Luând în considerare problemele cu care vă confruntaţi (hipertensiune cu risc înalt, cardiopatie ischemică, insuficienţă mitrală şi aortică, hipertrofie ventriculară etc.), se pare că gradul de deteriorare al valvelor cardiace este sever şi, ca atare, cea mai bună opţiune terapeutică este procedura chirurgicală de înlocuire (protezare) sau, dacă mai este posibil în cazul dvs., reparare a acestora. În mod obişnuit, se preferă repararea unei valve naturale, decât să fie înlocuită cu o valvă artificială, pe considerentul că rezultatele pe valvele naturale reparate sunt, în general, mai bune şi durează mai mult decât în cazul protezării. Totodată, operaţia de reparare valvulară presupune că nu veţi fi nevoit să luaţi tratament medicamentos anticoagulant, aşa cum ar fi necesar la înlocuirea cu valve artificiale.
Oricare va fi conduita terapeutică, sunt convins că medicul dvs. va alege tipul de proteză valvulară care vi se potriveşte cel mai bine, ştiut fiind că fiecare tip are unele avantaje, dar şi unele dezavantaje. Spre exemplu, valvele prostetice mecanice, construite din metal şi materiale sintetice, sunt extrem de durabile, dar dacă vi se va implanta o astfel de valvă, veţi fi nevoit să luaţi anticoagulante pentru tot restul vieţii, deoarece sângele are tendinţa de a se coagula la nivelul valvei protezate.
Există şi posibilitatea folosirii unor proteze biologice, confecţionate din ţesut uman sau animal. O bioproteză din ţesut animal este, în general, făcută din valve cardiace prelevate de la porcine sau din pericard ori alte învelişuri ale inimii de vacă. Bioprotezele confecţionate din ţesut uman (homogrefă) sunt obţinute de la donatori şi au avantajul că necesită rar medicaţie anticoagulantă. Totuşi, aceste tipuri de valve biologice prezintă inconvenientul că nu sunt atât de durabile precum valvele mecanice. Mai trebuie spus că toate tipurile de proteze valvulare sunt predispuse la infecţii, care odată instalate sunt foarte dificil de tratat cu antibiotice. De aceea, în postoperator, veţi petrece una sau mai multe zile într-o unitate de terapie intensivă, unde veţi fi supravegheat şi recuperat. În acelaşi timp, pentru toate persoanele care au proteze valvulare, este important să îşi ia unele măsuri de precauţie, care includ administrarea de antibiotice înaintea oricărui tratament stomatologic sau înaintea oricărei proceduri chirurgicale.
Să auzim numai de bine!
Dr. ANDREI MANU-MARIN -medic primar urologie, specializare neuro-urologie şi urodinamică, EVOMED Bucureşti, www.evo-med.ro, tel. 0740/07.73.37, e-mail: andrei.manumarin@yahoo.com
(Răspuns pentru ROZALIA URBAN - Reşiţa, F. AS 1118)
Durerile pelvine localizate în zona vezicii urinare poartă numele de cistită interstiţială sau durere vezicală cronică. Cauza lor este o mucoasă fragilizată a vezicii urinare, care face ca propria urină să fie iritantă pentru vezică. Pentru a reface mucoasa şi sensibilitatea vezicii se folosesc substanţe "calmante" şi regenerante, care se introduc în vezica urinară sub formă de instilaţii săptămânale, pentru o perioadă mai îndelungată. În mod sigur, înainte de a începe, sunt necesare o ecografie, o analiză de urină şi eventual şi o cistoscopie. Cum este în discuţie şi o neuropatie, ar fi eficiente şi medicamente pentru aceasta, cum este gabapentina. De asemenea, este bine să evitaţi alimente precum roşiile, ciocolata, cafeaua, apa carbogazoasă, citricele şi să folosiţi o alimentaţie alcalinizantă.
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti. Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
(Răspuns pentru S. RAIN, F. AS nr. 1066)
Stimate domn, "ameţelile" descrise de dvs. au multe posibile cauze, de însemnătate mai mică sau mai mare, uneori ameninţând chiar viaţa omului. În cazul dvs., se pare că după 16 ani, nici o cauză nu a fost găsită. Nu aţi descris foarte clar simptomele cu care vă confruntaţi, aşadar e necesar să le trecem în revistă pe unele dintre ele, în speranţa că veţi găsi ceva de folos.
Echilibrul corpului este menţinut atunci când impulsurile adecvate din câteva surse principale sunt trimise şi interpretate corect de către creier:
* Ochii - impulsurile vizuale (adică ceea ce vedem) ajută creierul să menţină echilibrul corpului prin simţul localizării noastre în spaţiu.
