Ennia X
Nume | X |
Prenume | Ennia |
Locatie | - |
<confidential> | |
Website | - |
Yahoo! | enia_08 |
MSN | - |
ICQ | - |
Jabber | - |
AIM | - |
Activitate forum | 1 mesaj |
Comentarii scrise de Ennia X
Afisare: 1 - 10 din 10 comentarii
fuga de tine insuti amana rezolvarea problemei18.06.2012, 19:25
Unei fete de 17 ani nu ii poti intina prima iubire , tu , un barbat matur ce i-ai fi putut fii tata ,la cincizeci ani... nu stiu daca e bine ca ai dat bir cu fugitii si astfel ti-ai recunoscut neputinta in fata unei asemenea ispite ... e posibil ca aceasta sa te urmareasca toata viata si sa-ti influenteze negativ viitorul ... la urma urmei , e o lasitate sa fugi fara a gasi rezolvarea unei probleme si nu face cinste unui barbat acest mod ,in fond usor naiv, de a scapa dintr-o capcana a vietii , doar un barbat adevarat lupta pana la capat pentru a-si cali caracterul si a-si infrange pornirile ; te puteai salva daca-l chemai pe Dumnezeu in ajutor , asa cum bine ai fost sfatuit , prin harul sau ti-ar fi transformat patima demonica si devoratoare in iubire curata asa cum e normal sa existe intre fiica si tatal ei , fie el si adoptiv ... Ai fi castigat un plus de intelepciune; asa simplu fapt ca te bucuri numai la gandul unei iubiri imposibile si ipotetice , iti murdareste un pic sufletul ; vei simti mai acut aceasta picatura de otrava cand vei avea noi relatii in cazul in care te vei mai apropia de o femeie in carne si oase peste care timpul si-a pus amprenta ... daca nu cumva , te vei retrage , nedorind ca o alta femeie sa-ti intineze amintirile dintr-o poveste de iubire plina de fantasme si inchipuite trairi ... asistam in prezent, gratie ziarelor si stirilor tv , la o avalansa de acte incestuoase , pedofilie , relatii nepermise intre profesori si elevi minori , intre doctori si pacienti ... numai gandul ca faci parte dintr-un asemenea grup te-ar fi putut trezi la realitate daca constientizai pericolul , dar ai lasat intreaga povara pe seama simturilor , inima si ratiunea au fost paralizate, or somnul ratiunii poate naste monstri.
x_ennia@yahoo.com
09.04.2012, 09:06
Din poveste am inteles ce te-a determinat sa pleci de langa sotul tau , dar nu am inteles de ce esti asa de mandra de tine de vreme ce iubitul , in numele caruia ai facut pasul alaturea , te-a parasit ... as fi inteles sa fii invidiata daca si iubirea ti-ar fi fost impartasita , dar asa ... as spune mai degraba ca demonul iubirii ti-a stricat casa ... iubirea ta nu a fost una reala ci mai degraba una inchipuita si probabil vei simti curand pe pielea ta care este pretul iluziilor tale ... daca nu cumva , te vei intoarce spasita la sotul ce-ti va ierta infidelitatea ... a fost mai curand o nebunie a vietii care-ti va da prilejul sa judeci in alti termeni casnicia ta de pana acum ... exista si alternativa , sa pui un pic de sare si piper in viata ta , in loc sa fii obsedata de etape si planuri de socializare ... m-as bucura sa fii impacata cu tine si cu Dumnezeu , dar te vad mai degraba derutata in viitor din moment ce deciziile pe care le iei sunt atat de utopice ... sa incepi o cariera in medicina la 42 ani este foarte tarziu , obtinerea unei diplome in medicina poate fi totusi un moft de femeie rasfatata de viata ce-i permite o asemenea investitie de timp si bani ...
