De Paşte, când lumânările se aprind
Era acolo, în stânga uşii de la intrarea în biserică. Mare - să fi avut trei sau patru metri - uriaşă, pentru copilul care eram atunci, îmbrăcată toată într-o pânză albă. Nu puteam să văd din ea nimic. Era învelită bine, în giulgiul acela alb şi plin de mister, un fel de nălucă, de care într-un fel mă temeam, dar care mă şi ispitea, îndemnându-mă să-i aflu taina. Dar nu puteam. Nu aveam cum. Mama îmi spusese că sub pânza albă se ascunde de fapt o icoană.
Citeste tot articolul
Alte articole din sectiunea "Societate"
Afisare: 881 - 902 din 902 articole
-
Un oras inspinat, in inima Transilvaniei: Blajul
Numarul 363 -
Noi miracole crestine la Ionesti
Numarul 362 -
Societate
Numarul 358 -
Povesti simple despre oameni adevarati
Numarul 355 -
Societate
Numarul 353 -
Societate
Numarul 352 -
Societate
Numarul 351 -
Societate
Numarul 351 -
Societate
Numarul 346 -
Societate
Numarul 345 -
Societate
Numarul 341 -
Societate
Numarul 341 -
Societate
Numarul 337 -
Societate
Numarul 335 -
Societate
Numarul 334 -
Societate
Numarul 333 -
Societate
Numarul 333 -
Societate
Numarul 332 -
Societate
Numarul 330 -
Societate
Numarul 329 -
Societate
Numarul 328 -
Straja, un colt de eternitate romaneasca
Numarul 326