Fundu Moldovei e una dintre comunele cele mai frumoase şi mai bogate din judeţul Suceava, un loc de poveste, unde tradiţiile străvechi fac casă bună cu modernitatea, fără nici un rabat de la calitate. La aceeaşi clasificare se înscrie şi primarul Tudor Ion Zdrob, care răspunde la întrebări concis, la subiect, tehnic cumva. Şi, totuşi, căldura cu care vorbeşte despre acest loc şi despre oamenii zonei se simte prezentă, ca un al treilea partener de discuţie.
"Nu ne permitem să facem greşeli!"
Implicat în administraţia publică încă din anul 2000, Tudor Ion Zdrob a fost, timp de patru ani, viceprimar. Apoi a început să înţeleagă administraţia şi să-i placă, ceea ce l-a făcut să creadă că lucrurile se pot face şi altfel decât se făcuseră până atunci, adică mai bine. Faptul că, în 2004, din cei cinci candidaţi, a fost preferat pentru funcţia de primar, n-a făcut decât să demonstreze că şi locuitorii din Fundu Moldovei sunt de aceeaşi părere.
- Domnule primar, am să încep abrupt interviul nostru: care sunt, în primăvara lui 2019, problemele mari cu care se confruntă comuna dvs.?
- Lăsând la o parte aspectele economice, problemele noastre sunt aceleaşi cu care se confruntă, în general, satele româneşti. Şi în primul rând, criza demografică, scăderea numărului de copii, cauzată de valul masiv de plecări din anul 2003, când s-a închis ultima exploatare minieră din zonă. Dacă în anul 2000, la şcolile din comună învăţau 740 de copii, acum mai sunt doar 250, deşi noi încercăm prin toate metodele să asigurăm un învăţământ de calitate pentru copiii noştri. De fapt, educaţia a fost întotdeauna o prioritate pentru administraţia publică locală de la noi.
O altă problemă importantă e infrastructura. Le spun tuturor că, acum, noi, primarii, facem mai puţină administraţie şi ne ocupăm mai mult de construcţii. Orice primar ai întreba, ştie despre construcţii, termeni tehnici, dirigenţie de şantier cât un specialist. Asta este! Asfaltăm drumuri. Şi apoi, niciodată nu sunt fonduri suficiente, deşi apelăm şi la finanţare europeană pentru investiţiile pe care ni le dorim şi sunt extrem de necesare. În plus, eu cred că este normal să nu fim mai niciodată mulţumiţi cu ceea ce reuşim să facem. Dacă ajungi la mulţumire, la suficienţă, e semn că trebuie să te retragi şi să laşi locul altuia.
- Accesaţi la nivelul primăriei fondurile europene sau lucraţi cu firme de consultanţă?
- Avem deja formată o echipă financiar-contabilă specializată pe achiziţii, care se pricepe şi la accesare de fonduri, pentru că sunt deja atâţia ani de când facem asta. Totuşi, datele se schimbă mereu, este foarte multă birocraţie şi, de aceea, nu ne putem permite să lucrăm şi fără o firmă de consultanţă, care să supervizeze totul. Nu ne permitem să facem greşeli, ca să fim nevoiţi să dăm înapoi nişte bani, căci oricum sunt puţini.
- Pe ce domenii aţi accesat fonduri?
- Reabilitare infrastructură şcolară, drumuri, infrastructură culturală. Am renovat căminele culturale din satele aparţinătoare, iar acum e în derulare reabilitarea căminului cultural din centrul de comună, care va arăta cum trebuie să arate un aşezământ cultural. Va fi acea transformare de la un cămin cultural unde se făceau nunţi şi petreceri, la un adevărat aşezământ cultural, cu sală de spectacole, pentru ca şi aici să-şi găsească loc cultura de înaltă calitate.
"La Fundu Moldovei, cultura înseamnă tradiţie"
- Pare puţin îndrăzneţ să vorbim despre cultură de înaltă calitate în mediul rural. Înţeleg că, la acest capitol, aveţi cu ce vă lăuda...
- Întotdeauna spun cu bucurie că avem cu ce ne lăuda. Când spui cultură la Fundu Moldovei, obligatoriu spui tradiţii. Fundu Moldovei este o comună conservatoare, în sensul că ştie să păstreze tradiţiile, ca dovadă faptul că suntem căutaţi şi apreciaţi, iar turismul, care a luat avânt în zonă, este, desigur, influenţat şi de acest aspect. Mereu vin televiziuni să filmeze tradiţiile de la noi, iar ceea ce le prezentăm nu necesită regie specială, totul este exact aşa cum s-ar petrece şi în absenţa filmărilor. Oamenii păstrează straiele vechi, populare, şi continuă să îşi facă altele noi, la hramul bisericii, la sărbătorile mari, aproape toată lumea e în port tradiţional. În special obiceiurile de iarnă sunt la noi la ele acasă. De asemenea, Ansamblul "Arcanul" e foarte apreciat în întreaga ţară, dar şi în străinătate. Amintim de fiecare dată, cu mândrie, faptul că grupuri de gospodari din Fundu Moldovei au participat, în 1908, la Viena, la o mare paradă, în cinstea împăratului Franz Iozsef, iar în 1937, la evenimente importante, la Londra. Tradiţia şi dansurile se transmit din generaţie în generaţie, sunt oameni devotaţi care se ocupă de copii încă de la şcoală, dincolo de ceea ce învaţă, oricum, acasă.