21.02.2011, 01:35
Citind randurile tale, imi este clar, inca de la inceput , ceea ce tu ai reusit sa strecori abia in ultima fraza ... scrisoarea ta mi se pare foarte confuza, am sentimentul ca iti place sa te amagesti singur asa incat nu te menajez, iti spun scurt si foarte dur : tu tanjesti , de fapt , in secret dupa alta femeie, tanara, foarte tanara si foarte emancipata , fara obligatii de niciun fel, asa cum vezi in jurnalele mondene ale vremii ... asta ar trebui sa fie noua ta mare iubire ; in niciun caz nu te gandesti sa incerci sa-ti refaci viata langa o femeie care poate , in aceeasi singuratate ca si tine , mai are 1-2 copii alte obligatii la care tu sa te inhami ... asta e problema barbatilor zilelor noastre ; ziarele, revistele, filmele, reclamele - totul indeamna la experimente erotice , la fantezii surprinzatoare , la viata plina de sclipici ... acum, cand o casatorie se desface atat de simplu la Primarie, cand onoarea unui barbat nu mai valoreaza doi bani - e mai important palmaresul ... pana la urma , nu e atat de rau sa esuezi intr-o mare prietenie alaturi de femeia vietii tale , dar se pare ca aici e problema ... nu a fost femeia vietii tale , ca intreg ... ai ajuns in acest impas pentru ca tu nu ai fost suficient de sincer cu tine ... ai cam mimat fericirea in fata nevestei, cumsecadenia in fata rudelor, onestitatea in fata prietenilor ; ai trisat , mai pe romaneste ... nici acum nu ai curajul sa spui ce iti doresti de fapt ; acea singuratate apasatoare , acel hau ce s-a adancit si e gata gata sa te inghita e sufletul tau chinuit de minciunile in care ai trait pana acum ; iti doresti eliberarea , dar iti lipseste curajul ... cand te minti prea mult , nu mai stii cine esti cu adevarat ... Fericirea ta casnica nu a capatat profunzime , odata cu trecerea anilor ... ai avut un comportament care sa dea bine in fata colegilor, rudelor etc... ti-ai pus o masca care ti s-a potrivit perfect o vreme ; nu te-ai maturizat suficient asa incat nici sub anonimat nu ai curajul sa mai spui exact ce gandesti , atat esti de confuz ... singura chestiune autentica in aceasta poveste de iarna e drama prin care treci ... trebuie sa o constientizezi in toata gravitatea ei de vreme ce te apasa atat de rau in preajma unei zile care ar fi trebuit sa fie un prilej de mare sarbatoare ... fara sa te speriu mai mult decat oricum am facut-o deja , iti amintesc ca in aceleasi ziare si reviste , in articole de prima pagina , oameni ca tine care nu au capatat curajul asumarii unei decizii in acord cu sufletul lor , au sfarsit inexplicabil pentru cei din jur care nu au inteles ,nici in ultimul moment, ce taina au dus cu ei ... asa incat:
1. te sfatuiesc sa nu mai ramai sub nici un pretext singur in biroul tau de la penultimul etaj al cladirii unde lucrezi ...
2. vorbeste deschis despre problemele tale in familia ta , iar daca nu gasesti intelegere
3. cauta degraba un psiholog ...
