Cele mai noi cercetări în domeniul imunologiei descoperă tot mai multe manifestări psihosomatice ale alergiei. Există stări emoţionale specifice care produc răspunsul sistemului imunitar sub formă de reacţie alergică. Dacă situaţiile se repetă mai des, se formează un reflex condiţionat. Reacţiile pot fi stimulate de imagini, sunete, arome, gusturi, temperatură ridicată sau scăzută. De exemplu, o pacientă are alergie la polenul trandafirilor, dar reacţionează grav, manifestând toate simptomele bolii, şi atunci când vede flori artificiale de trandafir. Cercetătorii au descoperit mai multe situaţii ce pot provoca alergia emoţională: decesul unor oameni apropiaţi sau al animalelor de casă, conflicte cu oameni apropiaţi, schimbarea locului de muncă, intervenţii chirurgicale sau situaţii ce prezintă, obiectiv sau subiectiv, un pericol pentru viaţă.
Alergia la soare
A venit vara mult aşteptată şi cei împătimiţi de relaxare pe plajă se vor întoarce după concediu cu pielea bronzată. Dar sunt şi cei ce fug de soare, deoarece pielea lor reacţionează la razele calde producând iritaţii, băşici şi erupţii. Numărul oamenilor afectaţi de fotodermită creşte de la an la an. Razele soarelui devin alergeni în contact cu factori externi (polenul florilor, preparatele cosmetice sau medicale, uleiurile eterice), sau cu factori interni (dereglările sistemului imunitar, consecinţele administrării medicamentelor). Combinaţia dintre ultraviolete şi unele componente din medicamente poate provoca reacţii puternice, ca senzaţia de arsură, prurit insuportabil, urmat de urticarie sau de edem al mucoaselor şi al pielii. Mai nou, cei ce se bronzează artificial, la solar, au început să sufere şi pe timp de iarnă de simptome similare cu fotodermita.
Alergia la apă
Ştim bine că apa înseamnă viaţă. Dar şi ea poate provoca alergie oamenilor din regiunile cu climă caldă, atunci când temperatura scade brusc. Simptomele de alergie apar la cei ce au pielea deshidratată, atunci când intră în contact cu cantităţi mari de apă rece (sar în valurile mării), dar uneori şi cu apa fierbinte de la duş. În cazuri simple, pe piele apar pete roşii cu senzaţie puternică de prurit, în cazuri grave, chiar microarsuri. Savanţii încă nu pot da un răspuns clar despre cauzele apariţiei alergiei la apă.
Alergia la oameni
Nu mă refer la oamenii ce ne enervează sau ne supără, ci la fiziologia lor. S-a descoperit că iritaţiile produse de oameni necesită intervenţia medicilor. Alergia despre care vorbim este produsă de mirosul transpiraţiei, în majoritatea cazurilor al celei bărbăteşti. Reacţia alergică apare la femei şi este însoţită de acces febril, astm bronşic, diaree, vomă, edem, erupţii cutanate. În cele mai complicate situaţii, dacă tratamentul nu s-a făcut la timp, se depistează dereglarea circulaţiei sanguine la nivelul creierului şi pierderea cunoştinţei.
Alergia la radiaţiile electromagnetice
Chiar şi în cele mai îndepărtate localităţi, oamenii sunt înconjuraţi de realizări ale tehnicii moderne ce ne uşurează viaţa, precum telefonul mobil, televizorul, cuptorul cu microunde. Şi cum orice baston are două capete, au apărut reacţiile alergice. Cercetările ştiinţifice au depistat la 15% din oameni o sensibilitate mărită la câmpurile electromagnetice. După 2-3 ore de lucru la calculator, la ei apar simptomele de alergie. Antenele de satelit, televizor, calculatoare, tot ce se pune în priză, sunt surse ale câmpului electromagnetic, iar aparatele fără fir, precum Wi-Fi sau telefoanele mobile, nu numai ca emit unde, dar creează şi un câmp propriu. Un om sănătos nu reacţionează la asemenea semnale, dar cei predispuşi la reacţii alergice sunt puşi în pericol. În ţările dezvoltate internetul fără fir este pretutindeni, semnalele radio pătrund peste tot, fapt ce transformă în coşmar viaţa bolnavilor. În America se organizează periodic proteste ale alergicilor împotriva internetului fără fir, iar în Suedia, cetăţenilor hipersensibili faţă de câmpurile electromagnetice li se oferă locuri gratuite în staţiunile special amenajate. Femeile pot să sufere, mai ales în zilele toride, din cauza produselor cosmetice, care se îndepărtează tot mai repede de la sursele lor naturale. Producătorii preferă să nu vorbească despre suplimente alergenice, precum emulgatori sau conservanţi, ingrediente cu cel mai mare pericol de producere a reacţiilor alergice, iritaţiilor, de diminuare a puterii de protecţie a pielii.
