Alecsandru S
| Nume | S |
| Prenume | Alecsandru |
| Locatie | Timisoara |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | timishan_ct |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Alecsandru S
Afisare: 41 - 54 din 54 comentarii
E si melancolia ceva,...28.08.2009, 19:32
Imi place mult felul copilaros in care s-au asternut in randuri scrise amintiri pentru "hibernat". :P
28.08.2009, 18:38
Foarte frumos si acest articol despre o alta iubire, a lui Eminesc.Si aceasta trista, dar adevarata sa tristete consta-n rautatea oamenilor.Vremea lui Eminescu, si inaintea sa, isi are farmecul ce nu va putea fi redat niciodata fidel, da` se pare ca a iubi, in orice perioada a "civilizatiei", va gasi mereu carcotasi sa-i bage bete in roate.Imi pare unul dintre cele mai urate actiuni umane, sa se faca comentarii pe marginea unora ce isi vad de sentimentele lor si nu stanjeneste tihna nimanui. :( Nici in zi de astazi nu stam mai bine la acest capitol.Oare cum ar fi fost sa aiba povestea dintre Veronica si Eminescu un alt curs, mai fericit ?.
Un destin tragic: VERONICA MICLE
28.08.2009, 17:19
Povestea aceasta poate fi un punct de reper pentru cei ce inca n-au pasit in viata de familie, ori care sunt cruzi in acest legamant si-n fata societatii, da-mi pare mai degraba o varianta personala a autoarei acestor randuri, de casnicie pierduta.Din un milion de casatorii, cate mai pot fi astfel ?, poate nici una, poate nici la doua milioane,...Personal, ma simt ofensat cand cineva imi da sfaturi fara sa le cer.De ce nefericirea cuiva trebuie sa fie sperietoare altora ?.Nu e drept sa se dea cineva etalon prin propriile trairi.Fiecare om este altfel, fiecare casnicie cu drumul ei, iar daca unul din parteneri iese din cercul familiei, e pentru c-a vrut si nu s-a gandit la urmari, ori le-a ignorat.Cu parere de rau, aceasta lectie de viata este doar pentru autoarea gandurilor de mai sus.Ah !, si sunt foarte, foarte multi, care mizeaza intreaga viata pe o cariera "stralucita", cariera ce nu la putini le-a distrus viata de familie.Prioritara la mine este viata de familie, pentru ca pe viata de familie pot fi stapan, pe cand in cariera,...sunt altii stapanii vietii mele.Punct. ;)
27.08.2009, 20:01
Este foarte frumos cand oamenii isi impartasesc trairile copilariei.Vad ca pe o darnicie intre semeni, o usa deschisa in viata celor straini fata de noi, ce e menita sa ne imbogateasca sufleteste odata cu visarea.Nu sunt invidios din fire, si ma bucur sincer ca altii au avut sansa de-o copilarie in zone de tara rupte parca din Rai, altora doar nazuinte.Cu aceleasi multumiri !, celei ce mi-a recomandat si prezentul articol. ;;)
27.08.2009, 19:09
Obiectivitatea nu-mi permite sa vad o Andreea Mantea "usoara", pentru ca din vorbele altora nu se cuvine sa emit judecati la adresa unei straine.Deci, i dau crezare ca defapt este o tanara de treaba, ce-si vede de casa ei si preocuparile marunte ce-i impletesc fericirea zilnica (carti si filme bune, sufletelele cu blanita si treburile casei, etc), insa, indiferent de cate diplome "marturii intelectuale" si cate realizari ar avea, sanatos pentru linistea ei este sa-si recunoasca siesi "pacatele" tineretii.Ipocrizia nu-si are rostul acolo unde a intins mana cu zambetul larg dupa cecul celor de la "Playboy". :P Garantat, sunt multe