Daca doresti sa schimbi ceva in viata ta ai nevoie de curaj ! Deocamdata tu nu ai nici macar curajul sa spui , clar si raspicat ce iti doresti de fapt ! Incepe prin a rescrie scrisoarea ta in cuvinte mai ferme si mai convingatoare , stabileste-ti un obiectiv pentru viitorul apropiat si ia in calcul atat ceea ce ai de castigat cat si ceea ce ai de pierdut, in varianta unei schimbari ; care e temerea ta cea mai mare ? care ar fi castigul real ? Bafta si cauta rapid iesirea din labirintul in care te-ai ratacit ! x_ennia@yahoo.com
17.11.2010, 22:29
Doamna Aurora ,
Cand v-am citit povestea , am inteles ca trebuie sa ai un suflet de infirmiera ca sa poti face un gest atat de nobil ... sa ingrijesti neconditionat pe cineva , ca si cum asta ti-ar fi menirea pe acest Pamant ! Iubire nu mai poate fi , a ramas doar amintirea ei ... Nici datorie nu mai aveati , cata vreme ati fost tradata, parasita si despartita ... Mai degraba compasiune , atasament ,mila , dorinta de a fi util aproapelui , iubire de Dumnezeu ... un caine bolnav sa fi gasit in fata casei , l-ati fi luat spre ingrijire ... ex- sotul infirm , cu atat mai mult ... Pentru Dumnezeu faceti aceasta jertfa ... si pentru propriul suflet zdrobit de durere ... v-ati regretat atat de mult sotul cand v-a parasit , l-ati vrut atat de mult inapoi si numai asa l-ati mai putut recupera: cand orice alta femeie nu se mai uita la el ... e o parte de vina in inconstientul dvs si daruirea de acum in ingrijire va ajuta sa va spalati de toate gandurile ce v-au intunecat inima cand ati fost tradata ... Suferinta dvs e legata mai mult de pacatul de a nu va fi putut desprinde de un sot infidel , decat de pierderea copilului din tinerete ... Acel pacat l-ati ispasit prin faptul ca nu ati mai fost mama ... cat priveste calugarul , a avut si el rolul sau , dar nu l-ati putut percepe ; cand te duci la un medic si nu urmezi tratamentul nu-ti vindeci trupul; nici la manastire , daca nu esti convins ca trebuie sa urmezi un canon , nu-ti vindeci sufletul ... acum trebuie sa va eliberati de povara gandurilor ce va macina si sa va iertati pentru toate neputintele pentru a fi impacata cu propria soarta .Dumnezeu sa va ajute ! x_ennia@yahoo.com
17.11.2010, 20:34
Draga Elena ,
Desi scrisoarea ta era destinata probabil Lui si numai Lui , cred ca nu vei primi un alt raspuns decat cel pe care l-ai obtinut deja , care ti se pare nedrept si jignitor , dar trebuie sa te consolezi cu ideea ca face parte din felul Lui de a fi ... L-ai atras prea repede intr-o relatie in care a ars ca o flacara albastra ... nici nu si-a dat seama ce i se intampla prea bine , chiar tu sustii ca era sovaielnic la inceput , dar, probabil, a actionat sub imperiul instinctului ... siguranta cu care l-ai acaparat , personalitatea ta puternica l-a coplesit pe moment , s-a complacut in situata creata , a profitat din plin ( ca orice barbat as spune, care nu se implica emotional de la inceput ) si cand a realizat ce i se intampla a dat bir cu fugitii ... nici tu nu ai apucat sa-i vezi fatetele personalitatii sale ; abia acum , cand te-a parasit , l-ai vazut si las si egoist si incapabil sa-si asume responsabilitati alaturi de tine , chiar nesincer de vreme ce tu crezi ca altul ar fi fost motivul despartirii ... Ramai cu acele clipe minunate si fii sigura ca, daca a renuntat, parerile voastre nu coincid intru totul , adica pentru el nu a fost chiar pur , frumos si cu norisori albi pe un cer senin ... el a vazut la orizont o posibila tornada si a fugit mancand pamantul ... ce sa mai stea la discutii si explicatii ... Cam asa l-am vazut eu pe El , asta nu inseamna ca tu esti vinovata de ceva ...nu ai intalnit omul potrivit , parea , dar nu a fost sa fie ... sau poti fi vinovata de iubire ... de-o iubire ce a ars precum o flacara albastra . Nu as vrea sa te dezamagesc prea tare , dar e posibil ca peste ani, si daca ar mai veni acest Claudiu vestit, sa ai surpriza ca abia sa-si mai aduca aminte , de toate amanuntele povestii tale frumoase , dar fara happy end pentru tine ... x_ennia@yahoo.com
