O "victorie" periculoasă - "BREXIT"

Opinii despre referendumul din Marea Britanie

În urmă cu două săp­tămâni, 52% din elec­toratul bri­tanic a votat pentru ca Regatul Unit să pă­ră­sească Uniunea Euro­peană. Odată trecut primul şoc şi consumate reacţiile "la cald", eveni­mentul se cere analizat în profunzime. Indubitabil, Brexit-ul este una dintre cele mai im­portante mişcări po­litice ale ultimilor ani, care zguduie puternic Uni­unea Euro­pea­nă şi poate determina schim­bări şi în viaţa noastră, a românilor. Deşi viitorul Bre­xi­tului este încă nesigur (numărul manifestanţilor lon­donezi în favoarea rămânerii în Europa creşte ma­siv), ne-am propus să analizăm, cu câţiva comentatori avizaţi, care sunt urmările pentru România.

ÎNTREBARE: În ce măsură este afectată România de re­tragerea Marii Britanii din UE? Sun­­tem pre­gătiţi pentru a depăşi momentul?

Teodor Baconschi, diplomat şi publicist
"Suntem îngrijoraţi pentru românii din Marea Britanie şi pentru exporturile româneşti în Regatul Unit"

Succesul strâns al taberei "Leave" a fost un şoc pentru Uniunea Europeană şi nu doar pentru ea. Unda a lovit sistemul bancar, a devalorizat temporar lira sterlină şi a neliniştit majoritatea burselor, incluzând aici faimosul City londonez. Liderii eu­ropeni, înce­pând cu premierul Ca­meron, între timp demisionat, erau convinşi că Brexit va putea fi evitat. Interesant este că şi cei doi politicieni bri­tanici teoretic bene­fi­ciari ai re­zul­tatului de la refe­rendum, fostul primar con­servator Bo­ris Johnson şi liderul UKIP, Nigel Farage, au demi­sionat, nedorind să-şi asume com­plexa şi confuza situaţie a ţării, în urma deciziei la limită de a părăsi Uniunea Europeană. Lucrurile s-au mai calmat, dar nu e clar încă dacă există vreo cale de întoarcere, deşi o petiţie anti-Brexit a strâns deja multe mi­lioane de sem­nă­turi, în numai câ­teva zile. Guvernul de la Londra are de ales între declanşarea proce­sului de pă­răsire a UE, prin in­vocarea oficială a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, şi tergi­versarea de­ciziei, în aşteptarea unui eventual vot ne­gativ al Parla­men­tului britanic, populat în majoritate cu figuri anti-Brexit. Fireşte că, în acest context tur­bulent, România nu poate rămâne im­pasibilă. Dacă Brexit de­vine efec­tiv (chiar peste doi ani), UE iese slă­­bită şi noi, ca stat-membru, o dată cu ea. Regatul Unit e cea mai sigură le­­gătură dintre UE şi SUA. Londra a fost me­reu intran­si­gentă cu Rusia lui Vladimir Putin. Lip­sa opi­niei brita­nice de la masa Consiliului European ar pu­tea slăbi, în timp, politica europeană faţă de Moscova. În ciuda asigurărilor date de către premierul demisionar Ca­me­ron, suntem în­gri­jo­raţi de statu­tul ro­mâ­nilor din UK, în cazul ope­ra­ţio­nalizării Brexit. E, de asemenea, pre­vi­zibil ca ex­por­turile româneşti pe piaţa UK să întâmpine, pe termen me­diu, diferite obstacole tarifar-va­male, ceea ce nu reprezintă o veste bună, dată fiind ba­lanţa comercială favo­ra­bilă României. Urmează o pe­rioadă de intense ne­go­cieri politi­co-diplo­matice între UE, fiecare stat-membru, şi Ma­rea Britanie. Sper, desigur, că Ro­mânia va fi activă şi eficientă în acest proces com­plicat.

Sebastian Lăzăroiu, consultant politic
"Efectul referendumului s-ar putea să ducă la o Europă cu două viteze. Pentru noi, asta ar fi cu adevărat rău"