Reţete antialergice cu plante
Reţete simple
* Infuzie din coada-şoricelului. Se toarnă 250 ml de apă clocotită peste o lingură de iarbă uscată sau 2 linguri de plantă verde. Se infuzează într-un termos, se strecoară. Se bea câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, înainte de mese.
* Decoct de muşeţel. Se toarnă într-un recipient o lingură de flori fără codiţă, se opăresc cu 200 ml apă clocotită, se fierb timp de 5 minute pe baie de aburi, se infuzează 4 ore şi se strecoară. Se bea câte o lingură, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
* Infuzie din frunze de pătlagină. Frunzele uscate de pătlagină se fărâmiţează, se toarnă peste o lingură de plantă 250 ml apă clocotită, se infuzează timp de 3 ore şi se strecoară. Se bea câte o lingură, cu 15-20 de minute înainte de masă, de 4 ori pe zi. Este indicat în special pentru edemul de natură alergică al tractului respirator superior şi al bronhiilor, cu o eliminare mare de spută.
Puteţi să combinaţi reţetele propuse în felul următor: fiecare infuzie se bea timp de 2 zile (luni şi marţi - coada-şoricelului, miercuri şi joi - muşeţel, apoi 2 zile pătlagină), iar duminică, de două ori pe zi, la orele 12 şi 18, se bea un amestec din toate cele trei infuzii, câte o linguriţă din fiecare.
* Ţelină. Se stoarce suc din rădăcină proaspătă. Se beau câte 1-2 linguriţe, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese. Sau puteţi prepara infuzie: 2 linguri de rădăcină tocată se macerează 2 ore într-un pahar de apă rece, se strecoară. Se bea 1/3 cană, de 3 ori pe zi, înainte de mese. Ţelina (suc şi infuzie) este utilizată pentru urticarie alergică, dermatită, ca un diuretic, laxativ uşor, dar şi pentru boli de rinichi sau gută.
* Infuzie din flori şi frunze de urzică. O lingură de flori şi 3 linguri de frunze de urzică, uscate sau proaspete, se infuzează în 500 ml de apă clocotită, pe timp de noapte. Se beau câte 150 ml, de 3 ori pe zi. În cazurile când reacţiile alergice afectează pielea, se fac şi băi cu decoct dintr-un kilogram de urzici în 10 litri de apă clocotită. O procedură se face la 36°C, timp de 20 minute.
* Inflorescenţe de trifoi roşu. Uneori alergiile afectează ochii. În asemenea cazuri, din flori de trifoi roşu se stoarce sucul proaspăt, cu care se spală pe ochi.
* Fructe de fenicul. Seminţele se râşnesc şi se păstrează în borcănel cu filet. O linguriţă de pulbere se opăreşte cu 300 ml de apă clocotită şi se infuzează timp de o oră. Se bea câte 100 ml, de 3 ori pe zi, nestrecurat, între mese. O variantă mai simplă: de 3 ori pe zi, se ia câte 1 g de pulbere, cu 100 ml apă, sau cu un ceai din cele descrise mai sus.
* Mătase de porumb. Trei linguri mătase de porumb, cu 250 ml de apă rece, se pun pe foc mic, se aduc până la punctul de fierbere, se lasă timp de 15 minute, se răceşte şi se strecoară. Decoctul se împarte în părţi egale şi se bea de 3-4 ori pe zi, înainte de mese, pentru a îmbunătăţi secreţia bilei şi digestia.