15.11.2010, 23:36
Draga Vera ,
Multe lucruri din viata se pot explica stiintific , dar cum sa explici care e sensul vietii ,de ce ai de parcurs un anume drum , de ce ai de purtat o anume povara ... stiinta e neputincioasa in a-ti oferi un raspuns pe care sa-l poti accepta cu mintea ... Cu sufletul, lucrurile se petrec altfel ...incercarea grea prin care treci iti va arata caratele iubirii de care esti capabila ... multe femei , in situatia ta , ar proceda la fel ... pentru ca e omeneste sa respingi ceea ce nu esti pregatit sa intelegi ... Nu cred ca e o durere mai mare decat sa-ti vezi copilul suferind si sa fii neputincioasa in fata suferintei lui ... Atunci ti se strange inima ,ti se zdrobeste sufletul si ti se intuneca mintea de furie si disperare ... Nu mai avem intelepciunea primordiala de a accepta lucrurile in curgerea lor fireasca ... ne impotrivim nestiind ca in momentele acelea il indepartam pe Dumnezeu din viata noastra ... planul divin are un sens greu de descifrat ... cu cat sintem mai indaratnici , cu atat sensul vietii devine de nepatruns ... Ti-a fost ingaduita o asemenea povara pentru a-ti descoperi profunzimea sentimentelor , jertfa de care esti capabila pentru puiul tau ... psihologul vede detasat ceea ce tu ,orbita de prea multa durere , nu mai poti zari : dorinta acestui copil de a-ti fi alaturi pe drumul vietii ... candva, raporturile se vor schimba si el iti va fi sprijin si mangaiere ...dar pana atunci , pe lungul drum al vietii, vei avea ocazia sa te maturizezi ,sa te descoperi , sa te intelegi si sa-ti ierti neputintele ... Nu esti singura in aceasta lupta , cu tine vibreaza toti ce te inteleg ... iti trebuie doar rabdare si curaj ... fii blanda cu tine si ofera-ti iertarea de care sufletul tau are nevoie ... Copilul tau te-a iertat de mult , tu insati trebuie sa-ti acorzi intelegere si timp pentru ca greselile facute sa fie lasate in urma ... Cand vei considera acest copil izbanda ta in lupta cu viata vei fii demult o invingatoare ! x_ennia@yahoo.com
21.09.2010, 12:06
Suflet gol , nebun de dor ... eu un refren care a fost mediatizat atat de mult in vara asta ...din tot circul mediatic al disparitiei Madalinei macar o lectie ar trebui sa invatam cu totii : poti fii singur cand esti inconjurat de multi prieteni , poti fi pustiit cu un suflet gol cand o lume intreaga te iubeste ... eu nu o sa fiu optimista si sa-ti spun vorbe dulci , o sa incerc sa fiu realista si sa te sfatuiesc sa iesi din starea in care te afli acum ... e important sa stii ce vrei in viata , dar si mai important e sa incerci sa nu grabesti lucrurile ...toate la timpul lor ... exista un miez profund care trebuie descifrat si daca esti tensionata si deprimata risti sa pierzi clipa astrala cand sensul vietii tale ti se va revela ... nu stiu daca va fi o mare sau mica iubire , nu stiu daca va fi iubirea asa cum o astepti tu acum , nu stiu daca va fi maine sau peste zece ani , dar va trebui sa ai sufletul pregatit s-o adulmeci cand va sa vina ... e important sa incerci sa-ti umpli timpul cumva : citeste, cumpara-ti ghivece cu flori si le ingrijeste , ia-ti un animal de companie , invata ceva practic , rasfoieste reviste , mergi la shopping , priveste in jurul tau mai mult , invata sa ai rabdare ... si mai ales roaga-te pentru linistea sufletului tau atat de zbuciumat .... e usor de zis imi vei spune, dar greu de facut ... sta in puterea ta sa faci ceva pentru a-ti regasi echilibrul ... nu te sfatuiesc sa cersesti iubire , pentru ca te vei indeparta de ea ... daruieste pentru a castiga respect si incredere in sine , altii au nevoie de ajutorul tau ... incearca sa te detasezi macar 2-3 minute pe zi de propria experienta si priveste-te cu alti