Inima noastră este un mecanism uluitor: într-o zi şi o noapte, ea bate fără încetare, de aproape 100.000 de ori, trimiţând sângele să circule prin vase şi organe. Iar nouă ni se pare absolut firesc. Abia în momentul când ea iese din ritm, se poticneşte ori se opreşte, sau când avem senzaţia că pompează prea slab şi că începem să respirăm cu greutate, ne dăm seama că acest muşchi din centrul corpului nostru nu mai lucrează aşa cum trebuie. În mod obişnuit, cauzele sunt căutate în exterior: alimentaţie cu grăsimi, băut, fumat, epuizare, moştenire genetică. Dar inima mai are o suferinţă prea puţin cercetată: sufletul. Inima este strâns legată de sentimente. Nu degeaba se spune că "ne-am luat o piatră de pe inimă" sau că "ne-a stat inima în loc". Iar expresia "inimă zdrobită" nu reprezintă, aşa cum s-ar crede, o simplă metaforă. "Sindromul inimii zdrobite" este realmente o boală, descrisă şi acceptată ca atare în anii '90. Simptomele ei clinice sunt identice cu cele ale unui infarct. Suferinţele sufleteşti afectează circulaţia sângelui şi provoacă decese cu cauză necunoscută. Inima, acest organ extrem de sensibil, funcţionează ca un sistem de avertizare ce ne atrage atenţia că în viaţa noastră există ceva care nu e în ordine. Avem multe lucruri de făcut, dacă dorim ca inimii noastre să-i meargă mai bine.
Un trai mai sănătos
Avem nevoie de aer curat
Oricui i se pare logic că poluarea aerului afectează căile respiratorii şi plămânii. Însă mulţi nu conştientizează că şi inimii îi dăunează aerul încărcat cu pulberi fine şi gaze de eşapament. Particulele gaziforme declanşează inflamaţii de-a lungul căilor respiratorii, dar şi în anumite zone ale sistemului circulator. Un mare număr de studii ne arată că poluarea aerului accelerează procesul de îngustare a vaselor, începând cu cele coronariene, dar şi cu vasele din regiunea craniană şi cervicală. Are de suferit microcirculaţia de la nivelul creierului, al picioarelor, al diverselor organe. Nanoparticulele din aer măresc riscul de afecţiuni cardiovasculare. Un experiment realizat cu concursul a 15 participanţi nefumători a pus în evidenţă faptul că, după numai o oră de expunere la emisii de gaze provenite de la motoarele Diesel, se manifestă deja tulburări funcţionale la vasele de sânge.
Fără ţigări ne e mai bine
Fumatul nu este numai cancerigen. Nicotina, o adevărată otravă pentru organism, face inima să bată mai repede, îi măreşte necesarul de oxigen şi produce vasoconstricţie. Cine renunţă la fumat va trăi mai sănătos, în toate privinţele. Medicii au constatat că, după cinci ani de la ultima ţigară, riscul de infarct şi de accident vascular cerebral este redus la jumătate.
Mişcarea ne ţine pompa în funcţiune
Subsolicitarea motorie duce la supragreutate şi, totodată, favorizează ateroscleroza, diabetul, hipertensiunea, slăbirea memoriei şi stările depresive. Toate acestea aduc prejudicii inimii. Specialiştii ne recomandă să facem mişcare de mai multe ori pe săptămână, minimum câte 20 de minute, fără pauză. Sportul de rezistenţă, ca joggingul, înotul, mersul pe bicicletă, constituie o modalitate optimă de prevenire a afecţiunilor inimii. Utile sunt însă şi activităţile moderate, ca plimbările în pas alert. Cifra ideală: 10.000 de paşi pe zi.
Să menţinem echilibrul
Stresul personal şi profesional poate provoca hipertensiune şi aritmie cardiacă. Cine se simte mereu sub presiune şi are probleme cu somnul ar trebui să se întrebe: "Cum îmi gestionez eu solicitările vieţii de fiecare zi?". O cale de redobândire a echilibrului este meditaţia. Cercetătorii de la Universitatea Calgary au descoperit că meditaţia nu induce doar calmul, ci şi regenerează până la nivel celular.
