Alergiile vacanței

Alergia la emoții

Cele mai noi cercetări în domeniul imunologiei descoperă tot mai multe manifestări psihosomatice ale alergiei. Există stări emoționale specifice care produc răspunsul sistemului imunitar sub formă de reacție aler­gică. Dacă situațiile se repetă mai des, se formează un reflex condiționat. Reacțiile pot fi stimulate de ima­gini, sunete, arome, gusturi, temperatură ridicată sau scăzută. De exemplu, o pacientă are alergie la polenul trandafirilor, dar reacționează grav, manifestând toa­te simptomele bolii, și atunci când vede flori artificiale de trandafir. Cercetătorii au descoperit mai multe situa­ții ce pot provoca alergia emoțională: decesul unor oameni apropiați sau al ani­malelor de casă, conflicte cu oameni apropiați, schim­ba­rea locului de muncă, inter­venții chirurgicale sau situa­ții ce prezintă, obiectiv sau subiectiv, un pericol pentru viață.

Alergia la soare

A venit vara mult așteptată și cei împătimiți de rela­xare pe plajă se vor întoarce după concediu cu pie­lea bronzată. Dar sunt și cei ce fug de soare, de­oarece pie­lea lor reacționează la razele cal­de produ­când irita­ții, bășici și erupții. Numărul oame­ni­lor afectați de fo­to­dermită crește de la an la an. Razele soarelui devin alergeni în contact cu factori externi (polenul florilor, prepa­ratele cosmetice sau medicale, uleiurile ete­rice), sau cu factori interni (dere­glările sis­temului imunitar, consecin­țele adminis­trării medicamentelor). Combi­na­ția dintre ultra­vio­lete și unele componente din medica­men­te poate provoca reacții puterni­ce, ca senza­ția de arsură, prurit insupor­tabil, urmat de urticarie sau de edem al mucoa­se­lor și al pie­lii. Mai nou, cei ce se bron­zează artificial, la solar, au început să sufere și pe timp de iarnă de simptome similare cu foto­dermita.

Alergia la apă

Știm bine că apa înseamnă viață. Dar și ea poate provoca alergie oamenilor din regiunile cu climă caldă, atunci când temperatura scade brusc. Simptomele de alergie apar la cei ce au pielea deshidratată, atunci când intră în contact cu cantități mari de apă rece (sar în valurile mării), dar uneori și cu apa fierbinte de la duș. În cazuri simple, pe piele apar pete roșii cu senzație pu­ternică de prurit, în cazuri grave, chiar microar­suri. Savanții încă nu pot da un răspuns clar despre cauzele apariției alergiei la apă.

Alergia la oameni

Nu mă refer la oamenii ce ne enervează sau ne su­pără, ci la fiziologia lor. S-a descoperit că iritațiile pro­duse de oameni necesită intervenția medicilor. Aler­gia despre care vorbim este produsă de mirosul transpi­rației, în majoritatea cazurilor al celei bărbătești. Reac­ția alergică apare la femei și este însoțită de acces fe­bril, astm bronșic, diaree, vomă, edem, erupții cuta­nate. În cele mai complicate situații, dacă tratamentul nu s-a făcut la timp, se depistează dereglarea circulației sanguine la nivelul creierului și pierderea cunoștinței.

Alergia la radiațiile electromagnetice

Chiar și în cele mai îndepărtate localități, oamenii sunt înconjurați de realizări ale tehnicii moderne ce ne ușu­rează viața, precum telefonul mobil, televizorul, cup­torul cu microunde. Și cum orice baston are două cape­te, au apărut reacțiile alergice. Cercetările știin­ți­fice au depistat la 15% din oameni o sensibilitate mă­rită la câm­purile electromagnetice. După 2-3 ore de lucru la cal­cu­lator, la ei apar simptomele de alergie. An­tenele de satelit, televizor, calculatoare, tot ce se pune în priză, sunt surse ale câmpului electromagnetic, iar aparatele fără fir, precum Wi-Fi sau telefoanele mobile, nu nu­mai ca emit unde, dar creează și un câmp propriu. Un om sănătos nu reacționează la asemenea semnale, dar cei predispuși la reacții alergice sunt puși în pericol. În țările dezvoltate internetul fără fir este pretutindeni, semnalele radio pătrund peste tot, fapt ce transformă în coșmar viața bolnavilor. În America se organizează periodic proteste ale alergicilor împotriva internetului fără fir, iar în Suedia, cetățenilor hipersen­sibili față de câmpurile electromagnetice li se oferă lo­curi gratuite în stațiunile special amenajate. Femeile pot să sufere, mai ales în zilele toride, din cauza produ­selor cosmetice, care se îndepărtează tot mai repede de la sursele lor na­tu­rale. Producătorii preferă să nu vor­beas­că despre su­pli­mente alergenice, precum emul­ga­tori sau conser­vanți, ingrediente cu cel mai mare pe­ricol de producere a reacțiilor alergice, iritațiilor, de diminuare a puterii de protecție a pielii.

