Descrierea metodei
Descoperită de cercetătorii americani, pornind de la un studiu de cardio-neurologie, coerenţa cardiacă a fost popularizată în Europa de celebrul şi regretatul doctor David Servan Schreiber, încă din anii 2000. Obiectivul metodei este de a reglementa armonios bătăile accelerate ale inimii, cu ajutorul respiraţiei. De câte ori trăim o emoţie negativă - frică, furie, frustrare, tristeţe - sau ne confruntăm cu o situaţie care induce stres - anchetă, aşteptarea unui rezultat etc. - inima se "ambalează" şi "sparge" pieptul. Bătăile ei devin neregulate şi respiraţia se accelerează. La polul opus, atunci când ne încearcă un sentiment plăcut - iubire, recunoştinţă, bucurie... - intervalele de timp între două bătăi de inimă devin ample şi regulate. Inima accelerează şi frânează armonios, restabilind echilibrul sistemului nervos.
Când ritmul respirator atinge şase cicluri (inspiraţie şi expiraţie) pe minut, inima şi respiraţia intră în rezonanţă, atingând stadiul de coerenţă cardiacă. Stăpânindu-ne respiraţia, ajutăm inima să se potolească, trimiţând creierului semnale pozitive, ceea ce are ca efect reducerea anxietăţii şi a stresului.
Ce binefaceri există?
O practică regulată a exerciţiilor permite ameliorarea felului de a respira (mai amplu şi mai profund), reducerea rapidă a ritmului cardiac (tahicardii) şi scăderea presiunii arteriale. Alte beneficii: o mai bună putere de adaptare la emoţiile bruşte, la solicitările atât de variabile ale mediului în care trăim, o mai mare capacitate de a gestiona stresul. Anxietatea scade, iar capacitatea de a simţi emoţiile pozitive creşte constant! Când ne aflăm în stare de coerenţă cardiacă, percepţiile cognitive (claritate mentală, intuiţie, menţinerea la distanţă a evenimentelor negative) se ameliorează. Pe termen lung, coerenţa cardiacă are efect pozitiv şi asupra vitalităţii, întărind sistemul imunitar.
Cum se desfăşoară exerciţiul
Până veţi reuşi să stăpâniţi exerciţiul e bine să începeţi prin a vă aşeza într-un loc liniştit, în poziţie şezând, cu spatele drept, pentru a favoriza o respiraţie amplă şi profundă. După ce stăpâniţi exerciţiul, puteţi sta când îl faceţi, întinşi, în picioare, nu contează în ce loc.
Exerciţiul: inspiraţi lent şi profund, vreme de 5 secunde, după care expiraţi lent şi profund, vreme de 5 secunde. Lucrul acesta se repetă vreme de 5 minute, fără pauză între respiraţii. Într-un minut încap 6 respiraţii, care trebuie repetate de 5 ori.
Pentru a fi mai uşor, respiraţiile se pot număra în minte, deşi faptul devine uşor stresant. O altă opţiune este de a realiza exerciţiul în faţa unui ceas. După câteva săptămâni, sfârşiţi prin a vă găsi ritmul singuri, fără a mai avea nevoie de repere pentru măsurat timpul.
În principiu, exerciţiul trebuie să dureze 5 minute, timpul necesar pentru a obţine un efect psihologic eficient asupra hormonilor stresului. Rezultatele coerenţei cardiace durează între 3 şi 6 ore. Exerciţiul trebuie, deci, repetat de trei ori pe zi, pentru a obţine un efect optim, adică mai puţine emoţii negative şi stres, un autocontrol emoţional perfect, somn şi odihnă perfecte.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
