În cele ce urmează veți găsi o mică trecere în revistă a celor mai recente rezultate obținute de cercetători, în ceea ce privește efectul curativ al hranei asupra unor afecțiuni.
Sunt rezultatele unor studii științifice realizate în universități și clinici din întreaga lume. Vă prezentăm pe scurt datele concrete ce rezultă din ele, date care - la nevoie - v-ar putea fi folositoare și dvs. în stabilirea regimului alimentar.
Boli de inimă și circulație
* Peștele gras (de exemplu scrumbia și somonul) reduce în mod evident riscul bolilor cardiace, pentru că uleiul de pește reduce tensiunea arterială, sporește cantitatea de colesterol "bun" (HDL) din sânge, subțiază sângele și previne formarea cheagurilor.
* Usturoiul reduce, de asemenea, tensiunea arterială și colesterolul, împiedică depunerile pe pereții vaselor, subțiază sângele, previne formarea cheagurilor și repară "stricăciunile" de pe artere.
* Ghimbirul și ceapa - au același efect ca usturoiul.
* Uleiul de măsline presat la rece - scade nivelul colesterolului și previne deteriorarea arterelor.
* Nucile - sunt bogate, printre altele, în acizi grași nesaturați, care protejează inima, și în antioxidanți; de aceea ele sunt capabile să prevină îmbolnăvirea arterelor, provocată de valorile prea ridicate de colesterol.
* Bananele - conțin peste 400 mg de potasiu și doar 1 mg de sodiu. Potasiul reglează funcționarea inimii și totodată balanța hidrică, un factor esențial în controlul tensiunii arteriale. De aceea, bananele oferă protecție împotriva afecțiunilor inimii și a accidentului vascular cerebral.
* Tulpinile de țelină - substanțele pe care le conțin relaxează musculatura netedă a vaselor de sânge, astfel încât acestea se pot dilata la trecerea fluxului sanguin. Patru tulpini de țelină mâncate pe zi pot scădea tensiunea cu aproximativ 7%! Dacă tulpinile vi se par prea ațoase, preparați-vă un ceai, turnând o cană cu apă clocotită peste o linguriță de semințe de țelină. Sau, și mai bine, dacă vreți să obțineți o excelentă mixtură hipotensoare, pasați într-un blender 4 tulpini de țelină, 2 căței de usturoi, o jumătate de ceapă și o jumătate de roșie.
* Toate legumele și fructele - crude sau fierte - conțin beta-caroten, vitamina C și alți antioxidanți, care reduc riscul apariției bolilor de inimă și de circulație.
Alte recomandări: mazăre, fasole boabe uscată și alimente bogate în vitaminele C, E și beta-caroten.
Colesterol
* Usturoiul și ceapa - sporesc semnificativ cantitatea de colesterol "bun" (HDL) și o reduc pe cea de colesterol dăunător (LDL).
* Uleiul de măsline presat la rece are aceeași acțiune; în plus, el neutralizează LDL-ul, făcându-l inofensiv pentru organism.
* Peștele gras (somonul, scrumbia, sardina și tonul) sporește nivelul HDL-ului și-l reduce pe cel al LDL-ului.
* Consumați legume și fructe din toate soiurile, de preferință crude.
* Fasolea și mazărea verde reduc substanțial nivelul de colesterol (LDL).
Alte recomandări: mere, grepfruit, tărâțe de ovăz, morcovi, țelină și toate celelalte alimente bogate în calciu, potasiu și vitamina C.
Cancer
Raportul dintre hrană și apariția cancerului este destul de complex și n-a fost încă studiat în totalitate. Dar un lucru este astăzi sigur: o alimentație conștientă, reglată corespunzător, poate stopa evoluția bolii și poate împiedica și întârzia dezvoltarea și înmulțirea celulelor canceroase în organism.
Conform aprecierilor Institutului Național de Cancer din SUA, 35% din totalul îmbolnăvirilor de cancer din centrele industriale din Occident sunt provocate de alimentație.
* Usturoiul și ceapa - conțin substanțe care pot "anihila" nitrosamina și alfatoxina (substanțe cancerigene), blocându-le.
* Secara - studii recente arată că tărâțele de secară pot stopa în mod evident dezvoltarea tumorilor maligne la prostată și intestinul gros. Acest efect se datorează conținutului lor în fitoestrogeni (substanțe vegetale secundare) și în fibre. De altfel, fibrele oferă un grad ridicat de protecție față de cancer (de sân, de prostată, de intestin) și față de bolile cardiace și circulatorii.
Numeroase cercetări confirmă faptul că un consum regulat de fibre reduce în mod vizibil riscul apariției cancerului. Efectul se datorează în special vitaminelor - cu precădere A, C, E și beta-caroten.
* Peștele gras - acizii grași Omega 3 existenți în uleiul de pește reduc efectiv riscul metastazelor, împiedicând celulele "migratoare" să se fixeze din nou.
* Uleiul de măsline - studii recente au arătat că acesta poate reduce cu 25% riscul cancerului de sân la femei.
* Citricele - conțin diverse substanțe ca: beta-caroten și flavonoide, care pot neutraliza substanțele cancerigene.
* Legumele verzi, ca de pildă: broccoli, salata verde, varza, spanacul. Cu cât sunt mai verzi, cu atât e mai mare cantitatea de substanțe anticancerigene pe care o conțin (beta-carotenul, luteina sau vitamina C - toate trei, excelente antioxidante).
* Legumele galbene și roșii: morcovii, ardeii grași, roșiile sau dovleacul sunt bogate în substanțe care protejează organismul de cancer.
* Produsele din soia conțin fitosterine, saponine (cu efect anticancerigen) și genisteină - o substanță vegetală secundară care poate împiedica dezvoltarea și înmulțirea tumorilor.
* Ceaiul negru și verde (în special cel verde) au un conținut bogat în catehine - substanțe anticancerigene al căror efect preventiv a fost descoperit abia de curând.
* Culturile bacteriene (vii) din iaurt stimulează activitatea sistemului imunitar, întârziind astfel dezvoltarea tumorilor.
Atenție: grăsimea animală încinsă prea tare - de exemplu, când picură din carnea prăjită pe grătar, peste flacără sau cărbunii încinși - este cancerigenă și mirosul n-ar trebui inhalat. În general, evitați să mâncați bucățile de carne arsă.
Întărirea sistemului imunitar
* Iaurtul - impulsionează activitatea "celulelor ucigașe" proprii organismului nostru, cele care atacă virușii și celulele tumorale (ele "simt" substanțele nocive și le distrug). În plus, iaurtul sporește cantitatea de interferon - o substanță importantă, care întărește capacitatea de apărare - și accelerează producerea de anticorpi.
* Usturoiul - are o puternică acțiune antibacteriană și protejează organismul de infecțiile cauzate de sistemul imunitar slăbit.
* Fructele și legumele crude - hrana vegetală conține, printre altele, beta-caroten, vitamina C și alte substanțe cu efect antiviral și antioxidant, care - toate - întăresc sistemul imunitar.
Ca o concluzie, s-ar putea spune că în domeniul cercetării alimentelor, știința mai are multe de făcut și că ne va surprinde (cât de curând) cu descoperirile ei senzaționale.