În cele ce urmează veţi găsi o mică trecere în revistă a celor mai recente rezultate obţinute de cercetători, în ceea ce priveşte efectul curativ al hranei asupra unor afecţiuni.
Sunt rezultatele unor studii ştiinţifice realizate în universităţi şi clinici din întreaga lume. Vă prezentăm pe scurt datele concrete ce rezultă din ele, date care - la nevoie - v-ar putea fi folositoare şi dvs. în stabilirea regimului alimentar.
Boli de inimă şi circulaţie
* Peştele gras (de exemplu scrumbia şi somonul) reduce în mod evident riscul bolilor cardiace, pentru că uleiul de peşte reduce tensiunea arterială, sporeşte cantitatea de colesterol "bun" (HDL) din sânge, subţiază sângele şi previne formarea cheagurilor.
* Usturoiul reduce, de asemenea, tensiunea arterială şi colesterolul, împiedică depunerile pe pereţii vaselor, subţiază sângele, previne formarea cheagurilor şi repară "stricăciunile" de pe artere.
* Ghimbirul şi ceapa - au acelaşi efect ca usturoiul.
* Uleiul de măsline presat la rece - scade nivelul colesterolului şi previne deteriorarea arterelor.
* Nucile - sunt bogate, printre altele, în acizi graşi nesaturaţi, care protejează inima, şi în antioxidanţi; de aceea ele sunt capabile să prevină îmbolnăvirea arterelor, provocată de valorile prea ridicate de colesterol.
* Bananele - conţin peste 400 mg de potasiu şi doar 1 mg de sodiu. Potasiul reglează funcţionarea inimii şi totodată balanţa hidrică, un factor esenţial în controlul tensiunii arteriale. De aceea, bananele oferă protecţie împotriva afecţiunilor inimii şi a accidentului vascular cerebral.
* Tulpinile de ţelină - substanţele pe care le conţin relaxează musculatura netedă a vaselor de sânge, astfel încât acestea se pot dilata la trecerea fluxului sanguin. Patru tulpini de ţelină mâncate pe zi pot scădea tensiunea cu aproximativ 7%! Dacă tulpinile vi se par prea aţoase, preparaţi-vă un ceai, turnând o cană cu apă clocotită peste o linguriţă de seminţe de ţelină. Sau, şi mai bine, dacă vreţi să obţineţi o excelentă mixtură hipotensoare, pasaţi într-un blender 4 tulpini de ţelină, 2 căţei de usturoi, o jumătate de ceapă şi o jumătate de roşie.
* Toate legumele şi fructele - crude sau fierte - conţin beta-caroten, vitamina C şi alţi antioxidanţi, care reduc riscul apariţiei bolilor de inimă şi de circulaţie.
Alte recomandări: mazăre, fasole boabe uscată şi alimente bogate în vitaminele C, E şi beta-caroten.
Colesterol
* Peştele gras (somonul, scrumbia, sardina şi tonul) sporeşte nivelul HDL-ului şi-l reduce pe cel al LDL-ului.
* Consumaţi legume şi fructe din toate soiurile, de preferinţă crude.
* Fasolea şi mazărea verde reduc substanţial nivelul de colesterol (LDL).
Alte recomandări: mere, grepfruit, tărâţe de ovăz, morcovi, ţelină şi toate celelalte alimente bogate în calciu, potasiu şi vitamina C.
Cancer
Raportul dintre hrană şi apariţia cancerului este destul de complex şi n-a fost încă studiat în totalitate. Dar un lucru este astăzi sigur: o alimentaţie conştientă, reglată corespunzător, poate stopa evoluţia bolii şi poate împiedica şi întârzia dezvoltarea şi înmulţirea celulelor canceroase în organism.
Conform aprecierilor Institutului Naţional de Cancer din SUA, 35% din totalul îmbolnăvirilor de cancer din centrele industriale din Occident sunt provocate de alimentaţie.
* Usturoiul şi ceapa - conţin substanţe care pot "anihila" nitrosamina şi alfatoxina (substanţe cancerigene), blocându-le.
* Secara - studii recente arată că tărâţele de secară pot stopa în mod evident dezvoltarea tumorilor maligne la prostată şi intestinul gros. Acest efect se datorează conţinutului lor în fitoestrogeni (substanţe vegetale secundare) şi în fibre. De altfel, fibrele oferă un grad ridicat de protecţie faţă de cancer (de sân, de prostată, de intestin) şi faţă de bolile cardiace şi circulatorii.
Numeroase cercetări confirmă faptul că un consum regulat de fibre reduce în mod vizibil riscul apariţiei cancerului. Efectul se datorează în special vitaminelor - cu precădere A, C, E şi beta-caroten.
* Peştele gras - acizii graşi Omega 3 existenţi în uleiul de peşte reduc efectiv riscul metastazelor, împiedicând celulele "migratoare" să se fixeze din nou.
* Uleiul de măsline - studii recente au arătat că acesta poate reduce cu 25% riscul cancerului de sân la femei.
* Citricele - conţin diverse substanţe ca: beta-caroten şi flavonoide, care pot neutraliza substanţele cancerigene.
* Legumele verzi, ca de pildă: broccoli, salata verde, varza, spanacul. Cu cât sunt mai verzi, cu atât e mai mare cantitatea de substanţe anticancerigene pe care o conţin (beta-carotenul, luteina sau vitamina C - toate trei, excelente antioxidante).
* Legumele galbene şi roşii: morcovii, ardeii graşi, roşiile sau dovleacul sunt bogate în substanţe care protejează organismul de cancer.
* Produsele din soia conţin fitosterine, saponine (cu efect anticancerigen) şi genisteină - o substanţă vegetală secundară care poate împiedica dezvoltarea şi înmulţirea tumorilor.
* Ceaiul negru şi verde (în special cel verde) au un conţinut bogat în catehine - substanţe anticancerigene al căror efect preventiv a fost descoperit abia de curând.
* Culturile bacteriene (vii) din iaurt stimulează activitatea sistemului imunitar, întârziind astfel dezvoltarea tumorilor.
Atenţie: grăsimea animală încinsă prea tare - de exemplu, când picură din carnea prăjită pe grătar, peste flacără sau cărbunii încinşi - este cancerigenă şi mirosul n-ar trebui inhalat. În general, evitaţi să mâncaţi bucăţile de carne arsă.
Întărirea sistemului imunitar
* Usturoiul - are o puternică acţiune antibacteriană şi protejează organismul de infecţiile cauzate de sistemul imunitar slăbit.
* Fructele şi legumele crude - hrana vegetală conţine, printre altele, beta-caroten, vitamina C şi alte substanţe cu efect antiviral şi antioxidant, care - toate - întăresc sistemul imunitar.
Ca o concluzie, s-ar putea spune că în domeniul cercetării alimentelor, ştiinţa mai are multe de făcut şi că ne va surprinde (cât de curând) cu descoperirile ei senzaţionale.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
