Deşi oltean, cunoaşte judeţul Alba mai bine decât unul de-al locului. Când vorbeşte, nu spune "eu", ci spune "noi", convins că tot ce se întâmplă e meritul unei echipe, şi nu apanajul unui conducător, vremelnic sau nu. I se simte în glas o surprinzătoare emoţie, dublată de orgoliul lucrului bine făcut. Se numeşte Ion Dumitrel şi este, de 15 ani, preşedinte al Consiliului Judeţean Alba.
"Ardelenii îşi doresc lucruri bine făcute"
- Cum a ajuns un oltean în Ardeal şi, mai ales, în fruntea unui consiliu judeţean?
- La Alba Iulia am ajuns încă din studenţie, când m-am căsătorit. De atunci, din anii '80, toată viaţa mea e legată de Ardeal. La conducerea Consiliului Judeţean Alba, iniţial m-au ales consilierii judeţeni, în 2004, după plecarea, ca ministru, a fostului preşedinte, Teodor Atanasiu. Apoi, la toate celelalte alegeri, votul mi l-au dat locuitorii judeţului Alba. Şi, vă rog să mă credeţi, sunt mândru că sunt în slujba acestor oameni extraordinari! Sunt mulţi colegi din afara Ardealului, care mă întreabă cum de au ales ardelenii, de atâtea ori, un oltean. Le-am spus mereu şi o repet, chiar dacă supăr pe cineva: între oamenii care trăiesc în Ardeal şi cei din sud, e o imensă diferenţă de cultură. Una îşi doresc ardelenii, alta oltenii şi regăţenii!
- Puteţi detalia?
- E simplu: ardelenii îşi doresc lucruri concrete, bine făcute. Aici, cei care sunt aleşi, indiferent la ce nivel, trebuie să rezolve problemele întregii comunităţi, nu o problemă personală a unuia sau a altuia. Oamenii vor şi aşteaptă o infrastructură pusă la punct, reţele de apă şi canalizare, şcoli, cămine culturale, terenuri de sport, lăcaşuri de cult aşa cum se cuvine, tot ceea ce e necesar unui trai normal, dincolo de locuri de muncă decente. Asta e diferenţa dintre Ardeal şi celelalte zone: oamenii au ceea ce-şi doresc, pentru că şi-au ales conducătorii pe care şi i-au dorit şi care le-au demonstrat, în timp, că le merită încrederea. Ardelenii, dacă îi minţi şi nu eşti de cuvânt, a doua oară nu te mai votează. E modul lor elegant de a-ţi taxa greşeala.
"Cine îşi selectează oamenii pe criterii politice greşeşte"
- În orice demers uman actual e nevoie, în esenţă, de două lucruri: oameni şi bani. Ce e mai greu de găsit, de gestionat?
- E foarte corect ce întrebaţi şi foarte important. Ca să faci lucruri ai nevoie, în primul rând, de oameni. Poţi să faci lucruri mari cu bani puţini, dacă ai oameni pregătiţi. Fără oameni de calitate nu poţi face lucruri bune, indiferent câţi bani ai avea. Şi vă spun ceva ce poate fi verificat: în CJ Alba şi în instituţiile subordonate, oamenii sunt selectaţi după reguli foarte stricte şi n-au de-a face cu partidele. Niciodată! Cine îşi selectează oamenii pe criterii politice greşeşte. N-am fost un judeţ bogat, din fericire începem să devenim, dar am ştiut noi toţi, nu doar CJ, ci toate administraţiile şi instituţiile din judeţ, să lucrăm în interesul şi în serviciul cetăţenilor.
- Cea mai mare parte din bugetul CJ o constituie impozitul pe venit, iar acesta, din fericire, creşte an de an. În comparaţie cu iulie 2018, în iulie 2019 venitul pe locuitor în judeţul Alba a crescut cu 60 la sută. Asta înseamnă dezvoltare. Bugetul 2018-2019 a fost afectat de acele măsuri guvernamentale care i-au sufocat pe foarte mulţi, întrucât am pierdut aproape 1.000 de miliarde lei vechi. Am avut excedent, bani strânşi pentru un proiect mare, şi, deşi erau bani gospodăriţi de noi, guvernul ne-a redus cotele şi veniturile. Nu e o măsură corectă, pentru că descurajează dezvoltarea. Comunităţile trebuie lăsate să se dezvolte, iar cei care nu vor, vor trebui, la un moment dat, să urmeze exemplul celorlalţi. Dar dacă le tot dai şi nu se vede nimic, n-ai cum să dezvolţi România. Toţi cei ce lucrăm în administraţia judeţului Alba ne-am învăţat să nu pornim o investiţie dacă nu avem finanţare. La noi nu găsiţi arierate. Mă mir că guvernul finanţează aşa ceva, pentru că nu e legal!
"Nu ştiu să mai fie în judeţ vreun cămin cultural în paragină"
- Mulţi critică primarii care investesc în manifestări culturale sau sportive, spunând că sunt bani aruncaţi. Greşit! Oamenii au nevoie şi de cultură, iar atâta timp cât se simt bine şi uită de greutăţi, e un lucru bun. Contează foarte mult să-ţi iubeşti locul, să te simţi de-al locului, să pui suflet în ceea ce faci pentru acel loc.
