- Nu văd de ce ar fi un joc strategic. Formal, preşedintele poate pretinde că a aşteptat avizul Parlamentului, care este însă strict consultativ. Or, interesul preşedintelui ar trebui să fie ca temele propuse să fie amplu dezbătute, pentru a-i convinge pe cetăţeni să participe la vot. Tocmai aici însă văd o problemă care alimentează indecizia deja proverbială a preşedintelui: temele sugerate nu pot fi transpuse în întrebări simple şi clare şi nu duc decât la rezolvări parţiale. Putem fi de acord în principiu cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie, doar că ea nu rezolvă amnistia şi graţierea mascată prin alte modificări legislative, cum procedează de pildă acum, Comisia Iordache, adăugând la articolele din Codul penal sancţionate deja de CCR noi prevederi care le vor uşura viaţa infractorilor, adică face exact ce nu a vrut să facă ministrul Toader, cu riscul de a provoca Comisia Europeană să declanşeze activarea Articolului 7, care ne-ar interzice dreptul la vot în Consiliul European. Şi a doua temă sugerată de Preşedinte, interzicerea modificării legislaţiei penale prin OUG, poate părea o idee bună, doar că ea ar exclude şi acele modificări necesare ale legislaţiei penale, cum au fost cele realizate prin OUG de fostul ministru Raluca Prună, care a modificat astfel o serie de articole din CP declarate neconstituţionale, fără însă a le adăuga noi prevederi. Problema de fond este, deci, nu atât a OUG în sine, cât a standardelor morale ale guvernanţilor care le promovează, chestiune ce nu poate fi reglementată prin referendum. Cred, deci, că preşedintele Iohannis nu s-a grăbit să facă publice întrebările pentru că, deşi a avut timp de gândire doi ani, nu are încă formula de succes. Ar fi putut prelua iniţiativa USR "fără penali în funcţiile publice," dar probabil nu a dorit să favorizeze un concurent al PNL. Idei ar mai fi (poate legate de înăsprirea pedepselor pentru corupţie?). Să vedem însă ce va produce mintea preşedintelui cea de pe urmă.
- Înmulţirea ştirilor alarmante, de la tonele de droguri ajunse la ţărmul Mării Negre, fără ca autorităţile să ofere explicaţii, la tăierile ilegale din păduri, semnalate de ONG-uri dar ascunse de autorităţi, sugerează că relaxarea luptei anticorupţie şi victimizarea infractorilor au slăbit instituţiile menite să intervină. Cum poate fi remediată această situaţie? Poate fi eficient CSAT?
- Anul trecut, când Comisia Europeană îi demonstra în scris guvernului Dăncilă că modificările legislaţiei penale transformă România într-un refugiu al infractorilor, mulţi vor fi crezut că Frans Timmermans exagerează. Curând, însă, aveam să constatăm cu toţii că relaxarea luptei anticorupţie afectează viaţa fiecărui cetăţean. Dacă statul de drept este subminat, totul este permis, şi nu numai primul infractor al ţării, adică Liviu Dragnea, va profita de impotenţa legii şi a magistraţilor, ci toţi infractorii, inclusiv traficanţii de droguri, care par protejaţi de autorităţi, căci mă îndoiesc că nu se ştie de unde provin drogurile eşuate pe plajă, precum şi violatorii, hoţii şi criminalii, eliberaţi prin recursul compensatoriu acordat cu generozitate de acest parlament al penalilor. Când pedepsele sunt eliminate, magistraţii supuşi intimidării, guvernul populat cu semidocţi, iar instituţiile cu politruci, cine să sancţioneze fărădelegile? Iar când intră în joc interese economice, cum ar fi cele legate de exploatarea ilegală a pădurilor, nu ne putem mira că ele primează faţă de interesul public, pentru un guvern care slujeşte unei reţele politice de tip mafiot, organizată să prade avutul public. Şi nici că serviciile publice - ca sănătatea, educaţia şi cultura - sunt la pământ, iar funcţionarilor publici, care nu sunt responsabilizaţi, ci evaluaţi doar după măsura în care slujesc intereselor PSD, nu le pasă de cetăţeni. Tot ţesutul societăţii noastre a ajuns să fie atins de boala care pleacă de la nemernicia puterii, dar nu CSAT o poate vindeca, pentru că este alcătuit majoritar din membri ai guvernului. Doar înlocuirea penalilor de la putere, cu politicieni necompromişi, prin vot democratic, poate duce la un început de asanare a spaţiului public. Din păcate, este vorba de un drum lung, care nici măcar nu a început.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
