"Iubirea este singurul lucru care se înmulţeşte atunci când îl împarţi", nota scriitorul german Clemens Brentano. Într-un mod asemănător vorbea şi Julieta lui Shakespeare despre dragostea ei pentru Romeo: "Din ce dărui, tot mai mult am încă". Fiecare om cunoaşte aceste emoţii, chiar dacă nu se pricepe să le îmbrace în cuvinte atât de meşteşugite: tânjeşte după prezenţa fiinţei iubite, simte nevoia s-o mângâie, i se încălzeşte inima când o are alături. Intimitatea şi comuniunea ne fac fericiţi. Trăim plenar sentimentul şi ni se pare că am renăscut. Ceea ce noi intuim doar, psihoendocrinologii au confirmat ştiinţific, studiind efectele emoţiilor noastre pozitive asupra balanţei hormonale şi imunităţii. Iar verdictul lor sună astfel: iubirea este cea mai eficientă prevenţie şi terapie din lume. Ea ne păstrează sănătoşi şi chiar ne ajută să luptăm cu bolile: biomarkerii inflamatori scad, sistemul cardiovascular funcţionează mai bine, psihicul se echilibrează, gândirea devine mai clară.
Şi nu este vorba numai despre iubirea dintre doi oameni care formează un cuplu. Aceeaşi valoare terapeutică o au şi afecţiunea dintre mamă şi copiii ei, dintre prietenii apropiaţi, precum şi compasiunea manifestată prin angajament social ori sentimentele îmbogăţite cu valenţe spirituale. "Iubirea se manifestă în forme multiple, ea poate fi dăruită copiilor, părinţilor, prietenilor, chiar şi animalelor de companie. Ceea ce contează sunt satisfacţia şi sentimentul că eşti protejat", explică psihologii.
Intimitatea are puteri tămăduitoare
Fără îndoială că, dintre toate cele amintite aici, în primul rând intimitatea erotică este un medicament minunat. "Sexul are potenţial terapeutic", afirmă la unison sexologii şi psihiatrii. Experienţa sexuală, trăită împreună cu un om care ocupă un loc important în viaţa cuiva, produce efecte evidente: se secretă hormoni ca oxitocina şi dopamina, care stimulează limfocitele T "ucigaşe", sporindu-le activitatea cu 150% şi asigurând astfel o mai bună apărare a organismului împotriva agenţilor patogeni. Sexul poate calma durerile celor ce suferă de artrită, cefalee şi probleme ale spatelui. De asemenea, el accelerează cicatrizarea rănilor prin creşterea masivă a irigaţiei sangvine şi implicit a oxigenării ţesuturilor din zona lezată. Iubirea se încumetă să înfrunte şi cancerul: cercetătorii americani au observat că o relaţie stabilă îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire ale pacienţilor cu tumori maligne. Însă nici cei care trăiesc singuri nu au motive să se simtă abandonaţi, deoarece grija reciprocă, satisfacerea nevoilor afective şi apropierea fizică nu sunt condiţionate neapărat de existenţa unui partener. În ultimă instanţă, după cum ne arată numeroase studii, este esenţial să te simţi ocrotit şi să induci acelaşi sentiment şi altora. Aceasta înseamnă că, oferind iubire lumii întregi - dar totodată şi nouă înşine! - deblocăm în noi forţe nebănuite. Astfel, dintr-un studiu realizat în Portugalia reiese că persoanele capabile de empatie suferă mai puţin de pe urma durerilor cronice. În schimb, cei ce evită contactele şi aleg să ducă o viaţă singuratică îşi dublează riscul de a dezvolta, la o anumită vârstă, maladia Alzheimer.
