O listă cu greutate
Considerată cea mai bună universitate din lume în anul 2018, Massachusetts Institute of Technology (MIT) scoate la iveală, în fiecare an, începând cu 1999, o listă cu cei mai buni tineri inventatori din lume. "Credem cu tărie că tehnologia poate şi trebuie să fie o forţă a binelui. Lista noastră anuală, de 35 de inovatori, sub 35 de ani, este felul nostru de a pune în lumină această credinţă, prezentându-vă tineri care dau viaţă unor idei care fac bine lumii noastre. În cele 35 de profiluri, veţi găsi metode inovatoare pentru tratamentul unor boli, pentru combaterea hărţuirii pe Internet, veţi găsi oameni care utilizează inteligenţa artificială pentru a înţelege mai bine bolile neuronale sau pentru a face mai frumoase oraşele în care trăim. Iar lista din acest an arată că, fie şi în lumea noastră dură şi cinică, există încă o mulţime de oameni deştepţi, dispuşi să-şi dedice viaţa ideii că tehnologia poate face lumea mai sigură şi mai bună". O prezentare care, venind de la MIT, e un cec în alb pentru o carieră de succes în domeniul tehnologiei. Ei bine, în acest an, două românce au câştigat, acest cec oferit de MIT. Sunt două tinere frumoase şi talentate, care au tras din greu să ajungă, la nici 35 de ani, în topul inovatorilor din lume. Numele lor sunt Mariana Popescu şi Raluca Ada Popa.
MARIANA POPESCU
Cum să foloseşti tricotajele în construcţii
Mariana Popescu (32 de ani), de profesie arhitect, a dezvoltat un proces şi o serie de instrumente capabile să transforme tricotajele în cofraje sau matriţe complexe, pentru realizarea de structuri din beton. Inovaţia ei face posibilă realizarea mai rapidă de planuri de construcţie personalizate şi ecologice. "Dacă vrei să construieşti nişte structuri bune, care să folosească mai puţine materiale, ajungi la nişte geometrii complicate, dificil de obţinut în matriţe", explică Mariana Popescu. Metoda tradiţională folosită în construcţii, ce constă în aplicarea de elemente din lemn sau spumă poliuretanică, pe un eşafodaj greu, pentru a obţine matriţe sau cofraje în care apoi se toarnă beton, durează luni de zile şi limitează mult formele ce pot fi folosite. "Dar dacă te uiţi la un pulover", susţine Mariana Popescu, "înţelegi că materialele textile sunt perfecte pentru a fi găurite şi pliate în orice fel, putând fi obţinute forme complicate, foarte căutate de către arhitecţii moderni".
Mariana a realizat un program de calculator care transformă în mod automat o schiţă arhitecturală într-o matriţă textilă, ce poate fi tricotată de maşini industriale de tricotaj, în doar câteva ore. Matriţa rezultată este foarte uşoară şi flexibilă. De asemenea, Popescu şi echipa cu care lucrează a creat şi un sistem ce foloseşte cabluri din oţel pentru a menţine matriţa în poziţia optimă, în timp ce se toarnă beton. Inovaţia Marianei Popescu este o metodă eficientă şi ecologică de a construi structuri complexe, cu o amprentă ecologică minimă, în timp record şi cu costuri reduse. De asemenea, are potenţialul de a scurta perioada necesară pentru construcţia de structuri uşoare, rezistente, la preţuri reduse, în zone precum taberele de refugiaţi, teatrele de operaţiuni militare şi regiunile afectate de dezastre naturale.
Mariana Popescu şi-a început studiile doctorale în 2015, în cadrul Block Research Group (BRG), la Institutul pentru Tehnologie în Arhitectură din cadrul Universităţii ETH din Zürich (a şaptea cea mai bună universitate din lume!). A primit titlul de doctor pe 4 iunie anul acesta, după ce şi-a susţinut cu succes teza de doctorat. Comisia de evaluare a tezei sale de doctorat a recomandat-o pe româncă pentru Medalia ETH, pentru teze extraordinare!
RALUCA ADA POPA
Un "as" în securitatea informatică!
Sibianca Raluca Ada Popa (32 de ani), profesor şi cercetător la Berkeley University, a schimbat modul în care este percepută securitatea informatică. Sistemele sale de criptare oferă un nivel de protecţie nemaiîntâlnit până acum: chiar dacă atacatorii intră într-un sistem informatic, aceştia nu au cum să descifreze datele!
Raluca a plecat la studii în Statele Unite ale Americii, imediat după ce a absolvit cu brio o clasă de Mate-Info intensiv la Sibiu. S-a transferat imediat la MIT, unde a făcut un master, apoi un doctorat şi un post doctorat. Raluca s-a specializat în securitate informatică, domeniu în care şi-a realizat şi lucrarea de doctorat. "Lucrarea mea s-a bazat pe protejarea datelor, dar într-un fel diferit. De exemplu, alte programe de acest gen creează un zid în jurul informaţiei, dar care poate fi spart de hackeri. Eu am gândit un program care criptează informaţia. Se poate lucra cu ea, dar accesată din exterior, ea e criptată. Cu această lucrare am câştigat premiul pentru cel mai bun doctorat în informatică de la MIT", spune Raluca.
Inovaţiile inspirate de lucrarea sa de doctorat au mare căutare printre firmele mari din lume. O izbândă de ultimă oră a ei, "Helen", poate fi folosită de spitale, pentru a oferi informaţiile din fişa medicală a unui pacient fără a compromite confidenţialitatea acestora. Un alt sistem, "Opaque", este acum utilizat de companii uriaşe, precum IBM.
Sibianca predă acum la una dintre cele mai bune universităţi din lume, Berkeley. Este ajutată de 19 asistenţi, iar cursul ei de securitate informatică are peste 500 de studenţi! Din America, Raluca urmăreşte cu interes ce se întâmplă acasă şi se implică civic în lupta împotriva corupţiei de la noi. "Am văzut acuzaţii de plagiat la nivel foarte înalt, al politicienilor. Este inadmisibil aşa ceva! Pentru ca România să progreseze este nevoie de un sistem de învăţământ total schimbat. În primul rând, ar trebui să nu mai existe corupţie de niciun fel - nici elevii să nu mai copieze, nici profesorii să nu mai ia mită, totul să fie curat. Apoi, resursele. Astea sunt foarte importante pentru ca un sistem de învăţământ să fie performant. Altfel nu se poate evolua", este de părere Raluca Popa, care speră ca într-o zi să poată reveni în ţară, măcar pentru a preda nişte cursuri universitare.