Liniştea ne dă forţă
Un studiu iniţiat de specialiştii germani a urmărit modul cum zgomotul influenţează sistemele imun şi circulator, la locuitorii marilor oraşe. Iată unul din rezultatele investigaţiilor: persoanele care avuseseră în timpul nopţii un nivel de zgomot de 55 de decibeli sau mai mult, la fereastra dormitorului, au primit tratament pentru hipertensiune de aproape două ori mai frecvent decât cele la care nivelul de zgomot nu atinsese 50 de decibeli. Aşadar, asiguraţi-vă liniştea în dormitor, eventual înlocuind ferestrele cu unele care să vă ofere protecţie fonică.
Inima stă cu noi la masă
Cum arată meniul dvs.? Abia în anii '50, cercetătorii au ajuns la concluzia că s-ar putea să existe o legătură între alimentaţie şi afecţiunile cardiovasculare. De atunci şi până astăzi, nenumărate studii ne-au furnizat dovezi în acest sens. Inimii îi plac grăsimile nesaturate din uleiul de măsline sau de in şi acizii graşi Omega-3 din peştele de mare. Ea apreciază înainte de toate legumele, salatele, fructele, leguminoasele şi produsele din făină integrală.
Ajutor de la farmacie
Un studiu clinic de dată recentă confirmă că arginina îmbunătăţeşte considerabil starea vaselor de sânge. Acest aminoacid devine şi mai eficient atunci când este asociat cu vitaminele din complexul B. * Extractele de păducel dilată vasele coronariene şi ameliorează funcţionarea miocardului. * Magneziul contribuie la normalizarea tensiunii arteriale şi, implicit, la sănătatea inimii. Ni-l putem administra sub forma suplimentelor nutriţionale, dar şi consumând unele alimente care îl conţin în cantităţi mari: nuci, banane şi fulgi de ovăz.
Abstinenţa digitală
O primă măsură care ar trebui luată este aceea de a vă asigura că nu veţi fi contactaţi la orice oră din zi şi din noapte. Căci cine trăieşte într-o stare de alarmă permanentă - chiar şi fără a conştientiza acest lucru - nu va reuşi niciodată să se deconecteze, pentru a se ocupa liniştit de treburile sale zilnice. Şi obiceiul de a trece mereu în revistă e-mail-urile vă distrage atenţia de la ceea ce aveţi de făcut. Mai curând sau mai târziu, aceste întreruperi repetate vă vor vicia atmosfera de lucru, dând naştere unor frustrări şi creând condiţii propice pentru sindromul burnout şi îmbolnăvirea inimii. Stabiliţi nişte intervale anume, în care urmează să vă citiţi poşta electronică.
Un somn mai bun
Lipsa cronică de somn reduce capacitatea de a compensa enervarea şi stresul, sporind riscul de afecţiuni cardiovasculare. Aceasta nu înseamnă că aveţi motive serioase să vă neliniştiţi din pricina câtorva nopţi când aţi dormit mai prost, dacă în rest somnul dvs. este unul sănătos şi odihnitor. Necesarul de somn diferă de la o persoană la alta. Pe al dvs. îl puteţi verifica foarte uşor, răspunzând la trei întrebări. 1. Vă trebuie un deşteptător, ca să vă treziţi la timp dimineaţa? 2. Aveţi nevoie de cafea sau de alte stimulente, pentru a face faţă activităţilor de rutină de peste zi? 3. În zilele libere, dormiţi mai mult decât în cele lucrătoare? În cazul când răspunsul a fost de fiecare dată afirmativ, înseamnă că dormiţi fie prea puţin, fie la ore ce nu corespund ritmului dvs. natural.
Corectaţi-vă ritmul zilnic
Dacă aveţi tendinţa să vă culcaţi şi să vă sculaţi prea târziu, încercaţi o resetare a ritmului zilnic. În acest scop, lăsaţi cât mai mult lumina soarelui să vă însoţească în cursul dimineţii, iar seara, renunţaţi la sursele puternice de lumină şi închideţi cât mai devreme televizorul şi monitoarele cu leduri (da, inclusiv smartphone-ul dvs.).