Afecţiunea acţionează pe termen lung
Impresionantă este mai ales durata de acţiune a celui mai frumos sentiment din lume. Copiii care au crescut înconjuraţi de dragostea părintească vor fi ulterior, ca adulţi, mai puţin expuşi la dependenţe şi depresii. Universitatea Harvard a iniţiat în 1938 un studiu de lungă durată, la care au fost invitaţi să participe 724 de bărbaţi, cărora li s-a urmărit evoluţia timp de trei decenii, începând de la vârsta de 50 de ani, pentru a se vedea care dintre ei vor ajunge la sfârşitul experimentului având o sănătate mai bună decât a altora. Rezultatele au fost surprinzătoare, căci s-a dovedit fără drept de apel că factorul decisiv nu fusese nivelul colesterolului, ci calitatea relaţiilor umane. Când râdeţi din toată inima împreună cu prietenii, organismul dvs. secretă hormoni care vă creează o stare de bine? Desigur. Specialiştii au atestat în numeroase rânduri influenţa benefică exercitată asupra sănătăţii noastre de legăturile de prietenie şi contactele cu oameni apropiaţi. De exemplu, o metaanaliză efectuată la Universitatea Oxford a ajuns la concluzia că persoanele care se văd regulat cu prietenii lor sau se implică în acţiuni sociale sunt mai puţin ameninţate de infarct ori demenţă senilă, ba chiar se îmbolnăvesc mai rar de gripă.
Atingerile ne fac bine
Una din explicaţiile plauzibile ar fi şi aceea că provin mai degrabă de la prieteni, decât de la necunoscuţi. Oricum ar fi, un lucru e sigur: ele ne fac atât de bine! Atingerile au constituit primul limbaj, cel dintâi mijloc de comunicare între oameni şi nu şi-au pierdut însemnătatea nici până în ziua de astăzi. Cei ce obişnuiesc să se plimbe ţinându-se de mână sunt mai relaxaţi şi feriţi de anxietate, au pulsul normal şi percep mai puţin intens durerile. Atingerile ajută organismul să devină mai rezistent. Cu prilejul experimentelor făcute pe animale ţinute în cuşti s-a remarcat, de exemplu, faptul că maimuţele tinere reacţionau cu mai multă plăcere la atingeri decât la primirea hranei. Iar aceasta continuă de-a lungul întregii noastre vieţi: celor sănătoşi, atingerile le furnizează o doză suplimentară de optimism, iar celor bolnavi le reduce stresul, le ameliorează depresia şi le alină durerile.
Cel dintâi organ căruia intimitatea şi tandreţea îi aduc beneficii este inima. O serie întreagă de studii recente confirmă însemnătatea iubirii pentru sănătatea inimii. Copiii care se simt iubiţi de părinţii lor dezvoltă mult mai rar afecţiuni ale cordului, atunci când ajung la maturitate. La oamenii care primesc constant dovezi de iubire nu se întâlnesc deteriorări atât de grave ale arterelor coronare. Iar cercetătorii de la Universitatea Manchester au descoperit că, în perioada următoare unui infarct, relaţia strânsă cu tovarăşul de viaţă, cu o rudă sau un prieten - şi chiar prezenţa în preajmă a unui câine sau a unei pisici! - pot scădea cu 50% riscul de recidivă a bolii. Cunoscutul medic american Dean Ornish a publicat în 1990 un studiu care a produs senzaţie. Cardiologul a demonstrat cu ajutorul unor angiografii coronariene că prin schimbarea radicală a stilului de viaţă poate fi stopată şi de multe ori inversată ateroscleroza coronariană, stimulând forţele de autovindecare ale organismului. Pe lângă adoptarea unui alt tip de alimentaţie, o mai bună gestionare a stresului şi însuşirea deprinderii de a face consecvent mişcare, este necesară şi cultivarea unor relaţii umane armonioase, fiindcă ele micşorează secreţia de hormoni ai stresului, deosebit de dăunători inimii. Esenţiale pentru reducerea stresului interior sunt şi iubirea şi stima de sine. Obiceiurile noastre au mare nevoie de anumite retuşuri. În multe situaţii, ar fi mai bine să spunem "eu simt că..." în loc de "trebuie să...". Şi să înţelegem că rememorarea stăruitoare a şanselor irosite în trecut ne împiedică să mergem înainte, iar cheia ce ne deschide calea către o viaţă mai bună este mai curând alta: afecţiunea şi recunoştinţa. Căci, după cum o arată numeroase studii, amărăciunea şi mânia dezechilibrează psihicul şi generează stres. Tocmai de aceea este atât de benefică iertarea.
Însă avem noi puterea de a ierta? Cei ce o au într-adevăr, spun specialiştii americani, reuşesc să rupă legătura nefericită dintre stresul lor emoţional şi problemele de sănătate. Oricât ar fi de greu de înfăptuit, actul iertării descătuşează în noi o forţă uriaşă. Iar gestul de clemenţă trebuie să ne şteargă din amintire şi propriile greşeli, nu doar pe cele ale altora. Să ne iertăm pe noi înşine pentru acele momente când am provocat suferinţă cuiva, când i-am tratat cu asprime sau le-am făcut o nedreptate mai ales oamenilor apropiaţi, pe care de fapt îi iubim.