În luna martie, găzduim Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Religioasă Corală Ortodoxă "Buna Vestire", organizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi cu autorităţile administrative şi culturale judeţene, eveniment ce a ajuns anul acesta la cea de-a XXIX-a ediţie. Şi, să nu uităm, sunt o mulţime de turişti care vin în mod special pentru Balul Gospodarilor, o petrecere pe care o organizăm anual, în cea de-a doua zi de Paşti, la care absolut toată lumea vine îmbrăcată în costum popular, altfel nu e permis accesul. Inclusiv oaspeţii, turiştii, au această obligaţie, pe care o cunosc şi o respectă. Aşa că, da, avem şi la Fundu Moldovei ceea ce se poate numi cultură de înalt nivel.
- Mi-aţi vorbit de turişti - care sunt atracţiile turistice ale comunei?
- Dacă ar fi să mă rezum la câteva cuvinte, aş spune: tradiţiile, liniştea, peisajele, gastronomia, care este o îmbinare între mai multe stiluri. Cineva spunea că Bucovina este o Europă în miniatură, pentru că a făcut parte din Imperiu şi au fost multe naţionalităţi pe-aici, doar la Fundu Moldovei vreo cinci-şase: nemţi, evrei, ruteni, huţuli, ucraineni, unguri, ruşi, iar în toată Bucovina sunt chiar mai mult de zece naţionalităţi.
Noua legea a bugetului primăriilor, o lege comunistă
- Nu. Activitatea economică se canalizează pe agricultură, mai exact pe creşterea animalelor, datorită pajiştilor naturale de care dispunem, dar şi datorită subvenţiilor, a căror valoare a crescut; mai avem activităţi de prelucrare a lemnului, comuna având peste 10000 ha pădure, în diferite forme de proprietate. Încă mai funcţionează două exploatări de calcar şi minereuri neferoase, în cariere, o activitate încă mică, dar cu perspective. Şi mai este, cum vă spuneam, turismul, ca în mai toată Bucovina, a cărui dezvoltare se simte la bugetul local. Din noiembrie 2018, Fundu Moldovei a devenit staţiune turistică de interes local, asta însemnând că dispunem de peste 200 de locuri de cazare certificate, în pensiuni înfiinţate cu fonduri europene.
- Banii pe care îi primiţi de la stat vă ajung?
- Ne descurcăm şi nimic mai mult. Încercăm să facem în aşa fel încât să funcţionăm, în detrimentul dezvoltării. Bugetul unei primării are două părţi: bugetul de funcţionare şi bugetul de dezvoltare. Mai întâi se pun banii pentru buna funcţionare, asta însemnând utilităţi la primărie şi şcoală, salariile personalului, iar ce rămâne merge la dezvoltare. Or, prin noua lege a bugetului, a fost clar afectată partea de dezvoltare. Prost e că se vrea o egalizare: vor ca peste tot să se atingă o sumă fixă pe cap de locuitor. Dacă eşti o comună care se gospodăreşte mai bine, încasează mai bine la bugetul local, vei primi mai puţin, spre deosebire de o comună mai slabă, cu acelaşi număr de locuitori, care va primi mai mult, astfel încât suma finală pe cap de locuitor să fie, în ambele cazuri, aceeaşi. E o metodă comunistă, de a-i pedepsi pe cei harnici şi a-i răsplăti pe cei leneşi, de a-i face pe toţi egali.
- Domnule primar, ce anume credeţi că aleg oamenii: omul sau partidul?
- Cu siguranţă, omul, şi nu o spun doar eu. În comunităţile mici se cunoaşte fiecare cu fiecare. Eu cunosc peste 95 la sută dintre localnici. La copii e mai greu, dar pe cei mai mari de clasa a V-a, îi cam ştiu pe toţi. La ţară, relaţiile interumane sunt prioritare în faţa politicului sau a oricăror alte considerente.
- Din Fundu Moldovei până la Bucureşti, e lung drumul?
- Cu maşina, sunt exact 500 km. Mai greu se ajunge la Sighet sau la Satu Mare. Iar din punct de vedere administrativ, în ceea ce ne priveşte, drumul e scurtat de oamenii trimişi acolo ca să reprezinte judeţul Suceava.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
