Ruşinos şi umilitor, dar să mai şi moară copii din pricina asta e prea de tot! Ministra Învăţământului e bine-mersi, că doar WC-urile nu sunt treaba ei, premierul Viorica Dăncilă îşi face imagine participând la medalierea unor campioni europeni, deşi guvernul nu investeşte un chior în aceşti sportivi!, iar primarii şi şefii de consilii din judeţele cu WC-uri în curte dau din umeri. Veşnica scuză e că nu sunt bani, deşi toată problema ar putea fi rezolvată cu numai 15 milioane de euro, adică 10.000 de euro pe şcoală. Ca să nu vorbim de "loviturile" care se dau în România de 30 de ani încoace, căci suma necesară nu se compară, de pildă, cu banii care vor fi băgaţi în noul stadion din Alexandria, Teleorman, acest pol istoric al marii performanţe din fotbalul nostru, care se întâmplă să fie şi fieful liderului PSD, Liviu Dragnea.
Într-o ţară care îşi respectă imaginea, problema WC-urilor din curtea şcolii s-ar rezolva în trei luni, fie din bani de la buget, fie din bani judeţeni sau locali. Ce înseamnă 10.000 de euro pentru o comună? Înseamnă 2.500 de euro pe fiecare an de mandat al unui primar. Înseamnă nişte prime în minus, dintre cele date secretarelor şi acoliţilor angajaţi pe şest. Înseamnă o zi în minus la "Zilele recoltei", căci acolo se duc, pe cântec, joc şi voie bună, o grămadă din banii cu care comunităţile locale ar putea să îşi rezolve problemele serioase cu care se confruntă. Ce înseamnă suspendarea pentru un an de zile a unor stipendii date oamenilor din partid, pe tot felul de fiţuici şi programe, de pe urma cărora nu se alege nimeni cu nimic? Cât despre România, ce să zicem? Se împrăştie bani în stânga şi în dreapta, ne batem cu pumnul în piept că vrem să găzduim mari evenimente europene şi planetare, dar nu se găsesc 15 milioane de euro ca să scăpăm, o dată pentru totdeauna, de această ruşine pentru statutul de ţară civilizată, pe care toată lumea îl invocă înaintea alegerilor europarlamentare.
Când e nevoie de 15 milioane de euro la nivel de ţară şi 10.000 de euro la nivel de comunitate, ca să nu mai moară copiii înecaţi în fecale, atunci e clar că nu e vorba de lipsă de bani. E vorba de lipsă crasă de responsabilitate, e vorba de inconştienţă, e vorba de lipsa unui proiect. Nici măcar nu e nevoie de viziune ca să pui lucrurile la punct. O poate face orice om gospodar cu opt clase, nu trebuie să fii primar sau ministru!
România are probleme complexe de rezolvat, situaţii în care chiar e nevoie de expertiză şi de echilibru, de viziune. Ne amăgim că le vom rezolva, câtă vreme nu începem cu începutul. Iar începutul e acolo, în fundul curţii şcolilor de ţară, cu WC-uri care le ameninţă copiilor viaţa.