Muzica preferată a inimii
Sunetele acţionează direct asupra creierului. Melodiile pot încetini sau accelera pulsul, deci au potenţialul de a scădea tensiunea arterială şi nivelul de hormoni ai stresului. Îndeosebi muzica clasică este favorabilă inimii, căci ea risipeşte angoasele şi stările depresive.
Forţă şi rezistenţă
Cardiologii recomandă antrenamentele de rezistenţă, combinate cu unele specifice de forţă, pentru a reduce tensiunea şi a creşte randamentul inimii. Cine se antrenează de trei ori pe săptămână, câte 45 de minute, poate obţine rezultate mai bune decât cu medicamentele hipotensoare. Oamenii cu afecţiuni cardiace sunt cei dintâi care au de profitat de pe urma acestor exerciţii. Bineînţeles, li se va întocmi un program adaptat la capacităţile lor fizice.
Relaţii sănătoase
Cea mai eficientă protecţie pentru inimă şi suflet sunt relaţiile pline de afecţiune cu alţi oameni, fie ei parteneri, rude sau prieteni. S-a constatat că persoanele care întreţin numeroase contacte sociale şi, în acelaşi timp, neglijează toate măsurile profilactice, trăiesc în medie mai mult decât cele singuratice, care au o sănătate bună, fac sport şi nu fumează. Comunicarea cu cei din jur ne inspiră sentimentul benefic că nu suntem singuri cu grijile noastre şi ne ajută să dobândim o perspectivă inedită asupra propriei vieţi. Nu numai calitatea relaţiilor este importantă, ci şi numărul lor. Aşadar, folosiţi-vă de orice ocazie pentru a stabili noi contacte.
Cu timpul, însă, unele relaţii, chiar şi cele maritale, devin o povară. Găsiţi în dvs. curajul să aduceţi problemele în discuţie, înainte ca ele să vi se pară de nesoluţionat. Dacă este necesar, cereţi ajutor din afară, de exemplu, apelaţi la o terapie de cuplu.
Răgazuri revigorante
Cine este capabil să se detaşeze suficient, pentru a-şi cuprinde viaţa într-o privire de ansamblu, are şansa de a vedea lucruri pe care rutina zilnică i le ascunde. Există greutăţi ce revin mereu? Şi ce schimbări ar trebui să faceţi pentru a micşora aceste poveri? Luaţi-vă din când în când răgazuri în care să reflectaţi la dorinţele şi ţelurile dvs. Şi faceţi loc în viaţa dvs. unor activităţi care vă absorb total, de pildă - o îndeletnicire artistică, un hobby sau un angajament umanitar. Cineva care dispune de un asemenea refugiu compensator va suporta mai uşor suprasolicitările din viaţa de fiecare zi.
Când mergem la doctor?
Apă, substanţe nutritive şi oxigen - toate acestea sunt transportate dintr-un loc în altul în corpul nostru prin intermediul sistemului circulator. Inima munceşte din greu, pentru a le ţine într-o mişcare continuă. Este firesc să mai dea şi greş uneori. Cum ne dăm seama că ea a obosit, într-adevăr? În ce moment devin palpitaţiile nocturne o aritmie care necesită tratament? Măsurarea regulată a tensiunii ne arată în permanenţă care este situaţia. Pentru ca sângele să ajungă în capilare şi la toate organele, el trebuie să plece de la inimă, pompat cu o anumită presiune. Însă nu avem de-a face cu o structură rigidă, ci cu una dinamică, adaptabilă, care reacţionează la iubire, enervare, bucurie, pace, durere. Efortul fizic obligă inima să se străduiască mai mult. Muşchii sunt mai abundent irigaţi cu sânge şi aprovizionaţi cu oxigen - tensiunea creşte. Dimpotrivă, ea scade atunci când stăm pe o bancă, odihnindu-ne privirea pe vegetaţia din jur. Totodată, are oscilaţii în cursul zilei, ca şi în funcţie de starea vremii. O putem asemui cu un seismograf, care ne arată cât de sănătoşi suntem.