* Coacăz negru. De 2-3 ori pe zi se bea ceai cald, din 200 ml de apă fierbinte şi 5 g de frunze uscate sau 15 g de frunze verzi. Se infuzează timp de 20-30 minute. Vara se mănâncă zilnic coacăze proaspete, iar pe parcursul anului, congelate sau uscate.
* Cărbune de lemn. De 3-4 ori pe zi, se bea pulbere din cărbune de lemn, cu o oră înainte de masă. Se începe tratamentul cu o doză mică, luată cu vârful cuţitului. Zilnic doza se măreşte, astfel ca în a 5-a zi să ajungă până la o linguriţă. Timp de 3 zile, se bea câte o linguriţă, de 3 ori pe zi, apoi doza scade treptat, timp de 5 zile. O cură durează două săptămâni.
Reţete combinate
* Pentru alergii ale sistemului respirator.
Când apar simptomele de astm bronşic, în primul rând este nevoie de eliminarea categorică şi permanentă a contactelor cu alergenul ce cauzează probleme, după identificarea lui.
1. Se amestecă câte o lingură de flori de gălbenele, mentă şi o linguriţă de pelin, se pun pe foc în 300 ml de apă rece şi se aduc până la fierbere. Se ţine vasul pe foc mic, acoperit cu capac, 15-20 de minute, şi se infuzează timp de o oră. Se beau câte 50 ml, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
2. Se amestecă în cantităţi egale frunze de podbal, pătlagină şi muguri de pin. Patru linguriţe de amestec se infuzează 2 ore în 250 ml de apă rece, apoi se pune vasul pe foc şi se fierbe 5 minute, după primul clocot. Se infuzează acoperit 15 minute şi se bea în 3 reprize, în timpul zilei. Se bea şi în caz de bronşiectazie. După 3 săptămâni de administrare, se schimbă plantele, de data asta se foloseşte amestecul din părţi egale de cimbru, trei-fraţi-pătaţi, rădăcină de iarbă mare şi fructe de anason. Se prepară la fel ca în reţeta de mai sus.
3. Pentru astm bronşic cu componentă alergică în fază incipientă, fitoterapeuţii recomandă infuzie din 25 g de rozmarin sălbatic, 15 g de urzică şi un litru de apă clocotită. Vasul se înveleşte în pătură şi se lasă 3 ore, după care se strecoară şi se bea câte 150 ml de 6 ori pe zi, timp de 2 săptămâni. Copiilor cu tuse convulsivă li se dă câte o linguriţă de 3-5 ori pe zi.
Dacă pe piele apar eczeme sau erupţii, medicii prescriu o dietă lacto-vegetariană, cu restricţii la alcool, ciocolată, citrice, produse sărate şi afumate. În perioada acută, bolnavii să se abţină de la contactul cu apă, săpun, detergenţi, haine sintetice. Pielea afectată se protejează de razele solare. Pe tot parcursul tratamentului, sau cel puţin 10 zile, se bea, dacă nu este alergenic, suc de lămâie printr-un pai, ca să fie protejat smalţul dentar, şi se clăteşte gura cu apă caldă.
1. Reţeta are un efect puternic de detoxifiere a sângelui, fapt pentru care se prescrie persoanelor cu erupţii alergice, urticarie, eczeme, furunculoză. Se amestecă câte o lingură de flori de urzică moartă, coada-calului, dentiţă, o linguriţă muguri sau frunze de mesteacăn şi 650 ml de apă. Plantele se aduc până la fierbere, se mai ţin pe un foc mic 15 minute şi se infuzează timp de o oră în termos sau în vas învelit în plapumă. Se bea ceaiul cald, câte 200 ml, de 3 ori pe zi, după masă.
2. Câte o lingură de frunze de păpădie, rădăcini de păpădie şi de brusture se toacă mărunt, se lasă pe timp de noapte în 750 ml de apă, dimineaţa se fierb 10 minute după primul clocot, se infuzează 30 de minute şi se beau câte 150 ml, de 5 ori pe zi.
Extern. Pielea iritată, fără erupţii, se tamponează cu oţet, dar în caz de eczeme, se spală cu decoct concentrat din volbură sau pelin. Pe locurile afectate, se aplică comprese din amestec de frunze de nuc, coada-şoricelului, miez din frunze de aloe şi pelin tocate mărunt sau pisate în piuliţă.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
