- Cred că domnul Iohannis are deja emoţii privind următorul mandat, dar nu din cauza Vioricăi Dăncilă, pe care o consideră un adversar uşor de învins, ci a lui Dan Barna, reprezentantul USR. Domnul Iohannis speră, desigur, ca maşinăria politică a PSD, susţinută de primarii mituiţi cu banii contribuabililor să o împingă pe Dăncilă în turul al doilea. De aceea, bătălia cea mare se va da în primul tur al alegerilor. Vor reuşi PSD şi PNL, reunite într-o stranie reeditare a USL, să-l împiedice pe Dan Barna să intre în turul doi? Aceasta este marea miză pentru actuala putere, chiar dacă nu conteneşte să-l înfiereze pe Klaus Iohannis. În realitate, pentru PSD, actualul preşedinte este mult mai convenabil decât Dan Barna. În ciuda unor poziţionări recente mai mult retorice, şeful statului a permis PSD să facă tot răul pe care şi l-a propus, atât în justiţie, cât şi în instituţiile statului, şi nu a fost prea deranjat de pierderea unor atribuţii prezidenţiale importante. De asemenea, PSD se poate aştepta ca domnul Iohannis să devină complet inactiv în al doilea mandat, care este şi ultimul posibil, pentru că nu mai are pentru ce lupta. Evident, Dan Barna nu ar fi la fel de complezent, ci mult mai prezent pe scena publică, aşa cum ne-a obişnuit, ceea ce ar putea strica socotelile psd-iştilor pentru alegerile locale şi parlamentare de anul viitor. Cu un preşedinte activ şi convingător, electoratul urban s-ar putea mobiliza pentru a-i oferi un guvern cu care să poată lucra, adică un guvern în care USR-PLUS să fie partenerul major, cu Dacian Cioloş premier. Această perspectivă dă, desigur, fiori atât PSD cât şi PNL şi lui Klaus Iohannis. Pentru a o evita, liberalii şi Iohannis par dispuşi să coopereze cu PSD şi cu Dan Voiculescu - după cum s-a văzut şi din ieşirile publice ale lui Rareş Bogdan. Aşadar, pe 10 noiembrie, alegerea va fi între USL 2.0 şi eternizarea PSD la putere, cu Klaus Iohannis mână moartă, sau şansa unei schimbări, cu Dan Barna şi Alianţa 2020. O fi oare atât de greu de ales?
- Uniunea Europeană tocmai şi-a numit noua conducere. Credeţi că atitudinea faţă de România se va îmblânzi? Ursula von der Leyen e dispusă să facă concesii Estului, nemulţumit că a fost iarăşi exclus de la împărţirea bucatelor?
- Este prematur să ne pronunţăm înainte de a vedea care va fi echipa de comisari a doamnei von der Leyen, mai ales cine va deţine funcţia de prim-vicepreşedinte pe care a ocupat-o Frans Timmermans, în echipa lui Juncker. Nu este exclus, de pildă, să fie din nou acelaşi Timmermans, pentru a-i mulţumi pe socialiştii europeni, de pildă. În tot cazul, nimeni nu se aşteaptă ca noul preşedinte al Comisiei Europene să fie mai puţin exigent faţă de derapajele serioase de care s-a făcut vinovată România în privinţa statului de drept. Von der Leyen a declarat, de altfel, că doreşte un mecanism care să monitorizeze respectarea statului de drept în toate statele UE, nu numai în România ori Bulgaria, ceea ce dovedeşte că este preocupată de respectarea normelor şi valorilor europene. Este, adevărat, de asemenea că doamna von der Leyen a subliniat slaba reprezentare a Estului Europei în conducerea forurilor europene, dar oare se referea la România, sau la Polonia, Slovacia, Bulgaria? Ar fi greu pentru preşedintele CE să susţină promovarea unei ţări guvernate de forţe politice care resping toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO şi care nici nu fac parte din familia ei politică. România nu poate spera la schimbări miraculoase de atitudine din partea UE, mai ales că UE se străduieşte să-şi consolideze credibilitatea, decât dacă operează schimbări profunde în politica sa guvernamentală, ceea ce, evident, nu se va întâmpla sub guvernul PSD-ALDE. Să nu uităm totodată că în PE sunt mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei (PNL şi USR-PLUS) decât ai PSD. Deci, Comisia nu are ce negocia cu PSD, în timp ce are tot interesul să negocieze cu Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe. Să ne facem deci mai întâi ordine în casă, şi abia apoi să cerem Europei să ne respecte.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
