1. În ultimii ani, Transilvania - mai ales nordul ei, zona Clujului, a căpătat o viteză de dezvoltare mult mai mare decât celelalte provincii ale României. Consecinţele nu sunt doar economice, ci şi sociale şi politice. Să ne bucure sau să ne îngrijoreze această distanţare a Transilvaniei de restul ţării?
2. Sunt semne că reforma clasei politice se află în blocaj. Marile partide permit, în continuare, candidaturile unor cercetaţi sau condamnaţi penal, noile partide sunt dezavantajate în cursa pentru Parlament de către legea electorală, iar electoratul nu pare deranjat să realeagă politicieni dovedit corupţi. Ce-ar mai fi de făcut, în scurtul răstimp rămas până la alegerile parlamentare?
Teodor Baconschi, scriitor şi diplomat
"Străpungerea Carpaţilor cu autostrăzi care să interconecteze provinciile istorice româneşti reprezintă prioritatea zero a oricărui guvern responsabil"
1. Transilvania e avanpostul Occidentului în România. E îngrijorătoare diferenţa tot mai mare de infrastructură urbană, industrială şi rutieră pe care o vedem de îndată ce trecem Carpaţii. Unitatea naţională şi statală e cu atât mai solidă, cu cât disparităţile regionale sunt mai mici. Prin urmare, cred că străpungerea Carpaţilor cu autostrăzi care să interconecteze provinciile istorice româneşti reprezintă prioritatea zero a oricărui guvern responsabil. Atractivitatea Transilvaniei în termeni investiţionali e o veste bună, însă noi avem datoria istorică şi naţională de a gândi România ca întreg solidar. La noi, disparităţile regionale se întind pe o scară de la 1 la 5. E nevoie de una de cel mult 1 la 2 pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată, în folosul tuturor cetăţenilor români.
"Elitele profesionale nu mai au apetit pentru politică"
2. Sistemul politic actual e rezultatul legii electorale. S-a ajuns la un sistem bipartizan, completat oarecum decorativ cu noi partide aşa-zicând "anti-sistem". Din păcate, partidele nu caută CV-uri convingătoare, ci - în cel mai bun caz, care e şi cel mai rău - "persoane cu notorietate" (mediatică). Oamenii cu studii netrucate şi cu expertiză confirmată sunt şi vor rămâne în afara sferei politice: nu doar pentru că au fost (dacă au făcut pasul acesta) excluşi prin tot soiul de mijloace, ci pentru că - văzând ce li s-a întâmplat acelora - nici nu mai există, la nivelul adevăratelor elite profesionale, vreun apetit de "politică". E nevoie de altă lege electorală. Partidele actuale sunt uzate moral, în criză de personal, fără doctrină şi proiect politic serios. Numai că ele au votat actuala lege electorală: suntem captivi în jocul lor. De aici vor urma o debilitare a democraţiei, apatie civică şi absenteism la urne. Adică, tot ce ne poate izola în UE şi NATO, unde există democraţii funcţionale. Soluţia partidelor noi e utilă, dar neputincioasă: ai nevoie de foarte mulţi bani pentru a încropi o structură partinică naţională. Noroc cu reţelele de socializare, noul forum digital al democraţiei, care vrea, totuşi, să se salveze... Ele sunt adevăratul barometru al societăţii româneşti.
ŞTEFAN BRUNO, sociolog, prof. univ. dr., preşedintele Biroului de Cercetări Sociale
"Statul român trebuie reconstruit din temelii"
2. Statul român trebuie reconstruit din temelii... după alte valori, ceea ce nu e posibil cu aceiaşi oameni. Încercările Justiţiei de a-i înlătura pe unii corupţi au efecte minime în privinţa însănătoşirii statului şi a politicii, pentru că funcţionarii şi demnitarii condamnaţi nu sunt consideraţi corupţi de către majoritatea oamenilor din acest sistem (peste un milion). Ei nu au făcut decât ceea ce sistemul statal, administrativ, le-a permis să facă, ba chiar i-a stimulat să facă. Faptul că vor să rămână în acest sistem e firesc. Grav este că oamenii noi, care vor să le ia locul, nu au forţa şi priceperea de a convinge electoratul şi vor eşua, indiferent de bunele lor intenţii. Alegătorii sunt deranjaţi de calitatea persoanelor care se bat pentru votul lor, dar nu au cum să-i schimbe, aşa că unii nu votează (peste 50%), alţii sunt atraşi la urne prin mecanisme de coerciţie şi cointeresare şi tot mai puţini votează din convingere.
