Pe prima filă a acestui an, cu condeiul sufletului meu, aştern câteva gânduri pentru voi, cititorii revistei "Formula AS" şi, recunosc, mai mult pentru mine. Nu ştiu cum să încep, dar o întrebare îmi frământă mintea: "Unde mă simt eu «acasă»?". Se zice că acasă este acolo unde-ţi este sufletul. Din păcate, sufletul meu este înjumătăţit. Jumătate este aici, în Canada, unde îmi sunt copiii şi nepoţii, iar jumătate încă trăieşte acolo unde eu am locuit mulţi, foarte mulţi ani. În România. Poate scriu cuprinsă de dor? Poate! Pentru că duc dorul iernilor româneşti, cu scârţâitul zăpezilor, duc dorul viforului, duc dorul glasurilor de copii cu obrăjorii îmbujoraţi de gerul năprasnic, dar cel mai tare duc dorul sărbătorilor iernii. A trecut o jumătate de oră de când încerc să-mi adun gândurile şi mă uit ţintă la monitorul calculatorului, la pozele primite de la prietenii mei din ţară, din locurile copilăriei mele.
Pentru că viaţa nu este cum ţi-o doreşti tu, ci cum ţi-o dă Cel de Sus, niciodată nu poate fi perfectă. Eu cred însă că în viaţă există o lege a compensaţiei care funcţionează fără greş: ai ceva şi-ţi lipseşte altceva. "Orice viaţă de om începe de mai multe ori", spunea Tudor Arghezi. Aşa a fost şi viaţa mea. După 55 de ani, am început o altă viaţă aici, în Canada. Aşa se face că pozele primite cu puţin timp în urmă au pus în mişcare caruselul gândurilor mele, ce se duc într-o viteză nebună la prietenii mei de acasă, stârnind amintiri bucuroase, dar şi pline de nostalgie, un dor de "acasă", de sărbătorile româneşti, încărcate cu bucuriile lor energizante, cu veselie şi dragoste. Ridic binoclul şi privesc în zarea sufletului spre a da frâu liber vocii interioare. Şi ce văd? Mese îmbelşugate, chipuri fericite şi frumoase, simt mirosurile bucatelor româneşti: Crăciun românesc în fotografii! Voi păstra fotografiile acestea şi pentru zilele în care simt că nu am destule forţe să înfrunt vremea, pentru zilele şi serile în care vreau să trăiesc într-o altă lume, sau pentru zilele în care simt că mă inundă melancolia şi gândurile negre, sau pentru zilele în care vreau să uit de toate împlinirile şi neîmplinirile pe care le-am avut în anul ce tocmai s-a încheiat.
Ei bine, Zâna Iarnă a venit şi pe meleagurile canadiene, în sania ei de argint trasă de reni, ca o adevărată războinică, şi a pus stăpânire pe pământ şi pe cer. Şi pentru că este iarnă, ninge! Ninge peste tot ce-a lăsat vara neterminat şi uitat. Ninge peste griji, peste lacrimi, peste zbaterea noastră, peste tăceri fără explicaţii, peste tot ce-i urât. Dar puritatea zăpezii ne întoarce din nou în anii copilăriei, cu mirosul focului din sobă, cu calmul şi liniştea căminului, când afară era un ger năpraznic. Copilăria mea... Cum stăteam la geam şi priveam viscolul, iar în casă era un miros ameţitor de lemne arse şi coji de portocală. Cum mama îmi citea poveşti, cum tata aducea lemne, iar bunica lucra la nişte botoşei din lână. Afară vântul vuia, iar casa mea era plină de râsete şi de voie bună. După ce viscolul se oprea, abia aşteptam să ies afară şi să fac oameni din zăpadă. Ce clipe de vis! Din fericire, eu îmi ţin visele închise într-o cutie de lemn. Din când în când, deschid capacul şi le las să zboare. Aşa cum fac şi acum. Le las să zboare peste mări şi ţări, mii de kilometri, fără să le oprească iarna nemiloasă. Să zboare, departe, în România, acolo unde este casa şi sufletul meu.
La mulţi ani!
Anul 2014 să vă fulguiască neted, cu lumină de cântec, ocrotindu-vă în pace, cu mulţumire şi mângâiere, veghindu-vă blând sufletul, pe voi, dragi cititori ai revistei "Formula AS". Binecuvântaţi să fiţi şi voi, "albinuţele" ce lucraţi şi iarna, la această minunată revistă.
DORINA CORNELIA ALDEA - Canada
"Urări de sănătate deplină"
Departe, şi totuşi cât de aproape sunt "plaiurile Mioriţei" pentru sufletele fiilor şi fiicelor răspândiţi în lume! Şi parcă cu prilejul Anului Nou simţirea devine şi mai puternică!
Pe unde nevăzute, cu raza soarelui, trimitem întregii redacţii a publicaţiei "Formula AS", rudelor dragi, prietenilor, tuturor cititorilor, urări de sănătate deplină, putere de muncă răzbătătoare şi realizarea idealurilor prea mult aşteptate. La mulţi ani!
ELENA DINESCU - Ohio, S.U.A.
"Idealuri împlinite"
Cu ocazia Anului Nou, vrem să vă transmitem dvs., echipei redacţionale, cât şi tuturor cititorilor revistei "Formula AS", numai bine, sănătate, bucurii şi împlinirea tuturor idealurilor. Chiar dacă suntem departe de ţară, ne faceţi să ne simţim prin intermediul revistei foarte aproape de cei de acasă.
Încă o dată vă dorim tuturor sănătate, fericire şi noroc. La Mulţi Ani!
MELANIA EL SAMALI - Iordania
"Vă mulţumim pentru bucăţica de ACASĂ"
Mă numesc Alexandra Oniga şi locuiesc în Cleveland, SUA, de la sfârşitul lunii martie 1999, împreună cu soţul meu. Voiam să vă mulţumesc pentru gândurile bune pe care oricine le găseşte în revista dvs., pentru bucăţica de ACASĂ pe care mi-o aduceţi cu fiecare număr citit pe Internet.
Ştiu că primiţi zeci şi zeci de scrisori şi mesaje din toată ţara şi de prin diverse colţuri din lume şi mă alătur şi eu, acum, în preajma Anului Nou, la mulţumirile tuturor celor pentru care revista dvs. înseamnă o mare bucurie. Înainte să plec din ţară, cumpăram "Formula AS" cu regularitate, iar imediat ce am plecat, am suferit pentru că nu mai puteam să o citesc. Însă de îndată ce
ne-am luat calculator şi am avut acces la Internet, am revenit la vechea mea dragoste şi am citit-o în continuare cu mare bucurie.
La începutul perioadei petrecute în State, când îmi era tare greu, citeam revista dvs. cu lacrimi în ochi şi mă ajuta să îmi mai treacă dorul de casă. Vă mulţumesc că existaţi şi să vă dea Dumnezeu viaţă lungă şi har perpetuu. An Nou fericit! Cu stimă,
ALEXANDRA ONIGA - Cleveland, SUA