Ce ne-a adus 2013 şi ce va fi în 2014?

Economia între ani

Când e vorba de economie, toată lumea vă plictiseşte cu tot felul de indicatori - PIB, inflaţie, şomaj, deficit etc... Ca să vă fac în ciudă, mai adaug şi eu unul, de care nu cred că aţi auzit până acum, dar care ne spune multe despre lumea largă şi, indirect, şi des­pre ţărişoara noastră - "Baltic Dry Index". Ştiu, e în engleză şi nu sună deloc bine, dar este foarte important pentru că ne arată ce fac vapoarele. Sau, mai bine spus, cât se mişcă ele. Şi această mişcare e foarte impor­tantă, mai importantă poate decât alţi indica­tori ai economiei mondiale. Pentru că, dacă vapoarele se mişcă, înseamnă că ele trans­portă mărfuri pe care oamenii le cer în toate colţurile planetei. Şi dacă le cer, înseamnă că le şi cumpără, pentru că au bani. Ei bine, acest indice a stat foarte bine anul care toc­mai a trecut. Mult mai bine decât în anul 2012. Vapoarele s-au mişcat în 2013 şi con­ti­nuă să se mişte şi acum. Dacă tendinţa con­tinuă, înseamnă că economia mondială se reface. FMI crede că această creştere glo­bală va fi în anul 2014 de 3,6%, faţă de 2,9% în 2013. Iar dacă economia globală creşte, acest lucru este primul semn bun al noului an, şi pentru noi, căci vom avea unde să ne vindem produsele la export.
Iar la exporturi stăm bine. Aş îndrăzni să spun că foarte bine. Se estimează că anul care tocmai a trecut am exportat bunuri şi servicii de 48 de miliarde de euro, cu 3 mi­liarde mai mult decât în 2012. Pe vremea lui Ceauşescu, exportam mărfuri şi servicii de 4 miliarde de dolari. Pe an... Şi ca să vă ofer încă o injecţie de optimism, aflaţi că anul trecut a fost primul an după revoluţia din decembrie 1989 când am exportat mai multe agroalimente decât am importat. E o evolu­ţie care, dacă va continua şi în acest an, ne va rezolva o problemă gravă.
Ar mai fi de spus multe despre inflaţie. Ştiu că îl tot auziţi pe domnul guvernator Mugur Isărescu vorbindu-vă despre acest indicator. Domnia sa este "paznicul" infla­ţiei, şi ştiu că nu îl băgaţi în seamă prea mult. Aveţi şi de ce să fiţi indiferenţi - pen­tru că o inflaţie mică nu se simte în buzunar. Când e mare, o sesizezi imediat, pentru că îţi dai seamă că, având acelaşi salariu, poţi cumpăra mai puţine mărfuri. Nu e cazul anului în care tocmai am intrat. Analiştii se aşteaptă ca inflaţia să fie 1% în prima parte a lui. Un minim istoric! Ea va accelera apoi spre 2,5-3% până la sfârşitul anului. Am ajuns aici cu sacrificii mari, dar ele nu au fost în van. O inflaţie mai mică înseamnă nu numai preţuri mici, deci şi puterea de a cumpăra mai mare, ci şi credite în lei mai ieftine şi o stabilitate importantă pentru firme.
O veste bună vine şi din industrie. Ana­liş­tii estimează că ea a crescut în anul 2013 cu 3,6%, iar în anul care vine, ea va conti­nua să crească. Un raport al "Economist Intelligence Unit" vede chiar o stabilizare a acestei creşteri în jurul a 4%, până în anul 2017. Asta înseamnă că în România se vor crea noi locuri de muncă. Ajungem astfel la un indicator care ne interesează pe toţi - şomajul. Previziunile pentru anul în care am intrat indică un şomaj de 7%, în scădere faţă de 2013. Cine îşi va căuta un loc de muncă anul acesta va avea mai multe şanse să îl găsească decât în anul trecut.
Ar mai fi câte ceva de spus despre aportul statului în economie. Analiştii se aşteaptă ca proiectele în infrastructură înce­pute în acest an să se accelereze, împreună cu absorbţia fondurilor europene. Asta în­seamnă că şi construcţiile, care în anii de criză au fost o piatră de moară de gâtul economiei, se vor accelera.
În final, aş putea spune că 2014 are sem­ne bune, de care trebuie să ne bucurăm. În fond, optimismul şi încrederea sunt în sine, aşa cum spun mulţi economişti, o sursă importantă de creştere. Aşa că, de ce nu le-am avea şi pentru ţărişoara noastră?