ochi, reciteste cu voce tare spovedania ta ... vei intrezari o fiinta extrem de disperata , atat de disperata incat acum ai fi dispusa sa faci multe greseli care-ti pot complica existenta ... nu te mai afunda in suferinta , esti ranita in sufletul tau si ai nevoie de vindecare ... trebuie sa intelegi ca momentan traversezi o perioada cand ai o povara greu de dus si ca atare trebuie sa te concentrezi sa parcurgi cu bine drumul pentru ca nu stii ce te asteapta la capatul lui ... drumul spre noi insine , spre echilibru si armonie este greu ...eu ti-am aplicat un dus rece , daca nu vei reusi sa faci macar un pas singura , va trebui sa mergi la un psiholog pentru terapie ...nu lasa gandul negru sa-ti intunece ratiunea ... curaj si ai grija de tine ! x_ennia@yahoo.com
"Simt ca imi va exploda inima de atata iubire neimpartasita"
10.02.2010, 15:41
Cred ca atunci cand te hotarasti sa faci o destainuire iti asumi un mare risc , dovedesti mult curaj ... e necesar , dar nu suficient ... trebuie sa-l cunosti foarte bine pe cel care te asculta sau sa nu-l cunosti deloc ... opinia unui cunoscut te-ar putea marca mai mult decat iti imaginezi , sfatul unui necunoscut te poate pune pe ganduri , dar ramane la suprafata, nu coboara in profunzimea fiintei tale ... o marturisire spune mult si despre cel care intreprinde un asemenea demers ... daca raspunsul la o confidenta te blocheaza si te rascoleste dincolo de un minim control inseamna ca problema e in ograda ta ... e clar , in cazul tau, ca aceasta intamplare te-a scos din minciuna in care te complaceai , femeia de langa tine era departe , foarte departe de ceea tu iti imaginai ... cand o iubeai , credeai ca are si calitatea de a ierta o escapada amoroasa ... ai aflat nu numai ca ea nu stia ce inseamna iertarea , dar si cat de cruda a fost razbunarea ei... si ai mai aflat ceva extrem de dureros despre tine : din iubire ai putea ucide ... poate ca in gand ai facut-o deja de mai multe ori ... este ingrozitor sa poti purta un asemenea demon in sufletul tau ... a venit vremea sa lupti cu tine pentru anihilarea sau macar imblanzirea acestui demon ... trebuie sa accepti ca suntem deopotriva , femei si barbati, oameni liberi inainte de toate ... in iubire , nu exista greseli mari si greseli mici ... exista greseli pe care partenerul ti le poate ierta si greseli peste care nu se poate trece ... trebuie sa ti le asumi , sa incerci sa te ridici si sa mergi mai departe ... sa incerci sa uiti ... daca nu vei putea singur trebuie sa ceri ajutor ... un prim pas l-ai facut deja ... daca ramai la concluzia marturisirii tale , inseamna ca vei accepta ca esti un om slab ... iar toate reusitele tale au fost doar de conjunctura ... daca vei reusi sa privesti inapoi fara manie, inainte cu speranta inseamna ca esti un caracter puternic ... din pacate , suferinta iti modeleaza caracterul ... daca esti puternic , devii tot mai puternic, daca esti slab devii tot mai slab ... se spune ca un necaz nu vine niciodata singur ... chiar daca rana nu se va vindeca niciodata , vei vedea ca in timp , lucrurile se decanteaza si daca la randul tau , o vei ierta , vei spulbera intunericul din suflet ... Nu ai nici un drept sa-i ceri sa te ierte daca ea nu poate ... nici nu trebuie sa te razbuni la randul tau ... viata merita traita si experientele te vor imbogati ! Chiar daca s-a destramat o casnicie , o prietenie mai poate fi recladita ! Cine stie ce-ti poate rezerva destinul ! Fii optimist !
PS dincolo de incurajarile pe care ti le transmit , afla ca nici eu nu accept tradarea , indiferent in ce forma se manifesta ea ... ca femeie , chiar daca nu vrei sa te razbuni , sa faci rau , uneori nu poti altfel , tradarea e dureroasa , uneori merita sa ierti , alteori merita sa pui punct si sa o iei de la capat ... e crestineste sa ierti si fiecare va da socoteala pentru neputinta sa
Dulce e numele tau, razbunare!