Fericirea e molipsitoare
Şi iată că aici se închide cercul. Să fim recunoscători şi toleranţi. Să dăm înapoi câte ceva din ceea ce ne-a dăruit nouă viaţa, să facem parte din prisosul nostru şi altora, mai puţin norocoşi. O faptă care nu rămâne niciodată nerăsplătită: scanările cerebrale făcute participanţilor la diverse experimente au relevat în imagini imposibil de contestat faptul că acţiunile generoase, ca de pildă acordarea de donaţii sau ajutoare, declanşează sentimente de autentică fericire, în primul rând la autorii lor. Analizând rezultatele sondajelor, vom afla că persoanele care preiau funcţii onorifice se declară mai mulţumite şi înclină mai rar către stări depresive decât cele care preferă să nu se angajeze social. De asemenea, cei implicaţi în diferite iniţiative de voluntariat au în general mai puţine probleme de sănătate. Şi stresul profesional poate fi atenuat, spun psihologii, prin preocuparea pentru susţinerea unor obiective sociale.
Pentru încheiere am păstrat o idee care nouă ni se pare absolut minunată: cei ce sunt fericiţi nu beneficiază numai ei de această stare, ci o transmit mai departe, cu alte cuvinte, "îi molipsesc" şi pe alţii în jurul lor. În cadrul unui studiu de lungă durată de la Universitatea Harvard, cercetătorii au adus în anul 2008 dovada faptului că fericirea unui om apropiat influenţează propriile noastre trăiri afective. Aşadar, ne putem imagina cum ea se propagă în cercuri concentrice tot mai largi: la partenerul nostru, la familie, la prieteni, apoi la prietenii prietenilor, la vecini, la colegi, ba la un moment dat - de ce nu? - şi la necunoscuţii cu care schimbăm două vorbe într-un supermarket sau în staţia de autobuz. Şi cine n-ar vrea să facă fericiţi cât mai mulţi oameni?
De ce vă angajaţi în acţiuni sociale?
... fiindcă mă bucur s-o fac - 73%
... fiindcă doresc să-i ajut pe alţii - 54%
... fiindcă sper ca astfel să schimb ceva în bine - 44%
... fiindcă e nevoie de mine acolo - 38%
... fiindcă am destul timp liber la dispoziţie, în care vreau să fac ceva ce are sens - 28%
Să aducem mai multă iubire în viaţa noastră
Nu vă temeţi de atingeri - Ele determină secreţia de hormoni ai fericirii. Nu vă feriţi să-i atingeţi ori să-i îmbrăţişaţi pe oamenii care vă sunt dragi şi în primul rând, pe partenerul dvs. Sunt gesturi calde, care întăresc legăturile afective. Se recomandă şi masajele cu uleiuri speciale.
Încurajaţi intimitatea - Este în beneficiul relaţiei dvs. să faceţi dragoste. Dacă raportul sexual vă provoacă dureri, vă pot fi de folos ovulele care neutralizează pH-ul vaginal şi unguentele ce combat iritarea pielii. La stimularea libidoului vă ajută planta damiana (Turnera diffusa), supranumită "afrodiziacul maiaşilor".
Fiţi prietenoşi cu dvs. - Nimeni nu poate fi fericit dacă are o părere proastă despre propria persoană. Fiţi îngăduitori cu dvs., mai ales atunci când lucrurile nu vă ies exact aşa cum le-aţi plănuit. Cum v-aţi purta cu un prieten care tocmai a avut un eşec? Bineînţeles că nu v-aţi repezi să-l criticaţi!
Acordaţi mai multă atenţie celorlalţi - Timp de o săptămână, preocupaţi-vă să faceţi zilnic o bucurie cuiva - indiferent dacă e vorba de o persoană apropiată sau de una străină. Daţi o mână de ajutor unui om care are nevoie de sprijin şi în acelaşi timp spuneţi-i cât de mult îl preţuiţi. Ce sentimente se declanşează acum la interlocutor? Dar la dvs.?