Ar fi corect să vorbim despre două evenimente distincte. Referendumul BREXIT, încheiat şi favo­rabil ieşirii Marii Britanii din UE, şi BREXIT ca ieşire efectivă din UE, un eve­niment potenţial, care s-ar putea să nu aibă loc niciodată. Ambele eve­ni­mente au efecte. Deocamdată, putem vorbi de efec­tele referen­dumului. Le-am văzut pe burse (o scădere iniţială abruptă), le-am văzut în lumea politică de la Lon­dra (demisii sau retrageri din viaţa politică), le vedem la Bruxelles (discuţii privind o nouă arhitec­tură europeană). Unul din efectele referendumului este o recrudescenţă a manifestărilor îm­po­triva imi­gran­ţilor din Marea Bri­tanie şi noi avem mulţi români care trăiesc şi mun­cesc acolo. Sigur, conform legii, orice discriminare pe piaţa muncii ar fi un abuz astăzi, când Marea Bri­tanie este încă mem­bră UE. Dar exis­tă şi practici infor­male la nivelul an­ga­jatorilor bri­tanici care, încurajaţi de curentul de opi­nie favorabil BREXIT, ar putea să respingă românii atunci când îşi caută o slujbă. Dar nu va fi de durată. Pare că un curent, astăzi majoritar în regat, născut din panica post-referendum, este toc­mai întărirea rela­ţiilor cu continentul. Deci, în final, nu cred că românii plecaţi la studii sau la muncă vor avea de suferit pe termen mediu şi lung. Dacă în viitor se va produce cu ade­vărat BREXIT-ul, atunci pro­babil că mai puţini ro­mâni vor fi bine primiţi în Marea Britanie, dar cei care se află deja de mulţi ani pe teri­toriul insular se vor bucura în continuare de măsura integrării lor. Efectul referendumului s-ar putea să fie mai mare asupra noastră, via Bruxelles, în sensul că vom vedea noi direcţii strategice, de pildă, o Uniune cu două viteze. Şi asta, pentru a stăvili valul de ne­mulţumire din alte ţări puternice. Pentru noi, asta ar fi cu ade­vărat rău, pentru că poziţia pe care ne aflăm acum ne-ar duce clar la periferie, acolo unde vom fi cetăţeni de rangul doi: mai puţini bani europeni, poate şi o libertate de circulaţie condiţionată, un cuvânt mai pu­ţin greu în luarea marilor decizii. Şi nu suntem pregătiţi pentru a contracara asemenea efecte.

Traian Ungureanu, parlamentar european
"E posibil ca statele nucleului vestic al UE să o ia la sănătoasa, pentru a forma un club select"

Am promovat un loc. Divorţul britanic ne-a îm­pins pe poziţia a 6-a între statele membre ale UE ca mă­rime a teritoriului. Si­gur, asta nu ne împiedică să continuăm lupta cu Bul­garia, în finala pentru locul 26. Economic, nu pierdem nimic, ba chiar putem câş­tiga dintr-o relaţie directă şi nemediată cu Marea Bri­tanie. Aproape toată lumea uită că Marea Britanie a ieşit din UE, nu din NATO. Sprijinul strategic bri­ta­nic pe flancul estic al Alianţei NATO şi al UE e vital şi a rămas intact. Asta e bine pentru toate statele estice membre UE, inclusiv Ro­mânia.
Lucrul cel mai important este efectul Brexit asu­pra românilor din Marea Britanie. Prima con­secinţă e, deja, la lucru: o campanie de presă alarmist şi rău in­for­mată în mass-media din România. Prea mulţi jur­nalişti s-au gândit că situaţia din Ma­rea Bri­tanie vinde bine frica şi panica. Marea Britanie nu e, însă, un Ban­­tustan în pragul demo­cra­ţiei. Nu vă aşteptaţi la de­portări şi de­­portaţi care sar de pe vapor şi înoa­tă prin Canalul Mânecii. În Marea Bri­ta­nie trăiesc trei milioane de cetă­ţeni din state membre UE. Ci­ne lu­crea­­ză şi îşi plăteşte impo­zi­tele, deşi va afla din presă că e în pericol, va trăi a­ceeaşi viaţă ca până acum. Cine vrea să vină în Marea Bri­tanie va trebui să sune, însă, la uşă. După despăr­ţi­rea de UE, Parlamentul britanic, şi nu Comi­sia Eu­ropeană, va decide cine şi cum intră în ţară. De altfel, aici e mo­bilul şi de aici vine rezultatul referen­du­mului: Ma­rea Britanie va practica migraţia con­trolată, la fel ca Statele Unite, Canada sau Australia.
Efectele Brexit vor fi minore în privinţa statutului cetăţenilor români aflaţi la muncă sau la studii în Ma­rea Britanie. Dar re­feren­dumul a avut doi actori. Di­vor­­ţantul şi aban­do­nata. Marea Bri­ta­nie şi UE. Şi nu cred că suntem pre­gă­tiţi pentru efectele pe care divorţul bri­ta­nic le va avea în UE. E posibil ca sta­tele nucleului vestic al UE să o ia la să­nă­toasa, pentru a forma un club select. Statele estice riscă să fie lăsate la clasa a II-a. Slovacia, Un­garia şi Polonia s-au sesizat devreme şi s-au pus pe acţiuni preventive. Ar tre­bui să fim parte a acestui grup. Încă e timp. Şi merită.