09.12.2009, 10:42
Si eu sint o cititoare fidela , dar profund dezamagita de analizele politice gazduite in revista ... cu atat mai mult cu cat se stie ca anumiti jurnalisti au o pozitie categorica de o anumita parte a baricadei desi ar avea obligatia sa ne informeze, nu sa ne manipuleze ... cel mai strident e "glasul" R.Culcer ... macar lasati-ne iluzia ca mai putem si noi trage concluzii , sursele de informare sint peste tot in jurul nostru
enia_08@yahoo.com
26.01.2008, 16:57
Povestea lui Matei este una veche de cand lumea si repetabila pana la sfarsitul veacurilor , indiferent ca esti femeie sau barbat , ca esti roman sau american, ca esti tanar sau batran ... e eterna problema a sufletului neimpacat cu o anumita situatie ce poate interveni in viata, fie ca se refera la sanatate, familie, cariera, prieteni, bani, avere; o vorba inteleapta din batrani spune ca nu le poti avea chiar pe toate tot timpul vietii ... vin si momente de mare cumpana, care ne fac sa ne reanalizam vietile si sa ne stabilim altfel prioritatile... m-am gandit sa ii scriu cateva randuri lui Matei si sa-i transmit nu neaparat un sfat, ci doar o opinie ... nu sint psiholog, de aceea poate nu sint suficient de delicata cu un suflet atat de ravasit ...
Draga Matei, cred ca ai fost un rasfatat al sortii pana in clipa cand a aparut incidentul din viata ta profesionala care a adus cu el o avalansa de probleme ... si mai cred ca si tu ai facut greseala sa-ti imaginezi ca iti poti controla intru totul viata, ca depinde doar de tine ca totul sa se desfasoare in linie dreapta ... din pacate, viata are alte legi si innebunesti de vei incerca sa le intelegi , vorba vine ... Sa nu crezi ca nu te inteleg foarte bine si randurile mele nu vreau sa fie privite ca un repros , ci mai degraba ca un dus rece … eu sint mai calita de incercarile vietii si de aceea vad lucrurile altfel …
Matei, exista o categorie de oameni carora le pune Dumnezeu mana pe crestet si o duc intr-un rasfat continuu toata viata, numai ca ei sint atat de putini raportat la numarul mare de muritori … noi , ceilalti , intr-o masura mai mare sau mai mica, vom fi permanent testati la examenele vietii si depinde de noi daca vom reusi sa iesim niste invingatori sau sa ne lasam doborati de dificultati …
Din scrisoarea ta eu am inteles ca ai fost un rasfatat al sortii pana la un moment dat :
sotie tanara si iubitoare, cariera stralucita, un mandru mostenitor , ba inca ai exersat rolul de tata si sot in doua familii … ai crezut ca totul ti s-a datorat in exclusivitate si Dumnezeu te-a pus la incercare … a fost suficient un moment de deruta profesionala si parca totul s-a prabusit cu tine si in jurul tau … acum nu mai esti capabil sa vezi cum si cat ai gresit … important e sa iti pastrezi luciditatatea si sa te intorci pe firul povestii , sa intelegi cand lucrurile au scapat de sub control … eu incerc sa te ajut spunandu-ti poate prea direct ca gresesti cand :
- consideri ca sotia ta e prea dominatoare; nici nu poate fi altfel cata vreme tot tu recunosti ca esti un barbat mai vulnerabil
- consideri ca esti singur … ai putea fi altfel cand mandria te face sa te inchizi in tine cu o mie de lacate ?
