VEȘTI BUNE DESPRE ROMÂNIA - MARIANA POPESCU și ADA RALUCA POPA, în topul celor mai buni tineri inventatori din lume

Ciprian Rus
Succese de excepție ale tinerilor români

O listă cu greutate

Considerată cea mai bună uni­ver­sitate din lume în anul 2018, Mas­sa­chusetts Institute of Tech­no­­lo­gy (MIT) scoate la iveală, în fie­care an, începând cu 1999, o listă cu cei mai buni tineri inven­tatori din lume. "Credem cu tărie că teh­nolo­gia poate și tre­buie să fie o for­ță a binelui. Lista noastră anua­lă, de 35 de inovatori, sub 35 de ani, este fe­lul nos­tru de a pune în lumină aceas­tă credință, prezen­tându-vă tineri care dau viață unor idei care fac bine lumii noastre. În cele 35 de profiluri, veți găsi meto­de inova­toa­re pen­tru tratamentul unor boli, pentru combaterea hăr­țuirii pe In­ter­net, veți găsi oameni care utili­zează inteligența artifi­cială pen­tru a înțelege mai bine bolile neuronale sau pentru a face mai fru­moase orașele în care trăim. Iar lista din acest an arată că, fie și în lumea noastră dură și cinică, există încă o mulțime de oameni deștepți, dispuși să-și dedice viața ideii că tehnologia poate face lumea mai sigură și mai bună". O prezentare care, venind de la MIT, e un cec în alb pentru o carieră de succes în domeniul tehnologiei. Ei bine, în acest an, două românce au câștigat, acest cec oferit de MIT. Sunt două tinere frumoase și talen­tate, care au tras din greu să ajun­gă, la nici 35 de ani, în topul inovatorilor din lume. Numele lor sunt Mariana Popescu și Raluca Ada Popa.


MARIANA POPESCU
Cum să folosești tricotajele în construcții


Mariana Popescu (32 de ani), de profesie arhi­tect, a dezvoltat un proces și o serie de instrumente capabile să transforme tricotajele în cofraje sau matrițe complexe, pentru realizarea de structuri din beton. Inovația ei face posibilă realizarea mai rapidă de planuri de construcție personalizate și ecologice. "Dacă vrei să construiești niște struc­turi bune, care să folosească mai puține materiale, ajungi la niște geometrii complicate, dificil de obți­nut în matrițe", explică Mariana Popescu. Metoda tradițională folosită în construcții, ce constă în aplicarea de elemente din lemn sau spumă poliu­re­tanică, pe un eșafodaj greu, pentru a obține ma­trițe sau cofraje în care apoi se toarnă beton, du­rează luni de zile și limitează mult formele ce pot fi folosite. "Dar dacă te uiți la un pulover", susține Mariana Popescu, "înțelegi că materialele textile sunt perfecte pentru a fi găurite și pliate în orice fel, putând fi obținute forme complicate, foarte cău­­tate de către arhitecții moderni".
Mariana a realizat un program de calculator care transformă în mod automat o schiță arhitec­turală într-o matriță textilă, ce poate fi tricotată de mașini industriale de tricotaj, în doar câteva ore. Matrița rezultată este foarte ușoară și flexibilă. De asemenea, Popescu și echipa cu care lucrează a creat și un sistem ce folosește cabluri din oțel pen­tru a menține matrița în poziția optimă, în timp ce se toarnă beton. Inovația Marianei Popescu este o metodă eficientă și ecologică de a construi structuri complexe, cu o amprentă ecologică minimă, în timp record și cu costuri reduse. De asemenea, are po­ten­țialul de a scurta perioada necesară pentru con­strucția de structuri ușoare, rezistente, la prețuri re­duse, în zone precum taberele de refugiați, tea­trele de opera­țiuni militare și regiunile afectate de dezastre naturale.
Mariana Popescu și-a început studiile doctorale în 2015, în cadrul Block Research Group (BRG), la Institutul pentru Teh­nologie în Arhitec­tură din cadrul Universității ETH din Zürich (a șaptea cea mai bună universitate din lume!). A primit titlul de doc­tor pe 4 iunie anul acesta, după ce și-a susținut cu succes teza de doctorat. Comisia de evaluare a tezei sale de doctorat a recoman­dat-o pe româncă pentru Medalia ETH, pentru teze extraordinare!


RALUCA ADA POPA
Un "as" în securitatea informatică!


Sibianca Raluca Ada Popa (32 de ani), profesor și cercetător la Berkeley Univer­sity, a schimbat mo­dul în care este perce­pută securitatea informatică. Sistemele sale de criptare oferă un nivel de protec­ție nemaiîntâlnit până acum: chiar dacă ata­catorii intră într-un sistem informatic, aceș­tia nu au cum să descifreze datele!
Raluca a plecat la studii în Statele Uni­te ale Americii, imediat după ce a absolvit cu brio o clasă de Mate-Info intensiv la Sibiu. S-a transferat imediat la MIT, unde a făcut un master, apoi un doc­torat și un post doctorat. Raluca s-a specializat în securitate informatică, domeniu în care și-a rea­lizat și lucrarea de doctorat. "Lucrarea mea s-a bazat pe protejarea datelor, dar într-un fel diferit. De exemplu, alte programe de acest gen creează un zid în jurul informației, dar care poate fi spart de hackeri. Eu am gândit un program care crip­tea­ză informația. Se poate lucra cu ea, dar acce­­sată din exterior, ea e criptată. Cu această lucrare am câștigat premiul pentru cel mai bun doctorat în informatică de la MIT", spune Raluca.
Inovațiile inspirate de lucrarea sa de doctorat au mare căutare printre firmele mari din lume. O izbândă de ultimă oră a ei, "Helen", poate fi folo­sită de spitale, pentru a oferi informațiile din fișa medicală a unui pacient fără a compromite confi­den­țialitatea acestora. Un alt sistem, "Opaque", este acum utilizat de companii uriașe, precum IBM.
Sibianca predă acum la una dintre cele mai bune universități din lume, Berkeley. Este ajutată de 19 asistenți, iar cursul ei de securitate informatică are peste 500 de studenți! Din America, Raluca urmă­rește cu interes ce se întâmplă acasă și se implică civic în lupta împotriva corupției de la noi. "Am văzut acuzații de plagiat la nivel foarte înalt, al po­liticienilor. Este inadmisibil așa ceva! Pentru ca România să progreseze este nevoie de un sistem de învă­țământ total schimbat. În pri­mul rând, ar tre­bui să nu mai existe corupție de niciun fel - nici elevii să nu mai copieze, nici profesorii să nu mai ia mită, totul să fie curat. Apoi, resursele. Astea sunt foarte importante pentru ca un sis­tem de învă­țământ să fie per­formant. Altfel nu se poate evo­­lua", este de părere Raluca Popa, care speră ca într-o zi să poată reveni în țară, măcar pen­tru a pre­da niște cursuri uni­versitare.