Pe prima filă a acestui an, cu condeiul sufletului meu, aștern câteva gânduri pentru voi, cititorii revistei "Formula AS" și, recunosc, mai mult pentru mine. Nu știu cum să încep, dar o întrebare îmi frământă mintea: "Unde mă simt eu «acasă»?". Se zice că acasă este acolo unde-ți este sufletul. Din păcate, sufletul meu este înjumătățit. Jumătate este aici, în Canada, unde îmi sunt copiii și nepoții, iar jumătate încă trăiește acolo unde eu am locuit mulți, foarte mulți ani. În România. Poate scriu cuprinsă de dor? Poate! Pentru că duc dorul iernilor românești, cu scârțâitul zăpezilor, duc dorul viforului, duc dorul glasurilor de copii cu obrăjorii îmbujorați de gerul năprasnic, dar cel mai tare duc dorul sărbătorilor iernii. A trecut o jumătate de oră de când încerc să-mi adun gândurile și mă uit țintă la monitorul calculatorului, la pozele primite de la prietenii mei din țară, din locurile copilăriei mele.
Pentru că viața nu este cum ți-o dorești tu, ci cum ți-o dă Cel de Sus, niciodată nu poate fi perfectă. Eu cred însă că în viață există o lege a compensației care funcționează fără greș: ai ceva și-ți lipsește altceva. "Orice viață de om începe de mai multe ori", spunea Tudor Arghezi. Așa a fost și viața mea. După 55 de ani, am început o altă viață aici, în Canada. Așa se face că pozele primite cu puțin timp în urmă au pus în mișcare caruselul gândurilor mele, ce se duc într-o viteză nebună la prietenii mei de acasă, stârnind amintiri bucuroase, dar și pline de nostalgie, un dor de "acasă", de sărbătorile românești, încărcate cu bucuriile lor energizante, cu veselie și dragoste. Ridic binoclul și privesc în zarea sufletului spre a da frâu liber vocii interioare. Și ce văd? Mese îmbelșugate, chipuri fericite și frumoase, simt mirosurile bucatelor românești: Crăciun românesc în fotografii! Voi păstra fotografiile acestea și pentru zilele în care simt că nu am destule forțe să înfrunt vremea, pentru zilele și serile în care vreau să trăiesc într-o altă lume, sau pentru zilele în care simt că mă inundă melancolia și gândurile negre, sau pentru zilele în care vreau să uit de toate împlinirile și neîmplinirile pe care le-am avut în anul ce tocmai s-a încheiat.
Ei bine, Zâna Iarnă a venit și pe meleagurile canadiene, în sania ei de argint trasă de reni, ca o adevărată războinică, și a pus stăpânire pe pământ și pe cer. Și pentru că este iarnă, ninge! Ninge peste tot ce-a lăsat vara neterminat și uitat. Ninge peste griji, peste lacrimi, peste zbaterea noastră, peste tăceri fără explicații, peste tot ce-i urât. Dar puritatea zăpezii ne întoarce din nou în anii copilăriei, cu mirosul focului din sobă, cu calmul și liniștea căminului, când afară era un ger năpraznic. Copilăria mea... Cum stăteam la geam și priveam viscolul, iar în casă era un miros amețitor de lemne arse și coji de portocală. Cum mama îmi citea povești, cum tata aducea lemne, iar bunica lucra la niște botoșei din lână. Afară vântul vuia, iar casa mea era plină de râsete și de voie bună. După ce viscolul se oprea, abia așteptam să ies afară și să fac oameni din zăpadă. Ce clipe de vis! Din fericire, eu îmi țin visele închise într-o cutie de lemn. Din când în când, deschid capacul și le las să zboare. Așa cum fac și acum. Le las să zboare peste mări și țări, mii de kilometri, fără să le oprească iarna nemiloasă. Să zboare, departe, în România, acolo unde este casa și sufletul meu.
La mulți ani!
Anul 2014 să vă fulguiască neted, cu lumină de cântec, ocrotindu-vă în pace, cu mulțumire și mângâiere, veghindu-vă blând sufletul, pe voi, dragi cititori ai revistei "Formula AS". Binecuvântați să fiți și voi, "albinuțele" ce lucrați și iarna, la această minunată revistă.
DORINA CORNELIA ALDEA - Canada
"Urări de sănătate deplină"
Departe, și totuși cât de aproape sunt "plaiurile Mioriței" pentru sufletele fiilor și fiicelor răspândiți în lume! Și parcă cu prilejul Anului Nou simțirea devine și mai puternică!
Pe unde nevăzute, cu raza soarelui, trimitem întregii redacții a publicației "Formula AS", rudelor dragi, prietenilor, tuturor cititorilor, urări de sănătate deplină, putere de muncă răzbătătoare și realizarea idealurilor prea mult așteptate. La mulți ani!
ELENA DINESCU - Ohio, S.U.A.
"Idealuri împlinite"
Stimată d-nă Sânziana Pop,
Cu ocazia Anului Nou, vrem să vă transmitem dvs., echipei redacționale, cât și tuturor cititorilor revistei "Formula AS", numai bine, sănătate, bucurii și împlinirea tuturor idealurilor. Chiar dacă suntem departe de țară, ne faceți să ne simțim prin intermediul revistei foarte aproape de cei de acasă.
Încă o dată vă dorim tuturor sănătate, fericire și noroc. La Mulți Ani!
MELANIA EL SAMALI - Iordania
"Vă mulțumim pentru bucățica de ACASĂ"
Mă numesc Alexandra Oniga și locuiesc în Cleveland, SUA, de la sfârșitul lunii martie 1999, împreună cu soțul meu. Voiam să vă mulțumesc pentru gândurile bune pe care oricine le găsește în revista dvs., pentru bucățica de ACASĂ pe care mi-o aduceți cu fiecare număr citit pe Internet.
Știu că primiți zeci și zeci de scrisori și mesaje din toată țara și de prin diverse colțuri din lume și mă alătur și eu, acum, în preajma Anului Nou, la mulțumirile tuturor celor pentru care revista dvs. înseamnă o mare bucurie. Înainte să plec din țară, cumpăram "Formula AS" cu regularitate, iar imediat ce am plecat, am suferit pentru că nu mai puteam să o citesc. Însă de îndată ce ne-am luat calculator și am avut acces la Internet, am revenit la vechea mea dragoste și am citit-o în continuare cu mare bucurie.
La începutul perioadei petrecute în State, când îmi era tare greu, citeam revista dvs. cu lacrimi în ochi și mă ajuta să îmi mai treacă dorul de casă. Vă mulțumesc că existați și să vă dea Dumnezeu viață lungă și har perpetuu. An Nou fericit! Cu stimă,
ALEXANDRA ONIGA - Cleveland, SUA