Întrebări care ard - Despre mizerabilitatea clasei politice și dezvoltarea inegală a României

Claudiu Tarziu
Două teme importante, la care răspund pa­tru invitați: scriitorul și diplomatul TEO­DOR BACONSCHI, prof. univ. sociolog ȘTEFAN BRUNO, publicistul PAUL GHIȚIU și sociologul SEBASTIAN LĂZĂROIU.

1. În ultimii ani, Transilvania - mai ales nordul ei, zona Clujului, a căpătat o viteză de dez­voltare mult mai mare decât celelalte pro­vincii ale României. Consecințele nu sunt doar economice, ci și sociale și politice. Să ne bucu­re sau să ne îngrijoreze această distanțare a Transilvaniei de restul țării?

2. Sunt semne că reforma clasei politice se află în blocaj. Marile partide permit, în con­ti­nua­re, candidaturile unor cercetați sau con­dam­nați penal, noile partide sunt dezavantajate în cursa pentru Parlament de către legea elec­torală, iar electoratul nu pare deranjat să re­alea­gă politicieni dovedit corupți. Ce-ar mai fi de făcut, în scurtul răstimp rămas până la ale­ge­rile par­lamentare?

Teodor Baconschi, scriitor și diplomat

"Străpungerea Carpaților cu autostrăzi care să interconecteze provinciile istorice românești reprezintă prioritatea zero a oricărui guvern responsabil"
1.
Transilvania e avanpostul Occidentului în Ro­mânia. E îngrijorătoare diferența tot mai mare de infrastructură urbană, industrială și rutieră pe care o vedem de îndată ce trecem Carpații. Unitatea na­țio­nală și statală e cu atât mai solidă, cu cât disparitățile regionale sunt mai mici. Prin urmare, cred că străpungerea Carpaților cu autostrăzi care să in­terco­necteze provinciile istorice ro­mânești reprezintă prioritatea zero a ori­cărui gu­vern responsabil. Atracti­vi­tatea Tran­sil­vaniei în termeni investiționali e o veste bună, însă noi avem datoria istorică și națională de a gândi România ca întreg solidar. La noi, dis­pa­ritățile regionale se întind pe o scară de la 1 la 5. E ne­voie de una de cel mult 1 la 2 pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată, în folosul tuturor cetățenilor români.

"Elitele profesionale nu mai au apetit pentru politică"
2.
Sistemul politic actual e rezultatul legii elec­torale. S-a ajuns la un sistem bipartizan, completat oarecum decorativ cu noi partide așa-zicând "anti-sistem". Din păcate, partidele nu caută CV-uri con­vingătoare, ci - în cel mai bun caz, care e și cel mai rău - "persoane cu notorietate" (mediatică). Oa­menii cu studii netrucate și cu expertiză confirmată sunt și vor rămâne în afara sferei politice: nu doar pentru că au fost (dacă au făcut pasul acesta) excluși prin tot soiul de mijloace, ci pentru că - văzând ce li s-a în­tâm­plat acelora - nici nu mai există, la nivelul ade­văratelor elite profesionale, vreun apetit de "politică". E nevoie de altă lege electorală. Partidele actuale sunt uzate moral, în criză de personal, fără doctrină și proiect politic serios. Numai că ele au votat actuala lege electorală: suntem captivi în jocul lor. De aici vor urma o debilitare a democrației, apatie civică și absenteism la urne. Adică, tot ce ne poate izola în UE și NATO, unde există democrații funcționale. Soluția partidelor noi e utilă, dar neputincioasă: ai nevoie de foarte mulți bani pentru a încropi o structură partinică na­țională. Noroc cu rețelele de socializare, noul fo­rum digital al democrației, care vrea, totuși, să se sal­veze... Ele sunt adevăratul barometru al societății ro­mâ­nești.

ȘTEFAN BRUNO, sociolog, prof. univ. dr., președintele Biroului de Cercetări Sociale

"Transilvania se dezvoltă mai repede decât alte regiuni ale României pentru că a profesionalizat administrația publică"
1.
Transilvania se dezvoltă mai repede decât alte regiuni ale României pentru că a profesionalizat ad­ministrația publică. În vechiul Re­gat, oamenii din administrație sunt an­gajați pe criterii politice sau de ru­denie. Managementul științific pre­supune conducerea prin obiec­tive, asumarea unor standarde de per­formanță, care să ofere bu­năsta­re. Managementul tradițional est-eu­ro­pean, de tip balcanic, nu ser­veș­te cetățeanul, ci statul și puterea rezultată din el. De aceea, este mai pre­dis­pus la corupție, lene, for­ma­lism și duplicitate. Sunt do­uă sisteme administrative diferite, care nu se schimbă, indiferent de oamenii care le populează, și care se vor distanța unul de altul tot mai mult. Con­se­cințele sunt previzibile, dar solu­țiile întârzie să fie puse în practică.

