Festivalul marilor iubiri: TIFF

Ajuns la ediţia cu numărul 12, "Festivalul Internaţional de Film Transilvania" (TIFF) e cel mai cunoscut brand cultural al Clujului contemporan şi cel mai important atu al oraşului în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Vreme de 10 zile, TIFF fascinează publicul şi invitaţii prin atmosfera sa unică, potenţând la maximum facilităţile turistice, culturale şi de divertisment ale istoricului oraş transilvănean.

Vacanţă de film

În 2001, când festivalul internaţional de film de la Cluj a început să prindă formă, ideea a fost primită cu nesfârşită indulgenţă în Ardeal şi cu savantă suficienţă în Capitală. Mai fuseseră încercări de festivaluri inter­naţionale şi pe la Bucureşti, dar mai toate eşuaseră, din lipsă de bani, pe de o parte, şi din lipsă de profe­siona­lism, pe de alta. Dar TIFF-ul clujean respira alt aer, încă de la primele ediţii. Filme bine alese, după un con­cept original, o deschidere deosebită pentru public, cursuri practice susţinute de mari personalităţi ale ci­ne­­matografiei mondiale, apoi o întreagă serie de eve­nimente speciale, programe educative, concerte sau proiecţii în aer liber, la Cluj şi în împrejurimi, în Piaţa Unirii, la Casa TIFF, în Cheile Turzii sau la castelul de la Bonţida. Festivalul a crescut mereu, susţinând şi acompaniind, deloc întâm­plător, ascensiunea "noului val" al cinematografiei ro­mâneşti. A devenit, astfel, cu mult înainte de a împlini 10 ani, în 2011, un eveni­ment obligatoriu pentru ori­care cinefil care se respectă din România, şi nu numai. Un exemplu: Dani e desig­ner în departamentul de creaţie al unei importante agenţii de comunicare din Bucureşti, e cinefil pasio­nat şi a desco­perit Festiva­lul Internaţional de Film Tran­silvania (TIFF) acum 9 ani, pe când iubita sa de atunci, care stu­dia la Cluj, i-a făcut cadou un abona­ment la festival. După nu­mai o singură ediţie, cele 10 zile de TIFF s-au trans­format, an după an, în peri­oada fi­xă, ce nu poate fi nego­cia­tă, a concediului lui Dani. "Cum se anunţă pro­gra­mul de anul următor, cum îmi completez cererea de concediu. Sunt primul, în fiecare an, şeful ştie deja că poate să-şi ia gândul de lamine în prima săptă­mână de iunie", se amuză Dani. Ca Dani sunt sute de tineri care iau drumul festi­va­lului. Formează o comu­ni­tate cu totul şi cu totul spe­cială, pentru care TIFF-ul de la Cluj e cel mai frumos loc de conce­diu imaginat vreodată. Sunt 10 zile de slalom nebun după filme, printre nenumăratele locuri de proiecţie pregătite de organizatori, 10 după-amieze cu discuţii lungi, despre peliculele recent văzute, la cafenelele de pe Eroilor, din Piaţa Muzeului sau de la Cinema Re­publica, apoi seri cu nelipsitele concerte de la Casa TIFF sau de la Continental şi, obligatoriu, 10 nopţi de petreceri TIFF, prilej să stai la un vin bun cu Nae Caranfil, Cristi Puiu sau Gyuri Pascu, să le dansezi pe superbele actriţe ale tinerei generaţii ori să legi prie­tenii sau - de ce nu? - poveşti de iubire, cu scenariu de Oscar, şi regizori chi­lieni, argentinieni sau danezi... O atmosferă unică, pe care o remarcă orice nou venit, de la studentul de anul II care-şi neglijează sesiunea ca să fie, în premieră, voluntar TIFF, până la cineaştii străini consacraţi: săli frenetice, public curios să-i descoasă de cele mai inti­me detalii pe autorii fil­melor la sfârşitul proiecţiilor, pieţe pline la vizionările în aer liber, la care întreg Clujul respiră, parcă, TIFF, în acord cu sloganul orga­nizatorilor... Şi, peste toate, TIFF în­seam­nă mult, foar­te mult, entuziasm.