femei frumoase (mai frumoase decat Andreea Mantea), arheologi, stomatologi, chirurgi, profesoare, jurnaliste, croitorese, s.a.m.d., care, poate au avut si ele "sansa" lor la molarit, dar s-au gandit putintel acolo si la urmari.Ma dezgusta usor cele ce se mandresc cu realizari timpurii si o viata cu vise implinite (gen, masina proprie si multe locuri vizitate, desi parintii nu si-au permis sa ofere copilului lor), ca, mai apoi, sa planga de cum le vad opusul "fanilor".Singura "mantuire" in fata celor ce-o vad pe aceasta tanara o piaza rea, este descoperirea unui vaccin care sa starpeasca SIDA.Nu ma indoiesc de un caracter bun al persoanei in cauza, dar a acceptat o lume unde se castiga fara efort si repede, iar urmarea-i si luarea in colimator a trecutului "copilaros", "nevinovat".Dar, ea sa fie sanatoasa !. :D
Andreea Mantea - "Nu uit niciodata de rugaciunea de seara"
27.08.2009, 17:16
Mi-a placut aceasta poveste de dragoste cu roscovana Marioara din Mosneni, da` e trista. :( Nu-mi plac povestile de iubire frante.Mi se face cumva rau de suflet cand citesc sau aflu de asa ceva, caci eu vad ca oamenii sa doreasca sa iubeasca pana la moarte, indiferent ce-ar fi, si sa nu lase cele lumesti sa le stea in cale.Este frumos ca te face sa visezi la tinerete, la copilaria fara griji si tandreturi inocente, dar de ce n-o fi fost un final fericit ?,...Vremelnicia ma inspaimanta, ma intristeaza. :(
27.08.2009, 16:08
Am mai citit articolul si-n ziar, dar ma bucur sa-l fi recitit si aici, On-Line.Odata cu acest lucru voi retine mai bine unele amanunte, probabil utile candva, atat personal cat si poate sa ajut pe altcineva cu indrumari catre aceasta optiune de insanatosire ori imbogatire a sanatatii.Sunt convins ca avantajele acestui Ginkgo Biloba sunt mult mai multe, dar cele prezentate m-au incantat prin diversitatea afectiunilor ce le poate ameliora.De luat in seama acest arbore de sanatate, si poate sa tratam cu mai mare respect padurile, natura-n general.
14.08.2009, 20:23
...sa fie exemplu pentru altii, dintre noi, ca se poate sa fim si oameni, nu doar acaparati de grijile zilnice si acoperiti de indiferenta.Trebuie sa recunoastem ca, dintre multi caini "necunoscuti", dar sanatosi, sunt si problematici.Insa, la fel de adevarat este si ca, devin problematici tocmai nepasarii noastre.Foarte frumos gestul, umil in fata suferintei unui suflet fara aparare, si onorabil sa-ti faci timpul dupa un "necunoscut" ce nu-ti va da nimic in schimbul bunatatii, omeniei.E frumos cainele, pardon,...Necunoscutul !.sa fie sanatos pe unde si-o invarti coada de bucurie c-a intalnit un om bun !. ;;) :P Felicitari !. ;)
06.08.2009, 15:22
Inc-o multumire si pentru acest superb articol !, celei ce mi-a recomandat sa-l citesc. ;;) O, da !, inteleg perfect si motivul pentru care s-a aplecat cu drag sa-mi ofere aceasta bucatica de visare.Si-a meritat pe deplin.In cea mai mare masura ca stil de exprimare al interviului luat autorului Filip Florin.Desi sunt in afara breslei cu ravnitul condei in mana, de dragul de-al innobila prin scris, ma simt atras de mangaierea vorbelor (scrise, vorbite) da` bine si frumos date la dospit mintii omul curios de lume.Exista un motiv expus si aici, ce mi-a cam taiat aripile unui entuziasm de-a incerca scrisul, acela ca, la noi se gaseste la orice usa a nivelului intelectual, cate unul cel putin, sa-ti fie dusman gratuit.Dar dusmanul gratuit nu este persoana, ci taman saracia sufletului acestuia, de-a intelege patrunzand taina vorbei, caci ea este miere doar fara haina mandriei de sine.Deosebit si-acest articol !, cu rasfatul sa pot accesa oricand amintirea sa, aici.O zi superba, incununata de vorbe calde !. ;;)
