Dacă în cazul persoanelor adulte, procesul de încărunţire a părului este, de cele mai multe ori, legat de înaintarea în vârstă şi de capacitatea scăzută a melanocitelor de a mai produce pigment (eumelanina, pheomelanina), în cazul unui copil de 6 ani, lucrurile pot fi mai complicate şi trebuie luate în calcul, pe lângă factorul genetic, unele carenţe vitaminice şi minerale, de natură alimentară, sau chiar unele boli, cum ar fi cele de tip autoimun, anemia ori disfuncţiile tiroidiene, ştiut fiind faptul că producţia de melanină este strâns legată de buna funcţionare a hormonilor tiroidieni.
În principal, albirea prematură a părului are drept cauză slaba irigare a scalpului, deficitul de oxigen şi nutrienţi capabili să susţină o producţie optimă de melanină. În acest context, se pot produce carenţe importante la nivelul foliculului pilos, cum sunt deficienţa de cupru (influenţează direct sinteza de melanină), dar şi de magneziu, fier, iod, zinc ori vitamine din complexul B (în special B9 şi B12). În acelaşi timp, albirea prematură a părului se mai poate manifesta şi ca urmare a expunerii la un climat nefavorabil (chimicale, toxine, agenţi poluanţi), dar şi ca urmare a creşterii concentraţiei de hidrogen peroxid la nivelul rădăcinii firului de păr. În consecinţă, pentru a afla cauza exactă ce stă la baza încărunţirii premature a fiului dvs., este obligatorie efectuarea unor teste medicale care să pună în evidenţă posibilele carenţe vitaminice şi minerale mai sus menţionate, dar şi să depisteze posibilele patologii care ar putea avea drept efect albirea firului de păr.
În opinia mea, înainte de toate, investigaţiile ar trebui începute cu analiza minerală tisulară a firului de păr, o metodă de laborator completă şi neinvazivă, destinată evaluării stării de sănătate a unui pacient. Această metodă modernă, bazată pe spectrofotometria cu absorbţie atomică, defineşte cu precizie acumulările de minerale toxice din organism, precizează faza de răspuns la factorii de stres şi individualizează tipul metabolismului energetic, necesarul de minerale specific organismului respectiv, capacitatea de apărare antiinfecţioasă a organismului, eficienţa hormonilor la nivel tisular, metabolismul glucidic, parametri care - coroboraţi cu celelalte examinări clinice şi paraclinice - permit elaborarea unor strategii nutriţionale pe baza unei combinaţii sinergice de vitamine, minerale şi remedii din plante, conform cerinţelor specifice organismului în cauză.
Trebuie menţionat şi faptul că, în unele situaţii, administrarea unor suplimente de magneziu şi acid folic s-a dovedit benefică în procesul de stopare a încărunţirii premature, dar şi în refacerea pigmentaţiei iniţiale a firului de păr.
Sper ca aceste precizări să vă fie de ajutor în soluţionarea situaţiei fiului dvs.!
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Băieţelul meu are psoriazis vulgar"
(Răspuns pentru Diana Tabacu, F. AS nr. 1105)
Stimată doamnă,
Povestea dumneavoastră nu este una neobişnuită şi, într-adevăr, medicina convenţională consideră că psoriazisul nu are leac. Părerea mea, bazată pe experienţa proprie, profesională, este că are leac. Sper ca rândurile ce urmează să vă fie nu doar dumneavoastră de folos, dar şi altor persoane care suferă de această ingrată boală.
Psoriazisul este o boală inflamatorie, considerată şi autoimună (în care sistemul de apărare al organismului îşi atacă propriul organism). El afectează 2-3% din populaţia mondială, poate fi afectată orice vârstă, este mai frecventă la sexul feminin (doar forma care afectează ochiul este mai frecventă la bărbaţi). Undeva în jurul a 10-15% din cei cu psoriazis sunt copii, precum fiul dumneavoastră. În principiu, pielea (inclusiv unghiile) este organul principal afectat, dar articulaţiile şi ochii pot fi şi ele afectate de psoriazis. Psoriazisul cunoaşte perioade de remisie şi de exacerbare. Factorii care pot predispune la apariţia lui includ:
* rasa (este mai frecvent la rasele deschise la culoare);
* antecedente familiale (adică, cineva în familie suferă sau a suferit de psoriazis);
* prezenţa altor boli, cum ar fi HIV/SIDA, obezitate, diabet zaharat şi infecţia gâtului cu streptococ;
* fumatul (poate predispune la psoriazis şi poate fi un declanşator al lui);
* stresul psihic.
Nu se ştie cauza exactă a psoriazisului, însă următorii factori contribuie la declanşarea lui:
* Gena - în unele familii există tendinţa ca boala să fie transmisă de la o generaţie la alta.
* Stresul psihic.
* Frigul.
* Medicamente - cum ar fi cele pentru hipertensiune (beta-blocante), antipaludice, litiu (folosit în psihiatrie), toxina botulinică A (botox - folosit şi pentru înfrumuseţare), medicamentele care conţin iod
* Infecţii cu streptococ, stafilococ şi HIV.
* Consumul excesiv de alcool.
Expunerea moderată la soare, sarcina, vremea caldă pot favoriza şi ele erupţiile de psoriazis. Există situaţii de excepţie în care expunerea solară (mai ales arsura solară) şi vremea caldă agravează boala.
