În urmă cu două săptămâni, 52% din electoratul britanic a votat pentru ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană. Odată trecut primul șoc și consumate reacțiile "la cald", evenimentul se cere analizat în profunzime. Indubitabil, Brexit-ul este una dintre cele mai importante mișcări politice ale ultimilor ani, care zguduie puternic Uniunea Europeană și poate determina schimbări și în viața noastră, a românilor. Deși viitorul Brexitului este încă nesigur (numărul manifestanților londonezi în favoarea rămânerii în Europa crește masiv), ne-am propus să analizăm, cu câțiva comentatori avizați, care sunt urmările pentru România.
ÎNTREBARE: În ce măsură este afectată România de retragerea Marii Britanii din UE? Suntem pregătiți pentru a depăși momentul?
Teodor Baconschi, diplomat și publicist
"Suntem îngrijorați pentru românii din Marea Britanie și pentru exporturile românești în Regatul Unit"
Succesul strâns al taberei "Leave" a fost un șoc pentru Uniunea Europeană și nu doar pentru ea. Unda a lovit sistemul bancar, a devalorizat temporar lira sterlină și a neliniștit majoritatea burselor, incluzând aici faimosul City londonez. Liderii europeni, începând cu premierul Cameron, între timp demisionat, erau convinși că Brexit va putea fi evitat. Interesant este că și cei doi politicieni britanici teoretic beneficiari ai rezultatului de la referendum, fostul primar conservator Boris Johnson și liderul UKIP, Nigel Farage, au demisionat, nedorind să-și asume complexa și confuza situație a țării, în urma deciziei la limită de a părăsi Uniunea Europeană. Lucrurile s-au mai calmat, dar nu e clar încă dacă există vreo cale de întoarcere, deși o petiție anti-Brexit a strâns deja multe milioane de semnături, în numai câteva zile. Guvernul de la Londra are de ales între declanșarea procesului de părăsire a UE, prin invocarea oficială a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, și tergiversarea deciziei, în așteptarea unui eventual vot negativ al Parlamentului britanic, populat în majoritate cu figuri anti-Brexit. Firește că, în acest context turbulent, România nu poate rămâne impasibilă. Dacă Brexit devine efectiv (chiar peste doi ani), UE iese slăbită și noi, ca stat-membru, o dată cu ea. Regatul Unit e cea mai sigură legătură dintre UE și SUA. Londra a fost mereu intransigentă cu Rusia lui Vladimir Putin. Lipsa opiniei britanice de la masa Consiliului European ar putea slăbi, în timp, politica europeană față de Moscova. În ciuda asigurărilor date de către premierul demisionar Cameron, suntem îngrijorați de statutul românilor din UK, în cazul operaționalizării Brexit. E, de asemenea, previzibil ca exporturile românești pe piața UK să întâmpine, pe termen mediu, diferite obstacole tarifar-vamale, ceea ce nu reprezintă o veste bună, dată fiind balanța comercială favorabilă României. Urmează o perioadă de intense negocieri politico-diplomatice între UE, fiecare stat-membru, și Marea Britanie. Sper, desigur, că România va fi activă și eficientă în acest proces complicat.
