În vara anului 1987, mi-a apărut la sânul drept o formaţiune conică dură, care creştea de la o săptămână la alta. În două luni ajunsese cam cât un măr. Lucrurile au evoluat spre tot mai rău. Începuseră dureri mari în zona omoplatului drept, noaptea în pat mă sufocam, mă durea mâna dreaptă rău de tot. Au urmat o vizită la medic, mamografia, "gata, te operăm, extirpăm", "nu vreau", "eşti nebună, vrei să mori?", "ba nu vreau, o să iau picăturile «BERES»", despre care noi, ardelenii, tocmai aflaserăm de câteva luni de la televiziunea budapestană, că ştiţi cum era atunci: în Ardeal - Budapesta TV, iar dincolo de munţi - Bulgaria TV. Un singur doctor ginecolog, onest dincolo de poate, mi-a strâns mâna şi mi-a zis: "Să ne vedem sănătoşi!". Şi am început tratamentul. După trei zile, durerile în spate şi sufocarea au încetat, iar după 6 luni de tratament continuu, formaţiunea dură, care s-a tot micşorat, a dispărut de tot. Am continuat tratamentul încă două luni, reducând treptat dozele.
Anul trecut, mi-a apărut la tâmplă, sub păr, o umflătură cât o boabă de piper, ca o conopidă mică de culoare bej, care apoi a început să crească, să-şi schimbe culoarea în roşu-maroniu puternic. Nu aveam mâncărimi, protuberanţa aia ajunsese cât o jumătate de nucă mare. Nu m-am mai dus la nici un medic, am început de urgenţă tratamentul cu picăturile "Beres", iar după câteva luni, pielea s-a curăţat treptat, şi gata! Iar acum nu mai am nimica. A rămas pe piele ca o uşoară rugozitate, care stă acolo fără vreo "intenţie" de-a mai creşte. Şi dacă, Doamne fereşte! va începe iar, sper să-i pot da de cap cu picăturile, care acum se găsesc şi în România, la orice farmacie.
La vremea când picăturile erau promovate prin intermediul televiziunii maghiare, informaţiile au fost extrem de amănunţite, date chiar de inventatorul lor, care era doctor în biochimie şi care a început să studieze cancerul încă din anul 1960. Cel mai important sfat a fost: după tratamentul cu picături, nu vă lăsaţi operaţi! Sfatul acesta e vital şi am să vă spun şi de ce: am avut o cunoştinţă, o doamnă, căreia i-a apărut pe gât un ganglion care s-a dezvoltat în câteva luni de a ajuns cât o jumătate de portocală. A început chimioterapia, apoi i-am spus de picăturile "Beres". A început să le ia, în 3 luni de tratament excrescenţa se făcuse cât o unghie, doctorii i-au zis că o operaţie ar fi ca îndepărtarea unui neg de frumuseţe, şi a făcut-o. După vreo 2-3 luni de la operaţie, a plecat la îngeri...
Cum se iau picăturile:
* De trei ori pe zi, în timpul meselor! nu înainte şi nu după masă!
* Se mănâncă circa 50-70% din cantitatea de mâncare.
* Se suge o vitamina C pentru adulţi.
* Se beau 15 picături diluate în 150 ml apă sau ceai diluat sau limonadă naturală (apă, lămâie, miere).
* Se continuă masa.
La masa respectivă nu se mănâncă roşii crude, salată verde sau lapte crud. Între mese, se pot mânca şi alimentele astea, dacă ţineţi neapărat. E foarte bine să vă abţineţi de la fumat, cafea sau spirtoase.
Eu, în urma indicaţiilor pe care le-am primit de la d-nul Beres personal, prin intermediul unei colege care a fost la dânsul în Ungaria, în chiar timpul când făceam primul tratament, am mărit numărul de picături până la 18, de câte 3 ori pe zi. Astfel: am luat 15 picături de 3 ori pe zi o lună, apoi am luat câte 18, cu care am mers până la dispariţia simptomelor, apoi am început să iau câte 15 picături, de 3 ori pe zi, încă o lună, apoi câte 15 picături de două ori pe zi, încă 3 săptămâni, apoi 15 picături o dată pe zi, încă 2 săptămâni, apoi 15 picături o dată pe zi, dar la două zile, încă circa 2 săptămâni, apoi o dată pe zi la 3 zile, încă o săptămână, şi gata tratamentul. Nu se întrerupe brusc!
O singură barieră serioasă există în luarea acestor picături: afecţiuni grave ale tubului digestiv (ulcere, hepatite, litiaze biliare, colite grave sau alte boli) care să provoace intoleranţă - spre exemplu vărsături sau diaree, deci, în aceste cazuri, picăturile nu se pot lua.
Trebuie totuşi să vă mai spun ceva! Acum doi ani, cu toate riscurile, deşi copiilor sub 12 ani le e interzis medicamentul, fetiţa de 9 ani a unei cunoştinţe a făcut o formă foarte gravă de leucemie. Doctorii nu i-au mai dat nici o şansă, a făcut chimioterapie mititica, i-a căzut tot părul, ajunsese cât un copil de 5 ani în greutate, analizele erau dezastruoase. Atunci am încercat să obţinem ceva informaţii de la reprezentanţa Beres din judeţul Mureş, dar nu ne-a răspuns nimeni la solicitare, aşa că pe proprie răspundere şi intuiţie, ştiind că dozele erau calculate de producătorul lor cam la o picătură pentru 5 kg/corp, am socotit şi am zis să-i dau fetiţei, pentru început, câte o picătură de 3 ori pe zi, şi dacă le suportă, să treacă apoi la 2 picături de 3 ori pe zi şi apoi la 3 picături de 3 ori pe zi. Părinţii fetiţei au hotărât să întrerupă total şi definitiv chimioterapia. După câteva săptămâni de tratament, analizele s-au schimbat complet. Fetiţa este acum sănătoasă, a luat serios în greutate, arată ca un copil normal de vârsta ei, iar boala a rămas un vis urât dat uitării.
Vă doresc tuturor sănătate şi nu uitaţi: zahărul hrăneşte cancerul! Dragii mei, uitaţi de zahăr, mâncaţi numai miere de albine, dacă vă e poftă de ceva dulce concentrat, în rest, fructe, fructe, fructe. Şi uite aşa, tot vrând să vă mai spun câte ceva, s-a făcut hectarul de scrisoare. Dacă doriţi să mă sunaţi (deşi eu cred că v-am dat toate datele necesare), vă rog mult să o faceţi numai în intervalul orelor 16-17, la tel. 0264/43.39.34.
GEORGETA CARP - Cluj-Napoca
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