Ingredientul de bază - entuziasmul

De fapt, entuziasmul a fost unul dintre ingredien­tele de bază ale succesului ediţiei 2013. După tăierile drastice ale bugetelor culturale guvernamentale şi sub­fi­nanţarea festivalului de către Centrul Naţional al Ci­ne­­matografiei (pe fondul eternului război dintre diver­sele grupuscule din cinema-ul românesc), TIFF s-a confruntat anul acesta, pentru prima oară, cu spec­trul cri­zei. A fost un test important pentru echipa TIFF, care a rămas unită, în ciuda reducerilor salariale, astfel că TIFF 2013 s-a ridicat la înălţimea ediţiilor de vârf din ultimii ani. A entuziasmat încă de la deschidere, cu savuroasa comedie "Amanţii pasageri" a lui Pedro Almodovar, programată, dezinhibat, în cel mai pur stil TIFF, în plin centrul Clujului, apoi cu filmul mut "Blancanieves", de PabloBerger , proiectat la castelul de la Bonţida, cu acompaniament live. Atmosfera ener­­gică a festivalului a fost întreţinută, ulterior, de concertele susţinute de Grupul Iza (trupa lui Popicu, prietenii noştri din Maramureş), de ucrainenii de la DakhaBrakha şi de originalul trio The Tiger Lillies. Rând pe rând, proiecţie după proiecţie, recomandările au început să treacă de la cinefil la cinefil. "Ai văzut «Mult zgomot pentru ni­mic»? E cea mai nouă re­inter­pretare modernă a lui Shake­speare, nu trebuie să o ratezi!". "Eu am fost la «Actul de a ucide». Catego­ric e cel mai şocant film de la TIFF-ul de anul ăsta...". "«Nord-Vest» şi «Ploaie de vacanţă» sigur vor lua ceva premii la secţiunea Com­pe­tiţie. Am auzit că şi «Co­ra­bia lui Tezeu» trebuie văzut. Ai idee când şi unde mai rulează?".
Înainte ca juraţii şi presa de specialitate să se pronun­ţe, în seara de gală, pe scena Teatrului Naţional, "ediţia de criză" a TIFF-ului a scos la iveală câte­va pelicule de excepţie, care definesc cel mai bine pasiunea pentru cinema şi încăpăţânarea de a o scoate la capăt, indife­rent de greutăţi sau de lipsa de re­surse. Un astfel de "film de criză" este "Expe­rimentul Bu­cu­reşti" al regi­zorului britanic, stabilit în România, Tom Wil­son. E­nergic, emoţionant şi abso­lut surprinzător, filmul a fost primit cu minute întregi de ropote de aplauze de pu­blicul din sala arhiplină a Cinematografului Arta. Un film cu buget zero, cu actori amatori şi cu un mesaj preg­nant, care dă de gândit so­cietăţii româneşti, ce s-a do­vedit a fi marea revelaţie a ediţiei 2013, chiar dacă nu a primit niciun premiu în cele din urmă. Cu multă curio­zitate a fost primit de că­tre publicul TIFF şi docu­mentarul "Aici... adică acolo", al tinerei regizoare Laura Căpă­ţână Juller. O abordare de mare sensi­bi­litate a unui subiect dureros al României zilelor noas­tre: familiile în care copiii ajung să fie crescuţi de bu­nici, pentru că părinţii mun­­­cesc în străinătate. Ro­dul a 4 ani de muncă asi­duă, în inti­mi­tatea unei familii din Si­ghe­tu Mar­ma­­ţiei, din nou pe buget zero, filmul Laurei Căpă­ţână Juller a fost dis­tins cu pre­miul Zilelor Fil­mului Româ­nesc, la cate­goria lung­­me­traj. "Singura şan­să a unui regizor care de­butează în cinema­togra­fia românească este să facă o trăsnaie sufi­cient de trăs­nită pe banii lui sau, în ori­ce caz, pe bani foarte pu­ţini, şi să creeze un boom care să fie o surpriză tota­lă la box office sau un film care să funcţioneze bine în festivaluri", de­cla­ra direc­torul TIFF, Tudor Giurgiu, anticipând, în­tr-un fel, la început de festival, desti­nul filmelor semnate de Laura Juller şi Tom Wilson.