Rețete antialergice cu plante

În cazuri de afecțiuni alergice, fitoterapia se folo­sește cu o anumită prudență, deoarece chiar plantele pot provoca alergie. Scopul de bază al prepa­ra­telor fito­terapeutice este diminuarea procesului infla­ma­tor în membranele mucoase, dar și purificarea orga­nelor in­ter­ne. Se folosesc combinații de plante cu acțiu­ne asu­pra întregului tract digestiv cu plante ce acționează lo­cal. În cazuri ușoare pot fi folosite rețete simple, cu o singură plantă, iar în situații complicate, se prepară re­țete complexe.

Rețete simple

* Infuzie din coada-șoricelului. Se toarnă 250 ml de apă clocotită peste o lingură de iarbă uscată sau 2 linguri de plantă verde. Se infuzează într-un termos, se strecoară. Se bea câte o lingură, de 3-4 ori pe zi, înainte de mese.
* Decoct de mușețel. Se toarnă într-un reci­pient o lingură de flori fără codiță, se opăresc cu 200 ml apă clocotită, se fierb timp de 5 minute pe baie de aburi, se infuzează 4 ore și se strecoară. Se bea câte o lingură, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
* Infuzie din frunze de păt­lagină. Frunzele uscate de pătla­gină se fărâmi­țea­ză, se toarnă peste o lingură de plantă 250 ml apă clocoti­tă, se infuzează timp de 3 ore și se strecoară. Se bea câte o lin­gură, cu 15-20 de minute înainte de masă, de 4 ori pe zi. Este indicat în special pentru edemul de natură aler­gică al tractului respirator superior și al bron­hiilor, cu o eli­minare mare de spută.
Puteți să combinați rețetele propuse în felul urmă­tor: fiecare infuzie se bea timp de 2 zile (luni și marți - coada-șoricelului, miercuri și joi - mușețel, apoi 2 zile pătlagină), iar duminică, de două ori pe zi, la orele 12 și 18, se bea un amestec din toate cele trei infuzii, câte o linguriță din fiecare.
* Țelină. Se stoarce suc din rădă­cină proaspătă. Se beau câte 1-2 lingu­rițe, de 3 ori pe zi, cu 30 de mi­nu­te înain­te de mese. Sau puteți prepara in­fuzie: 2 lin­guri de rădăcină tocată se ma­cerează 2 ore într-un pa­har de apă rece, se strecoară. Se bea 1/3 cană, de 3 ori pe zi, îna­­­inte de mese. Țelina (suc și infuzie) este uti­lizată pen­tru urticarie alergică, dermatită, ca un diu­re­tic, laxa­tiv ușor, dar și pentru boli de rinichi sau gută.
* Infuzie din flori și frunze de urzică. O lingură de flori și 3 linguri de frunze de urzică, uscate sau proas­­pete, se infuzează în 500 ml de apă clocotită, pe timp de noapte. Se beau câte 150 ml, de 3 ori pe zi. În cazurile când reacțiile alergice afectează pielea, se fac și băi cu decoct dintr-un kilogram de urzici în 10 litri de apă clocotită. O procedură se face la 36°C, timp de 20 minute.
* Inflorescențe de trifoi roșu. Uneori alergiile afectează ochii. În asemenea cazuri, din flori de trifoi roșu se stoarce sucul proaspăt, cu care se spală pe ochi.
* Fructe de fenicul. Semințele se râșnesc și se păstrează în borcănel cu filet. O linguriță de pulbere se opărește cu 300 ml de apă clocotită și se infuzează timp de o oră. Se bea câte 100 ml, de 3 ori pe zi, nestrecurat, în­tre mese. O variantă mai simplă: de 3 ori pe zi, se ia câte 1 g de pulbere, cu 100 ml apă, sau cu un ceai din cele descrise mai sus.
* Mătase de porumb. Trei linguri mătase de porumb, cu 250 ml de apă rece, se pun pe foc mic, se aduc până la punctul de fierbere, se lasă timp de 15 minute, se răcește și se strecoară. Decoctul se îm­parte în părți egale și se bea de 3-4 ori pe zi, înainte de mese, pentru a îmbunătăți secreția bilei și digestia.
* Coacăz negru. De 2-3 ori pe zi se bea ceai cald, din 200 ml de apă fierbinte și 5 g de frunze uscate sau 15 g de frunze verzi. Se infuzează timp de 20-30 minute. Vara se mănâncă zilnic coacăze proas­pete, iar pe parcursul anului, congelate sau uscate.
* Cărbune de lemn. De 3-4 ori pe zi, se bea pulbe­re din cărbune de lemn, cu o oră înainte de masă. Se în­cepe tratamentul cu o doză mică, luată cu vârful cuți­tu­lui. Zilnic doza se mărește, astfel ca în a 5-a zi să ajun­gă până la o linguriță. Timp de 3 zile, se bea câte o linguriță, de 3 ori pe zi, apoi doza scade treptat, timp de 5 zile. O cură durează două săptămâni.