PAUL GHIŢIU, publicist
1. Problema nu este avansul Vestului României, ci înapoierea Estului şi Sudului, care pot duce la o separare egoistă a primului de restul. Ceea ce ar fi grav, din perspectiva convulsiilor sociale, a războaielor şi reconfigurării teritoriale şi de populaţie, prin care Europa este ameninţată că va trece în curând. Pentru că într-o atare situaţie, vor rezista mai bine statele coerente etnic şi uniforme ca dezvoltare economică.
"Trăim într-o lume în care nu viaţa, ci moartea este obiectiv şi direcţie"
2. Dezolanta situaţie internă nu poate fi decuplată de cea externă, care se dezvăluie tot mai mult şi mai fără reţineri ca rezultat al unor planuri croite în întuneric şi menite să aducă pentru omenire întunericul. Trăim într-o lume în care nu viaţa, ci moartea este obiectiv şi direcţie. Politica şi majoritatea politicienilor ultimilor zeci de ani se dovedesc a fi fost şi a fi în slujba acestei tentative de distrugere. Ascultăm, astăzi, lideri politici naţionali şi internaţionali îndemnându-ne la, sau chiar dictându-ne avortul, homosexualitatea, eutanasia, ipocrizia şi minciuna corectitudinii politice, sinuciderea prin primirea masivă a migratorilor musulmani, globalismul putrifiant al marilor interese financiare. Această clasă politică internaţională şi internă răspunde la comenzile unui cluster financiaro-politic, care a folosit şi foloseşte pe scară tot mai largă marxismul cultural pentru a-şi atinge scopurile unei Noi Ordini Mondiale.
Ştiind aceste lucruri nu înseamnă că trebuie să renunţăm la speranţă şi să depunem armele. Ce avem acum de făcut este să transmitem mai departe adevăratele valori, adică, să trăim conform lor, să le strigăm în piaţa publică, să luptăm deschis pe toate fronturile posibile. Să creăm o mişcare de rezistenţă în România profundă în perspectiva unor dramatice, dar posibil salvatoare evenimente viitoare.
Sebastian Lăzăroiu, analist politic
1. Orice investiţie străină e binevenită dacă creează locuri de muncă, indiferent de regiune. Transilvania a fost preferată de investitori pentru că acolo au găsit un capital uman ceva mai înalt decât în "vechiul Regat" şi poate şi o altă etică a muncii. Legăturile culturale cu Occidentul au fost mult mai strânse în provinciile din Vestul ţării chiar şi în perioada comunistă. Pe de altă parte, ar trebui să ne şi îngrijoreze orice disparităţi regionale. Decalajele dintre Vest şi Est, Nord şi Sud n-au fost încă rezolvate în România. Era rolul statului să creeze condiţii în special de infrastructură pentru investitori români sau străini în zonele sărace, defavorizate. Într-o oarecare măsură s-a întâmplat asta, dar nu suficient. Faptul că nu avem încă o singură autostradă, deşi ar trebui să fie cel puţin două, care să traverseze Carpaţii, spune totul despre deconectarea Transilvaniei de vechiul Regat. Şi asta, la o sută de ani de la Marea Unire.
"Schimbarea nu poate veni decât de jos în sus"
2. Simplul fapt că există un USR, de exemplu, cu o agendă radicală de înnoire, cu 25% în Bucureşti şi în jur de 10% în ţară, ne arată că ceva-ceva s-a întâmplat în ultimii zece ani. Schimbarea nu poate veni decât de jos în sus. Nu poate reforma clasa politică nici Justiţia, nici preşedintele, nici chiar liderii de partid. E o reformă graduală, care cere răbdare şi acţiune. Pârghia cea mai importantă mi se pare în continuare ŞCOALA, dar evident e un proces lent, pe termen lung. Democraţia nu poate funcţiona sănătos decât cu alegători minim competenţi şi autonomi în gândire, care, de pildă, să poată evalua mediul economic şi să înţeleagă măcar schematic funcţionarea instituţiilor.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
