- Dorinţa de schimbare manifestată majoritar de electorat pe 26 mai este sever îngrădită de situaţia efectivă din Parlament, generată de votul din 2016. În consecinţă, guvernul Dăncilă va rezista atâta vreme cât va avea o majoritate în Parlament. Doamna Dăncilă a declarat deja că nu va demisiona, ceea ce era şi firesc, deoarece doar controlul asupra banilor publici îi asigură putere şi influenţă şi mai poate ţine laolaltă actuala majoritate parlamentară. La drept vorbind, un ipotetic guvern de mare coaliţie, rezultat în urma succesului ipotetic al unei moţiuni de cenzură, nu ar folosi decât la erodarea PNL şi USR, care ar trebui să ţină cont de pretenţiile lui Victor Ponta, ale UDMR şi ale rămăşiţelor din PSD ce i s-ar asocia. În plus, în loc să plătească la urne pentru guvernarea sa dezastruoasă, PSD are un an pentru a se regrupa şi a face scandal în opoziţie. Singura soluţie ar fi, într-adevăr, alegerile anticipate, care ar putea asigura unui nou guvern PNL-USR-PLUS majoritatea necesară în Parlament. Dar prevederile constituţionale sunt atât de restrictive în acest domeniu, încât anticipatele devin posibile doar dacă PSD le doreşte, iar PSD nu are de ce să le dorească, pentru că ştie că le-ar pierde. PNL şi USR-PLUS rămân deci "condamnate" să colaboreze în opoziţie şi să se coordoneze în viitoarele campanii, (chiar dacă nu se suportă), pentru a asigura formarea unei noi coaliţii de guvernare în 2020. Nu este însă sigur că ele se vor coordona şi la alegerile prezidenţiale din toamnă, de vreme ce Alianţa 2020 a anunţat că va avea propriul candidat la preşedinţie, adică un contra-candidat la Klaus Iohannis. Până acum, Preşedintele a tratat USR-PLUS ca pe un partener minor, ceea ce se poate dovedi riscant, având în vedere succesul Alianţei 2020 în marile oraşe, adică acolo unde se află electoratul domnului Iohannis. În consecinţă, Klaus Iohannis va avea nevoie de înţelepciune şi flexibilitate la un nivel pe care încă nu l-a demonstrat, pentru a depăşi această provocare şi a convinge USR-PLUS să nu-l conteste.
- Eşecul în alegeri al PSD, suprapus peste trimiterea în închisoare a liderului Liviu Dragnea, a deschis lupta pentru putere în interiorul PSD. Ce rezultate puteţi anticipa? E posibilă o reformă în PSD după "epoca Dragnea"?
- Cine ar putea conduce o reformă în PSD? Dăncilă? Oprişan? Sau poate Gabriela Firea, revenită pe post de vicepreşedinte şi şefă a organizaţiei PSD Bucureşti, după dezastrul pe care PSD l-a înregistrat la vot în oraşul administrat de ea? Să fim realişti: PSD rămâne şi în era post-Dragnea ceea ce este, adică o coaliţie de reţele de tip mafiot creată pentru însuşirea pe orice căi a banului public de către psd-işti şi clientela lor. El nu are cum să se transforme peste noapte într-un partid social-democrat de tip european, democratic, promotor al statului de drept. După dezastrul din 26 mai, unii lideri ai PSD au anunţat, într-adevăr, că nu vor mai ataca independenţa justiţiei, dar nu s-a angajat nimeni că va revizui legile justiţiei şi legislaţia penală în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneţia, raportului GRECO, cerinţelor Comisiei Europene sau ale experţilor MCV. Doamna Dăncilă se laudă că nu a dat OUG pentru amnistie şi graţiere, dar uită că a semnat odioasa OUG 7, care i-a dat mână liberă Adinei Florea să terorizeze magistraţii prin Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Şi nu a promis că va abroga OUG 114, de pildă, deşi ea produce deja efecte nefaste în economie. Tot ce am văzut până acum a fost înlocuirea unei găşti cu alta: au ieşit din prim plan Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu şi Anca Alexandrescu şi au fost promovaţi Paul Stănescu şi Rodica Nassar. Ce reforme vor face aceşti veterani ai PSD? Sau Titus Corlăţean, arhitectul sabotării votului diasporei în 2014, promovat vicepremier? Şi ca să ne vindecăm de orice iluzie, nominalizarea lui Marcel Ciolacu, prietenul lui Omar Hayssam, pentru preluarea preşedinţiei Camerei Deputaţilor, te face să-l regreţi pe Florin Iordache! Oferta noilor vătafi ai PSD este, aşadar, o cioară prost vopsită, care mimează doar despărţirea de era Dragnea. Exact ca în Caragiale: să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Curat murdar!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