- munca nu iti mai ofera satisfactie : trebuie sa fii realist , in conditiile economice din Romania de acum nu mai poti avea satisfactiile de altadata ; a fi implinit profesional acum ar insemna sa iti gasesti o slujba foarte buna la stat – ceea ce la varsta ta e mai dificil , dar nu imposibil, sau sa iti pui in valoare spiritul intreprinzator si relatiile si sa te apuci de un bussiness – ceea ce pare sa nu fie cazul tau , esti in alt fel structurat …
- consideri ca ai nevoie de dragoste , dar nu lasi nici o clipa impresia ca ai incerca sa pretuiesti ceea ce ai deja langa tine ; doresti o aventura , dar ti-e teama de ridicol ;
Cine se ocupa de barbatii ajunsi in acest impas ? Nici la aceasta intrebare nu ai inca un raspuns , desi ca cercetator ar trebui sa acorzi mai mult credit psihologilor …
Faptul ca ti-ai deschis sufletul unui preot si acum unei reviste e un semn bun… dar va trebui sa lupti cu tine si sa scapi de metehne pe care le-ai dobandit in acest impas si care te fac mai putin atragator cand te uiti in oglinda : ai devenit morocanos, ursuz, apatic, necomunicativ, ti-e teama de barbatul care ai devenit o data cu trecerea anilor si de reactiile tale, ti-e teama ca imbatranesti …
Ce e de facut ? in primul rand , sa nu-ti mai plangi de mila … sa te scuturi de trecut si sa incerci sa intelegi ca nimeni nu-ti va putea rezolva problema, fara ca tu sa te implici… nu mai esti cine ai fost , asta e , trebuie sa redevii aceeasi persoana respectabila ,dar in noile conditii economice … sa citesti ziare , sa intri pe net , sa te mai specializezi , sa mai participi la seminarii , sa te adaptezi la noul mediu capitalist … sa iti schimbi jobul ,la nevoie … nu mai trai din amintiri, chiar daca profesia nu iti mai aduce satisfactii , dar trebuie sa te implineasca ca om care are responsabilitati in familie … Priveste –ti cu alti ochi nevasta : a dus greul familiei cand tu ai fost in impas … recunoste-ti prin gesturi si atitudine erorile fata de ea , incearca sa o provoci la o destainuire ca sa vezi cate iti poate spune o femeie puternica si dominatoare ca ea … cate slabiciuni si cate povesti au ramas nerostite in perioada „inghetului�…
Daca ai ajuns la preot inseamna ca accepti ca solutia pentru linistea sufleteasca e in mana Domnului si harul Sau se va revarsa atunci cand iti vei fi recunoscut pana in adancul sufletului pacatele mandriei, geloziei, neincrederii, deznadejdii, cand vei accepta ca meritam din plin si alte incercari care sa ne ajuta sa ne cunoastem mai bine,asa cum suntem dincolo de aparente, cu toate neputintele si slabiciunile noastre … din incercari grele, oamenii puternici devin mai puternici, oamenii slabi ies mai slabi …depinde doar de tine … atitudinea e totul … In a doua parte a vietii si in conditiile in care trupul da semne de oboseala, sensul vietii ti-l da credinta … credinta , speranta , rabdarea devin virtuti care tamaduiesc sufletul deznadajduit si impietrit … uita-te in jur si vazand cata durere si neputinta e in lume te vei considera un om fericit ca esti sanatos si ca mai poti lupta cu toate problemele tale care par mult mai simple decat ale altora pe care le vedem la jurnalele de stiri … Cat priveste singuratatea in cuplul tau, trebuie sa-ti redefinesti clar dorintele si asteptarile : asa cum povestesti tu , pari mai degraba un barbat frustrat si temator care s-a insingurat pentru a nu fi umilit de o femeie mai tanara, frumoasa si sigura pe ea . Te deranjeaza ca s-a schimbat raportul de forte si parca vrei sa dezertezi … Dar de EA , jumatatea ta faci cu totul abstractie … si poate ca tocmai Ea este cheia problemelor tale … inca nu esti constient pe deplin de cat de mult ai gresit fata de ea, incat timpul pe care il mai ai abia iti ajunge sa repari ceea ce ai stricat …cred ca altfel ai fi gestionat situatia daca ai fi acumulat anterior un plus de maturitate … acesta e examenul pe care trebuie sa il treci acum … dupa care urmeaza sa iti sustii examenul de intelepciune …
enia
enia_08@yahoo.com