numeste La Balca Neagra; sÄÆ’ ghicesti in apa ce iese din strafunduri : exista o anumita dulceata si in eresurile care au o doza de infricosator !
2) Cele trei parti ale lui Tau , intr-un alt aranjament , cum doi devine trinitate , la intersectie orizontala se rupe , semn de involutie , semnul unei situatii nu tocmai favorabila - Crucea lui Nero.
Fantanarii insemnau pe harta ptimitiva a locului punctele banuite : de ce cu cele doua brate in jos - puneam intrebare ; coboram in intuneric sa scoatem lumina !
3) Regele Solomon a mai folosit o jumatate de segment si a denumit cifra patru, iar cand a folosit inca un segment intreg a denumit cifra noua ( dupa cresterea normala a nuielelor).
4) Vechii ciobani au invatat mestersugul de a umbla cu nuielusa de la strasihastrii : calugarii noii religii ( crestini ) au inchis ochii fata de unele practici stravechi (mai putin sacrificiul uman), nu au considerat o asa fapta de nuanta intunecata - daca descoperi apa buna de baut este formidabil ! Strasihastrii stiau sa aleagÄÆ’ locul bun pentru grote : sa cioplesti in piatra atat amar de timp si sa constati la sfarsit ca locul este bantuit de rele - nu prea aduce a bucurie - nuielusa de alun spunea ce trebuie spus dinainte.
5) In zona rupestrelor din Curbura , in mina de chihlimbar , asa erau insemnate posibilele locuri (unde trebuia sa se intervina cu procedee blande) care prin filon te trageau catre cuibar : punctul de intersectie insmnand varful gaoacei ce trebuia realizata in jurul eventualului bulgare.
6) Nea Zaican povestea numai acele vise in care i se arata un alt loc unde, daca sapi, o sa gasesti apa; nu a gresit niciodata si nu umbla nici cu pendulul , nici cu nuielesa de alun, nici cu tevile de arama - i se arata ! Zicea numai : Oameni buni, am visat ca La Trestius, la patru metri dinsus de salcie o sa gasim fantana , ai vechi au folosit lemn tare in loc de piatra. Nu a gresit niciodata ! Si se infrateau patru-cinci tineri ; au sapat cu indoiala pana au gasit ( semicarbonizat ) primul lemn , apoi au scos mai multe : o juma ’ de padure . Cei care au fost la fata locului spun ca se imbinau in tincuri ( erau bune de muzeu !). In alte locuri au gasit olane : poate ca nu or’ fi dacice , insa ar trebui puse intr-un anume circuit. Cele descoperite in perimetrul fostului sat Seciu au fost luate de autoritati ( acum 30 de ani) si li s-a spus descoperitorilor sa nu vorbeasca despre intamplare. ( Cum asa daca le-am spalat de pamant ? – a zis cineva ). Mai in zilele noastre la locul numit Brusturis a fost sapata fantana noua si au fost gasite olane vechi : pe cateva le-a dus un fantanar acasa ( nu mai traieste si olanele sunt depozitate intr-o magazie). Daca or’ fi geto - dacice ? Sa fie bine !
Pietrele scrise din Muntii Buzaului
Recomandari