Filip Florian - "Nu cred ca scrisul trebuie pus inaintea vietii"
02.08.2009, 21:22
Multumesc pe aceasta cale, inc-odata DRAGUTEIMELE ce mi-a recomandat articolul de fata !.Imi recunosc lipsa oricarui volum consitent de informatii despre intrega Istorie a Romaniei, si ma declar fascinat macar si acum de cele "descoperite" (daca-n scoala mi-a lipsit pofta de invatatura).Ceva ceva din ce stiam nu se compara cu destul de mult cat poate fi aflat.In intregimea ei, nu mi-a placut defel istoria, oricare, de oriunde, din doua considerente.Unul timpuriu, din scoala generala, unde imi era greu sa memorez datele atator evenimente si continutul acestora, iar cel de-al doilea considerent, conturat in scoala profesionala, si pe fondul unor experiente personale negative, tine sa-mi confirme mai departe (odata cu ce am citit mai sus), ca istoria inseamna si fals.Pentru ca autenticitatea unor date (cele mai multe oferite de specialisti in domeniu), n-o pot verifica, ma plasez in neutralitatea faptelor din trecut.Totusi, nu pot ramane indiferent la un aspect contemporan.Unde "personalitati", fara date concrete, isi atribuie de la sine putere sa predea si sa apere cu inversunare un obiect in facultatiile de profil, stirbit, si clar de observat.Opinia mea vis-a-vis de cum este ignorata o problema de neam, este ca ceva putred se petrece la mijloc.In paralel si ca un plus, daca tot ne consideram o umanitate democratica, axata pe drepturi de tot felul, este murdar cum inca se pastreaza artefacte egiptene (ca un exemplu de abuz asupra unei culturi), in muzeele lumii.Omeneste, cu obraz, ar fi simplu; sa predea tot posesorilor de drept, cu scuzele de rigoare la orice nivel de relatii statale, si gata.Aaaa !, aha !,...Respectivele "rapiri" aduc bani prin turism.Ce cota parte din castig revine (la exemplu` dat), poporului egiptean ?.La nivelul "uman" unde se pretinde c-a ajuns civilizatia, e socant sa se vada cum inca se mai aplica abuz spre interesul propriu al unor agresori.Intr-un tablou complect al calatoriei mele imaginare, mi-a parut superb acest articol.
Tablitele cerate de la Rosia Montana
02.08.2009, 19:58
Recunosc, nu stiam mai nimic despre Claudiu Mirica, de cum este ca fel de-a fi, cat despre faptul acesta canta,...uitasem complect.Inteleg acum de ce mi-a fost recomandat articolul de catre SCUMPA MEA, si am convingerea c-a fost "inaintat" cu mare caldura.Pana sa citesc articolul, ascultasem o melodie a lui Mirica, un URL video (si el recomandat), insa, in urma acestor randuri, macar virtual, ma bucur de un frate de suflet in multe ce am rezonat.Ajung sau nu gandurile mele de bine sa fie aflate, le doresc mult succes celor doi, si-n viata personala (c-or fi impreuna sau nu), cat si in profesiile si pasiunile acestora !.Ar mai fi de spus pe marginea articolului, dar ce mai are de cautat critica unor chestiuni abordate in el, cand impresia de bine primeaza ?.O zi reusita, oricand, oricui !.