"Statul român trebuie reconstruit din temelii"
2.
Statul român trebuie reconstruit din te­me­lii... după alte valori, ceea ce nu e posibil cu aceiași oa­meni. Încercările Justiției de a-i înlătura pe unii corupți au efecte minime în privința însănătoșirii sta­tului și a politicii, pentru că funcționarii și dem­nitarii condamnați nu sunt considerați corupți de către ma­joritatea oamenilor din acest sistem (peste un milion). Ei nu au făcut decât ceea ce sistemul statal, adminis­trativ, le-a permis să facă, ba chiar i-a stimulat să facă. Faptul că vor să rămână în acest sistem e firesc. Grav este că oamenii noi, care vor să le ia locul, nu au forța și priceperea de a convinge electoratul și vor eșua, indiferent de bunele lor intenții. Alegătorii sunt deran­jați de calitatea persoanelor care se bat pentru votul lor, dar nu au cum să-i schimbe, așa că unii nu votează (peste 50%), alții sunt atrași la urne prin me­canisme de coerciție și cointeresare și tot mai puțini votează din convingere.

PAUL GHIȚIU, publicist

"Problema este înapoierea Estului și Sudului"
1.
Problema nu este avansul Vestului României, ci îna­poierea Estului și Sudului, care pot duce la o se­parare egoistă a primului de restul. Ceea ce ar fi grav, din perspectiva convulsiilor sociale, a războa­ie­lor și reconfigurării teritoriale și de populație, prin care Europa este amenințată că va trece în curând. Pen­tru că într-o atare situație, vor rezista mai bine statele coe­rente etnic și uniforme ca dezvoltare economică.

"Trăim într-o lume în care nu viața, ci moartea este obiectiv și direcție"
2.
Dezolanta situație internă nu poate fi decuplată de cea externă, care se dezvăluie tot mai mult și mai fără rețineri ca rezultat al unor planuri croite în întu­neric și menite să aducă pentru omenire întunericul. Trăim într-o lume în care nu viața, ci moartea este obiectiv și direcție. Politica și majoritatea poli­ticie­nilor ultimilor zeci de ani se dovedesc a fi fost și a fi în slujba acestei tentative de distrugere. Ascultăm, astăzi, lideri politici naționali și internaționali îndem­nându-ne la, sau chiar dictându-ne avortul, homo­sexua­litatea, eutanasia, ipocrizia și minciuna co­rectitudinii politice, sinuciderea prin primirea masivă a migratorilor musulmani, globalismul putrifiant al marilor interese financiare. Această clasă politică internațională și internă răspunde la comenzile unui cluster financiaro-politic, care a folosit și folosește pe scară tot mai largă marxismul cultural pentru a-și atinge scopurile unei Noi Ordini Mondiale.
Știind aceste lucruri nu înseamnă că trebuie să renunțăm la speranță și să depunem armele. Ce avem acum de făcut este să transmitem mai departe adevă­ratele valori, adică, să trăim conform lor, să le strigăm în piața publică, să luptăm deschis pe toate fronturile posibile. Să creăm o mișcare de rezistență în România profundă în perspectiva unor dramatice, dar posibil salvatoare evenimente viitoare.

Sebastian Lăzăroiu, analist politic

"Decalajele dintre Vest și Est, Nord și Sud n-au fost încă rezolvate în România"
1.
Orice investiție străină e binevenită dacă cre­ea­ză locuri de muncă, indiferent de regiune. Tran­sil­va­nia a fost preferată de investitori pentru că acolo au găsit un capital uman ceva mai înalt decât în "vechiul Regat" și poate și o altă etică a muncii. Legă­tu­rile culturale cu Occidentul au fost mult mai strânse în provinciile din Vestul țării chiar și în perioada co­mu­nistă. Pe de altă parte, ar trebui să ne și îngrijoreze orice dispa­rități regionale. Decalajele dintre Vest și Est, Nord și Sud n-au fost încă rezolvate în Ro­mânia. Era rolul statului să creeze condiții în special de infrastructură pentru investitori români sau străini în zonele sărace, defavorizate. Într-o oarecare măsură s-a întâmplat asta, dar nu suficient. Faptul că nu avem încă o singură autostradă, deși ar trebui să fie cel puțin două, care să traverseze Carpații, spune totul despre deconectarea Transilvaniei de vechiul Regat. Și asta, la o sută de ani de la Marea Unire.

"Schimbarea nu poate veni decât de jos în sus"
2. Simplul fapt că există un USR, de exemplu, cu o agendă radicală de înnoire, cu 25% în București și în jur de 10% în țară, ne arată că ceva-ceva s-a în­tâm­plat în ultimii zece ani. Schimbarea nu poate veni decât de jos în sus. Nu poate reforma clasa politică nici Justiția, nici președintele, nici chiar liderii de partid. E o reformă graduală, care cere răbdare și acțiune. Pârghia cea mai importantă mi se pare în continuare ȘCOALA, dar evident e un proces lent, pe termen lung. Democrația nu poate funcționa sănătos decât cu alegători minim competenți și autonomi în gândire, care, de pildă, să poată evalua mediul econo­mic și să înțeleagă măcar schematic funcționarea instituțiilor.