Am început prin a concentra instituţiile de cultură judeţene într-una singură, Centrul de cultură "Augustin Bena", pentru că nu mi s-a părut normal ca nişte instituţii să existe, pur şi simplu, fără să se vadă o activitate concretă. Am creat concursuri între comune, iar banii oferiţi drept premiu trebuiau obligatoriu investiţi în reabilitarea căminelor culturale, tocmai în ideea de a redeveni ceea ce fuseseră iniţial. Comunităţile s-au mobilizat exemplar, primăriile au început să investească, astfel încât, acum, nu ştiu să mai fie în judeţ, vreun cămin cultural în paragină. Ce am obţinut? S-au revigorat ansamblurile de dansuri populare, obiceiurile, meşteşugurile, gastronomia tradiţională, iar, la această oră, toate acestea sunt filmate şi arhivate. Insistăm şi pe multiculturalitate, pentru că ar fi păcat să se piardă această frumoasă moştenire a judeţului.
Am considerat că trebuie să-i ajutăm pe localnici să-şi descopere şi să-şi cultive identitatea, de aceea am iniţiat şi sprijinit înfiinţarea, în toate localităţile, a unor colecţii etnografice. Mi se rupea sufletul când vedeam trecând pe drum maşini încărcate cu obiecte tradiţionale vechi şi m-am gândit că trebuie să facem ceva să oprim înstrăinarea lor. Am avut de unde să pornim, existau deja câteva, la Almaşu Mare şi Ohaba, idei erau. A contat că am găsit şi oameni care abia aşteptau, a fost o mare bucurie pentru noi, nu ne-am aşteptat ca iniţiativa noastră să aibă acest efect. Am încercat să redăm judeţului Alba identitatea sa culturală. Unii zic că am reuşit deja, noi spunem că mai avem mult de lucru.
- De ani buni, organizaţi, însă, şi evenimente culturale moderne.
- Ne-am dorit să ne educăm publicul şi în cultura modernă, nu doar în cea tradiţională. Şi, în plus, un obiectiv al nostru e şi să ne convingem copiii să rămână aici, dar pentru asta trebuie să le oferim condiţii să-şi trăiască viaţa, tinereţea. Viaţa nu înseamnă doar să munceşti ca un robot, iar noi nu administrăm doar un judeţ, ceva abstract, ci destinele unor oameni. Ne întrebăm de ce pleacă? Pentru că nu se simt bine, nu li se asigură dreptul la o viaţă aşa cum şi-o doresc. De aceea, deşi nu avem încă teatru, ca instituţie, avem un festival de teatru, premiat de UNITER în 2018, început de la Teatrul de păpuşi "Prichindel". "Prichindelul" a crescut, acum e aproape de finalizare modernizarea sa, vrem să mergem cu el în judeţ, să le arătăm copiilor ce avem, să-i educăm în dragostea pentru teatru. De asemenea, unul din cele trei mari premii pentru poezie din România se acordă la noi. Sprijinim cercetările din siturile arheologice, am investit în restaurarea bisericilor vechi, am înfiinţat Muzeul Icoanei, unic în Europa, organizăm Festivalul Cetăţilor Dacice, târguri pe diverse profiluri... sunt multe de spus!
- Spuneaţi că Alba este un judeţ care devine bogat. În ce sens?
- În perioada crizei economice 2008-2010, noi n-am avut declin de dezvoltare. Avem o mulţime de investitori români: produse din carne de pui, vinuri, mezeluri şi preparate din carne, îngheţată, dar şi străini, în special din domeniul industriei automotive. Avem înfrăţiri cu regiuni din Franţa, Germania, Ungaria, Italia, de la care am învăţat foarte mult şi am făcut ce-am văzut la ei, de la proiecte culturale, dezvoltare economică, mediu şi altele. Investitorii ne caută, iar pentru asta contează mult atmosfera din judeţ, infrastructura, dar şi atitudinea instituţiilor statului faţă de ei.
"Dacă nu ne lua guvernul banii, drumurile judeţene erau absolut toate asfaltate deja"
- Şi, totuşi, după 15 ani la conducerea judeţului, nu se poate să nu aveţi şi nemulţumiri!
- Cum să nu? Suntem nemulţumiţi că n-am reuşit să terminăm toată reţeaua de drumuri planificată pentru finalizare în 2020. Era totul calculat. Dacă nu ne lua guvernul banii, drumurile judeţene erau absolut toate asfaltate deja. Mai avem neasfaltaţi 70 de km, în faza de proiectare şi execuţie, din peste 1000 km, cât are judeţul Alba.
O problemă aparte a judeţului Alba e zona Munţilor Apuseni, care ar trebui tratată la fel ca Delta Dunării. Noi, la nivelul administraţiei judeţene şi locale, ne-am făcut treaba. Dar problema e a infrastructurii naţionale, drumurile care fac legătura cu acea zonă. Ne asumăm vina de a nu fi fost suficient de convingători, de-a lungul timpului, dar ceva trebuie făcut ca acea zonă să nu se depopuleze. Am avut discuţii cu Banca Mondială şi vor să fie partenerii noştri direcţi în acest proiect. Pentru că acolo e şi problema locurilor de muncă, iar asta, din păcate, nu ţine de administraţia locală sau judeţeană.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