CLAUDIU MIRICA - "Parca niciodata n-a fost atata singuratate ca acum"
02.08.2009, 19:27
E cineva in viata mea de mi-ar cere probabil mai mult din ce urmeaza sa-mi scriu parerea, da` in urma unei ordini de poveste, a clipelor de viata fercita a unui om de valoare, eu ce frumos mai pot adauga ?.Zic doar ca, e o intelepciune sa nu fim negativisti in ce-a trecut, ca nu este pierdut nimic din farmecul altor vremuri, de dinaintea cotropirii culturale de catre industrie si nesatul inbogatirii.Cat sunt tineri cu dragoste de ce pot gasi frumos in "Formula AS", nimic nu e pierdut.Chiar numarati pe degete la o mana sa fie cei cu bogatia romaneasca, a traditiilor si culturii acestui pamant, valoare e cu mult mai mare, si cum omu` contemporan cauta unicitatea si originalitatea (de multe ori cu pacat, doar de fala, nu cu inteles a ce detine), e o sansa uriasa ca multi altii sa ravneasca la vetustul magic al trecutului.Pacatul de-a fi mandru cu ceva, e si-o mana cereasca, sa nu scape ce acum spunem ca-i spre pierzanie.Eu unul, dupa posibilitati si la vremea sa, voi cauta sa tin trecutul aici si maine, caci se vor mai naste pui de oameni ce ar avea drag de ce-a fost, precum noi.
Vara unui menestrel - GRIGORE LESE
26.07.2009, 14:39
Este bine ca sunt destui cei alarmati de umbrirea unor traditii si comori culturale.Este bine ca sunt destui cei care se alarmeaza constientizand jungla de nimicuri in care traim.Tocmai pentru ca sunt descoperiti astfel de oameni ce iubesc natura si "colaboreaza" cu aceasta pentru sanatatea omului, si tocmai pentru ca sunt facuti publici, prin activitatea lor si reusista drumului imbratisat, noi, ceilalti, care la randul nostru iubim natura si o apreciem pentru "secretele" sale ce ne-au fost daruite, dar care nu avem prea mult habar despre ce ascunde Mama Natura, am putea sa nu ne mai amaram zilele crezand ca vom pierde ce am avut candva.Toate "secretele" aduse in articolele Formulei AS (si care vor mai fi), toate minunile impartasite de cei ce le detin, nu fac decat sa imbogateasca randul celor iubitori de frumos.Fiecare gaseste ceea ce cauta, de multe ori si pe alaturi de obiectiv, si puteti fi linistiti, caci numarul acelora flamanzi de cunoastere, de cercetare, nu scade proportional cu evidenta afisare a ignorantei.Oricand si-n orice generatie, fara nici o legatura cu nivelul de pregatire intelectuala, vor exista "paznici" ai comorilor naturii.In plus, daca privim partea pozitiva a tehnologiei actuale (in speta, de relationare), sansele ca ceva anume din trecutul nostru (in general al umanitatii), din cultura si traditii, sa se piarda, sunt din ce in ce mai reduse.Acum se afla ceva, se descopera altceva, si-n 10 minute (functie de context), este facut public, pe un www sau in tipografie, la radio, TV,...Ma bucur si eu de un astfel de articol, precum cel de fata, in care ne-au fost prezentati oameni cu dragoste de frumos, si as paria ca toti am calatorit cu visarea in acele locuri descrise, chiar daca multi dintre cititori nu lasa si un comentariu, cu o parere.Personal cunosc pe cineva, ce mi-a si recomandat articolul. ;;) :P Sanatate tuturor, si ceva mai mult autorilor acestor frumoase articole !.
Calatorie intr-o gradina cu flori
04.07.2009, 21:30
Foarte reusit articolul.Cine nu arunca obiectele "vechi", este un om caruia trecutul i apare ca viitor.Lucrurile noi sunt o evolutie a celor ajunse de netrebuinta.Ele ne-au adus aici unde ne aflam.Sa le ignoram, ar insemna sa negam tendinta noastra spre desavarsire.
Recomandari