Rețete combinate

* Pentru alergii ale sistemului respirator.
Când apar simptomele de astm bronșic, în primul rând este nevoie de eliminarea categorică și permanentă a con­tac­telor cu alergenul ce cauzează probleme, după iden­tificarea lui.
1. Se amestecă câte o lingură de flori de gălbenele, mentă și o linguriță de pelin, se pun pe foc în 300 ml de apă rece și se aduc până la fierbere. Se ține vasul pe foc mic, acoperit cu capac, 15-20 de minute, și se in­fu­zează timp de o oră. Se beau câte 50 ml, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
2. Se amestecă în cantități egale frunze de podbal, pătlagină și muguri de pin. Patru lingurițe de amestec se infuzează 2 ore în 250 ml de apă rece, apoi se pune vasul pe foc și se fierbe 5 minute, după primul clocot. Se infuzează acoperit 15 minute și se bea în 3 reprize, în timpul zilei. Se bea și în caz de bronșiectazie. După 3 săptămâni de administrare, se schimbă plantele, de data asta se folosește amestecul din părți egale de cim­bru, trei-frați-pătați, rădăcină de iarbă mare și fructe de anason. Se prepară la fel ca în rețeta de mai sus.
3. Pentru astm bronșic cu componentă alergică în fază incipientă, fitoterapeuții recomandă infuzie din 25 g de rozmarin săl­batic, 15 g de urzică și un litru de apă clocotită. Vasul se învelește în pătură și se lasă 3 ore, după care se strecoară și se bea câte 150 ml de 6 ori pe zi, timp de 2 săptă­mâni. Copiilor cu tuse convulsivă li se dă câte o linguriță de 3-5 ori pe zi.

* Pentru alergii cutanate.
Dacă pe piele apar ec­ze­me sau erupții, me­dicii pre­scriu o dietă lacto-vege­ta­riană, cu restricții la alcool, ciocolată, citrice, produse să­rate și afumate. În perioada acută, bolnavii să se ab­țină de la con­tac­tul cu apă, săpun, detergenți, haine sin­tetice. Pie­lea afectată se protejează de razele solare. Pe tot par­cursul trata­mentului, sau cel puțin 10 zile, se bea, dacă nu este alergenic, suc de lămâie printr-un pai, ca să fie protejat smalțul dentar, și se clătește gura cu apă caldă.
1. Rețeta are un efect puternic de detoxifiere a sân­gelui, fapt pen­tru care se prescrie persoanelor cu erupții alergice, urticarie, ec­zeme, furunculoză. Se ames­tecă câte o lingură de flori de urzică moartă, coada-calului, dentiță, o linguriță muguri sau frunze de mesteacăn și 650 ml de apă. Plantele se aduc până la fier­bere, se mai țin pe un foc mic 15 minute și se infuzează timp de o oră în termos sau în vas învelit în plapumă. Se bea cea­iul cald, câte 200 ml, de 3 ori pe zi, după masă.
2. Câte o lingură de frunze de păpădie, rădăcini de păpădie și de brusture se toacă mărunt, se lasă pe timp de noap­te în 750 ml de apă, dimi­neața se fierb 10 mi­nute după pri­mul clocot, se infuzează 30 de minute și se beau câte 150 ml, de 5 ori pe zi.
Extern. Pielea iritată, fără erupții, se tamponează cu oțet, dar în caz de eczeme, se spală cu decoct con­centrat din volbură sau pelin. Pe locurile afectate, se aplică comprese din amestec de frunze de nuc, coada-șoricelului, miez din frunze de aloe și pelin tocate mă­runt sau pisate în piuliță.