* Din periferia corpului - adică din muşchi, tendoane, articulaţii şi piele, impulsurile merg către creier, spunându-i acestuia unde se află aceste părţi, dacă sunt în mişcare sau dacă nu sunt.
* Urechea internă conţine canale semicirculare cu lichid şi multe mici fibre senzoriale, care ajută creierul să "ştie" poziţia capului, chiar dacă ochii noştri sunt închişi.
Ameţelile şi tulburarea simţului echilibrului depind de buna funcţionare a acestor trei elemente.
Cauzele ameţelilor cu vertij
* Boala Méniere este şi ea un sindrom cu vertij, senzaţie de ţiuit în urechi şi pierderea auzului.
* Migrena produce frecvent vertijuri, pe post de simptom de avertizare sau simptom consecutiv.
* Unele tumori, cum este aceea a nervului acustic, sunt însoţite, adesea, de ameţeli şi vertij.
* Alte posibile cauze pot fi în creier, pe fondul unor afecţiuni ca accidentele vasculare sau scleroza în plăci.
* Vertijul poate fi episodic şi intens, după o mişcare bruscă a capului, fără o cauză ştiută.
Cauzele ameţelilor fără vertij, dar cu senzaţie de leşin
* Bolile de inimă - aritmiile sau insuficienţa cardiacă - situaţii în care nu ajunge sânge suficient la creier şi la inimă.
* Scăderea tensiunii la ridicarea în picioare, frecvent întâlnită la vârstnici.
* Unele medicamente, cum ar fi cele pentru tratamentul hipertensiunii sau al diabetului.
* Drogurile pot provoca ameţeli şi leşin. Ele sunt de evitat nu doar din acest motiv, ci şi pentru ravagiile pe care le pot provoca.
* Anemia provocată de deficitul de fier.
* Anxietatea şi atacurile de panică.
* Deshidratarea şi supraîncălzirea, mai ales acum, în perioada de vară, sunt importante cauze de ameţeală şi senzaţie de leşin. (Deshidratarea poate fi cauzată de diaree sau vomă.)
* Unele boli neurologice, cum ar fi boala Parkinson, neuropatia diabetică şi scleroza în plăci, pot provoca senzaţia de instabilitate la mers, prin urmare, de dezechilibru.
* Răul de transport.
* O formă mai neobişnuită, probabil legată de stresul lumii moderne, este ameţeala subiectivă. Se presupune că este o hipersensibilitate la propriile mişcări şi se manifestă acolo unde se află mulţi stimuli externi, cum ar fi locurile aglomerate.
Câteva abordări pentru ameţeli
* Conştientizaţi faptul că ameţelile pot să ducă la răniri serioase, aşa că luaţi în casă măsuri de protecţie, cum ar fi lăsatul luminii aprinse noaptea, pentru mersul la toaletă. Dacă ameţiţi des, folosiţi bastonul; nu încercaţi mişcări bruşte; evitaţi să coborâţi sau să urcaţi scările singur.
* Persoanele care au frecvent episoade de vertij ar trebui să renunţe la condus automobilul ori motocicleta, bicicleta şi să nu conducă maşini sau echipamente grele sau complexe.
* Evitaţi alcoolul, tutunul şi cafeaua în exces.
* Nu consumaţi droguri!
* Fiind vară, este bine să vă hidrataţi în mod adecvat, mai ales dacă vă aflaţi pe litoral.
* Verificaţi şi schimbaţi medicamentele care ar putea cauza ameţeli.
* Suport psihologic şi, eventual, exerciţii speciale, pentru cei care au ameţeli cu un substrat puternic emoţional.
* Evitaţi să vă ridicaţi brusc, fie din pat, fie din poziţia aşezat.
* Exerciţiile fizice aduc un tonus energetic bun corpului şi psihicului, ajutând totodată la eliminarea stresului.
* Hrană bogată nu doar în vegetale, ci şi în surse de fier - orez brun, linte, fasole, carne, peşte, soia.
* Trebuie tratate bolile care ar putea duce la anemie, cum ar fi menstruaţiile prea abundente, problemele de absorbţie (boli ale intestinului) ori sângerările din intestin.
* Plante de folos: sunătoarea, ghimbirul şi Ginkgo biloba sunt considerate utile ca tratamente pentru greaţă şi ameţeli.
* Acupunctura ajută foarte mult, prin echilibrarea energiei ficatului, întărirea energiei rinichiului şi calmarea focului inimii.
* Homeopatia este foarte utilă în echilibrarea organismului. În stările acute, medicamente cum ar fi Aconitum, Argentum nitricum (ambele pentru anxietate), Conicum maculatum, Cocculus indicus ori Tabacum sunt foarte utile pentru ameţeli şi pentru răul de transport. Totuşi, medicamentul constituţional este ideal, în special în cazurile cronice.
Vă urez succes!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