Printre simptomele psoriazisului se numără: pielea roşie, îngroşată, cu scuame albe (argintii); zone cu pustule (leziuni pline de puroi), în special la nivelul palmelor şi tălpilor; mâncărimi, dureri de articulaţii (şold, degetele de la mâini). Poate exista o afectare a articulaţiilor provocată de psoriazis, fără să fie însă însoţită de erupţii cutanate; câteodată cu febră, ochi iritaţi, conjunctivită, afectarea pleoapelor, tulburări ale aspectului unghiilor (îngălbenire, gropi, linii albe, îngroşare).
Din punct de vedere naturist, se apreciază că factorii psihici, ce tulbură în primul rând energiile ficatului, sunt principalul vinovat. Ei pot declanşa şi acumulări energetice la nivelul intestinului gros, ambele creând premize pentru acumularea căldurii patogene în corp, precum şi pentru blocarea fluxului energetic prin canale. Acelaşi efect îl au, într-o măsură mai mare sau mai mică, fumatul, consumul excesiv de alcool şi mâncărurile prea condimentate.
Există mai multe forme de psoriazis, printre care:
* Psoriazis cronic, în plăci (denumit şi psoriazis vulgar), care poate avea cauză familială (o rudă a suferit/suferă de el) sau poate fi sporadic.
* Psoriazis gutat (formă cu leziuni mici, "în picături").
* Forme localizate (palmară, plantară sau palmo-plantară, la nivelul scalpului).
* Psoriazis al unghiilor (cu îngroşare, îngălbenire, gropi, linii albe).
* Psoriazis pustulos (unde leziunile conţin şi puroi, fără microbi).
* Psoriazis inversat (cu leziuni predominante în pliuri, sub sâni, în axile, între fese, zona inghinală).
* Psoriazis eritrodermic (aproape toată pielea este roşie, şi apare febra), poate constitui şi o urgenţă medicală.
* Artrită psoriazică (cu dureri, înţepenire, umflare, deformări ale articulaţiilor), orice articulaţie putând fi afectată, mai ales degetele mâinilor, şoldurile. Poate avea loc şi fără să existe afectare cutanată.
* Psoriazis ocular - apare rar, fără afectare cutanată. Manifestările includ conjunctivită, afectarea pleoapelor, uscăciunea ochilor, iritarea lor, chiar şi cicatrice.
Din cele spuse mai sus, este lesne de înţeles de ce oamenii care suferă de psoriazis au o calitate a vieţii mai redusă. Boala este şi un factor de risc pentru depresie, uşor de înţeles.
Posibile abordări naturiste includ:
* Gestionarea stresului. Stresul, ca atare, va exista mereu, căci este un stimul permanent, venit din exterior. Felul în care ştim să îl gestionăm este ceea ce contează. Aşadar, este necesar să adoptăm o atitudine pozitivă, încrezătoare în vindecare.
* Legat de stres, yoga, tai qi, qi chong şi meditaţia ar putea fi de folos în a induce stări psihice mai liniştite.
* Reducerea sau evitarea consumului de alcool.
* Încetarea fumatului.
* Exerciţiul fizic are efect pozitiv asupra tonusului psihic, dar ajută şi la pierderea în greutate, ceea ce reduce riscul de a dezvolta psoriazis.
* Expunere solară moderată.
* Dietă bogată în fructe şi vegetale, mai săracă în condimente şi în grăsimi animale.
* Ulei de peşte (acidul gras omega-3 ar putea ajuta). Consumul de vitamina D.
* Hidratarea pielii - o uşoară umezire a pielii şi aplicarea cremelor emoliente cât mai des are un efect favorabil, mai ales pentru calmarea mâncărimii şi evitarea disconfortului provocat de fisurarea pielii.
* Oţet de mere, aplicat pe scalp, domoleşte simptomele de mâncărime (se clăteşte capul după ce se usucă oţetul, pentru a reduce riscul de iritare).
* Sarea de mare, pusă în baie, poate ajuta la calmarea pielii.
* Plante medicinale - cremele cu Aloe vera şi cu ardei iute (Capsicum annum), pot contribui la calmarea iritării, a roşeţii şi a puseurilor de psoriazis. De asemenea, şofranul indian (Curcuma longa), consumat intern, poate fi de ajutor. În plus, extractul Arborelui de ceai (Malaleuca alternifolia), un arbust din Australia, fie sub formă de ulei, fie ca şampon, dă rezultate bune.
* Acupunctura este foarte bună în psoriazis, în special pentru problemele articulare.
(Atenţie mare, însă, la tehnica de înţepare, care nu trebuie să fie foarte viguroasă, pentru a evita inducerea fenomenului Koebner descris mai sus.) Cele mai utile puncte de acupunctură se află pe meridianele Vezică urinară, Vezică biliară, Ficat, Intestin gros, Plămân, Cord, Vase - Sex.
* Homeopatia are un efect foarte bun, dat fiind şi substratul profund psihic al psoriazisului. (Am arătat lucrul acesta şi în lucrările mele ştiinţifice.) Prin homeopatie, leziunile se subţiază, încep să dispară, dinspre centru în afară, nu mai mănâncă, nu mai sunt atât de roşii. Atunci când tratamentul este aplicat corect, pacienţii rămân fără leziuni. Deşi medicamente precum Calcarea carbonica, Hepar Sulphuris, Psorinum, Silicea, Sulphur ar putea fi de folos, succesul durabil este obţinut numai prin medicamente homeopate individualizate, realizate de un specialist.
Vă urez succes!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