Sebastian Lăzăroiu, consultant politic
"Efectul referendumului s-ar putea să ducă la o Europă cu două viteze. Pentru noi, asta ar fi cu adevărat rău"
Ar fi corect să vorbim despre două evenimente distincte. Referendumul BREXIT, încheiat și favorabil ieșirii Marii Britanii din UE, și BREXIT ca ieșire efectivă din UE, un eveniment potențial, care s-ar putea să nu aibă loc niciodată. Ambele evenimente au efecte. Deocamdată, putem vorbi de efectele referendumului. Le-am văzut pe burse (o scădere inițială abruptă), le-am văzut în lumea politică de la Londra (demisii sau retrageri din viața politică), le vedem la Bruxelles (discuții privind o nouă arhitectură europeană). Unul din efectele referendumului este o recrudescență a manifestărilor împotriva imigranților din Marea Britanie și noi avem mulți români care trăiesc și muncesc acolo. Sigur, conform legii, orice discriminare pe piața muncii ar fi un abuz astăzi, când Marea Britanie este încă membră UE. Dar există și practici informale la nivelul angajatorilor britanici care, încurajați de curentul de opinie favorabil BREXIT, ar putea să respingă românii atunci când își caută o slujbă. Dar nu va fi de durată. Pare că un curent, astăzi majoritar în regat, născut din panica post-referendum, este tocmai întărirea relațiilor cu continentul. Deci, în final, nu cred că românii plecați la studii sau la muncă vor avea de suferit pe termen mediu și lung. Dacă în viitor se va produce cu adevărat BREXIT-ul, atunci probabil că mai puțini români vor fi bine primiți în Marea Britanie, dar cei care se află deja de mulți ani pe teritoriul insular se vor bucura în continuare de măsura integrării lor. Efectul referendumului s-ar putea să fie mai mare asupra noastră, via Bruxelles, în sensul că vom vedea noi direcții strategice, de pildă, o Uniune cu două viteze. Și asta, pentru a stăvili valul de nemulțumire din alte țări puternice. Pentru noi, asta ar fi cu adevărat rău, pentru că poziția pe care ne aflăm acum ne-ar duce clar la periferie, acolo unde vom fi cetățeni de rangul doi: mai puțini bani europeni, poate și o libertate de circulație condiționată, un cuvânt mai puțin greu în luarea marilor decizii. Și nu suntem pregătiți pentru a contracara asemenea efecte.
Traian Ungureanu, parlamentar european
"E posibil ca statele nucleului vestic al UE să o ia la sănătoasa, pentru a forma un club select"
Am promovat un loc. Divorțul britanic ne-a împins pe poziția a 6-a între statele membre ale UE ca mărime a teritoriului. Sigur, asta nu ne împiedică să continuăm lupta cu Bulgaria, în finala pentru locul 26. Economic, nu pierdem nimic, ba chiar putem câștiga dintr-o relație directă și nemediată cu Marea Britanie. Aproape toată lumea uită că Marea Britanie a ieșit din UE, nu din NATO. Sprijinul strategic britanic pe flancul estic al Alianței NATO și al UE e vital și a rămas intact. Asta e bine pentru toate statele estice membre UE, inclusiv România.
Lucrul cel mai important este efectul Brexit asupra românilor din Marea Britanie. Prima consecință e, deja, la lucru: o campanie de presă alarmist și rău informată în mass-media din România. Prea mulți jurnaliști s-au gândit că situația din Marea Britanie vinde bine frica și panica. Marea Britanie nu e, însă, un Bantustan în pragul democrației. Nu vă așteptați la deportări și deportați care sar de pe vapor și înoată prin Canalul Mânecii. În Marea Britanie trăiesc trei milioane de cetățeni din state membre UE. Cine lucrează și își plătește impozitele, deși va afla din presă că e în pericol, va trăi aceeași viață ca până acum. Cine vrea să vină în Marea Britanie va trebui să sune, însă, la ușă. După despărțirea de UE, Parlamentul britanic, și nu Comisia Europeană, va decide cine și cum intră în țară. De altfel, aici e mobilul și de aici vine rezultatul referendumului: Marea Britanie va practica migrația controlată, la fel ca Statele Unite, Canada sau Australia.
Efectele Brexit vor fi minore în privința statutului cetățenilor români aflați la muncă sau la studii în Marea Britanie. Dar referendumul a avut doi actori. Divorțantul și abandonata. Marea Britanie și UE. Și nu cred că suntem pregătiți pentru efectele pe care divorțul britanic le va avea în UE. E posibil ca statele nucleului vestic al UE să o ia la sănătoasa, pentru a forma un club select. Statele estice riscă să fie lăsate la clasa a II-a. Slovacia, Ungaria și Polonia s-au sesizat devreme și s-au pus pe acțiuni preventive. Ar trebui să fim parte a acestui grup. Încă e timp. Și merită.