Premianţii TIFF 2013

Ultimul mare succes internaţional al cinemato­grafiei româneşti, filmul "Poziţia copilului" (Ursul de Aur la Berlin) al lui Călin Netzer, a fost unul dintre reperele ediţiei 2013. Programată iniţial pentru o proiecţie în aer liber, în Piaţa Uni­rii, pelicula a făcut sala plină la Casa de Cultură a Studenţilor, un­de a fost mutată din pricina vre­mii, ca­pri­ci­oasă pe întreaga du­rată a eve­ni­mentului. Interesul pu­blicu­lui clu­jean a fost cu atât mai mare cu cât protagonista fil­mu­lui, marea actriţă Luminiţa Gheorghiu, a fost imagi­nea din acest an a festiva­lului de la Cluj. Pe lângă Almo­dovar şi Net­zer, alţi mari regizori, precum Ji?í Men­­zel, Stephen Frears, Oli­vier Assayas, Eyal Si­van şi Cristi Puiu, au avut filme în cadrul festi­va­lului.
Într-o companie selectă - pe covorul roşu au trecut actriţele Franziska Petri, Ioana Flora, Ioa­na Blaj, Crina Semciuc, regi­zorii Nae Caranfil, Cristi Puiu, György Pálfi, producătoarele Lyn­da Myles, Ada Solomon, Anca Puiu, Oana Giurgiu, Frederic Bo­­yer ş.a. Vede­tele Galei finale au fost actriţa Lu­miniţa Gheorghiu şi renumitul regizor ceh Ji?í Menzel, premiat pentru în­treaga carieră.
Publicul a ovaţionat minute în şir apariţia Luminiţei Gheorghiu, distinsă cu Premiul de Excelenţă. "M-au copleşit aplauzele voastre, m-a copleşit acest premiu. Exce­lenţă? Asta înseamnă că de mâine eu nu mai pot să greşesc, ceea ce este imposibil. De aceea, aş vrea să-l împart cu toţi cei cu care am lucrat", a declarat actriţa.
Cei peste 800 de invitaţi şi spec­tatori prezenţi la Teatrul Naţional din Cluj au aplaudat premierea cu "Trofeul Transilvania", în valoare de 15.000 de euro, a tânărului regizor debutant Anand Gandhi, care a im­presionat juriul cu filmul "Corabia lui Tezeu" (India). "Salutăm apariţia unui nou talent major în cinemato­grafia mon­dială", a transmis juriul Compe­tiţiei. "Co­rabia lui Tezeu" şi-a adju­decat şi un al doilea premiu, pentru "Cea mai bună imagine", cameramanul Pankaj Kumar fiind apreciat pentru "fluiditatea imaginii".
Alături de Ji?í Menzel, compozitorul Adrian Enes­cu a primit şi el un premiu pentru întreaga carieră. Pre­miul pen­tru "Cea mai bună regie" i-a fost acordat unui alt debutant, ja­ponezul Rikiya Imaizumi ("Cea­sul rău, pisica neagră"), iar "Pre­­miul pentru Cea mai bună in­terpretare" i-a revenit acto­ru­lui danez non-profesionist Gus­tav Dyekjœr Giese ("Nord-Vest").
În secţiunea dedicată filme­lor româneşti, cap de afiş a fost docu­mentarul "Aici... adi­că aco­lo", în regia Laurei Că­pă­­ţână Juller, care şi-a adjudecat "Premiul Zilelor Fil­mului Ro­mâ­nesc pentru categoria Lung­me­­traj".

*

E 12, noaptea de după fina­lul Galei, şi Clujul întreg e înţe­sat de lume. Se beau ultimele cocktail-uri, sunt ultimele dis­cu­ţii, ultimele şoap­­te. De dimi­neaţă, pleacă prime­­le avioane spre Occident, la amiază e pri­mul In­tercity spre Bucureşti. Ultimele zile sunt întotdeauna cele mai frumoase la TIFF, iar nostalgia lor se întinde luni bune, până când, într-o zi, un comunicat primit pe e-mail îţi confirmă data de începere a următorului TIFF. Atunci, chiar atunci, te opreşti din lucru, scoţi o coală albă şi îţi completezi cererea de concediu pentru anul viitor. Fix 10 zile, cât durează festivalul. Şeful ţi-o semnează zâmbind. Ştie că eşti îndră­gostit pe viaţă de TIFF.

Fotografiile sunt preluate de pe site-ul oficial al festivalului, www.tiff.ro