"Este considerat normal un număr de opt urinări pe zi şi una pe noapte"
- Atât bărbaţii, cât şi femeile, se plâng, mai ales după 50 de ani, de faptul că urinează des şi necontrolat. Este cazul să se gândească că suferă de o boală urologică?
- Atunci când se întâmplă să urinăm mai des decât în mod normal, nu este vorba neapărat despre o boală. Mai corect, am putea-o numi tulburare. Urinatul des poate fi determinat de consumul de lichide, simţitor mai mare în perioada de vară, deoarece prin transpiraţie pierdem mai multe lichide, care trebuie înlocuite mereu. Este considerat normal un număr de opt urinări pe zi şi una pe noapte. Când cineva urinează mai des, doar persoana în cauză poate decide dacă acest lucru este supărător şi consideră că trebuie să consulte un specialist. Patologică este doar prezenţa senzaţiei intense de a urina, care face ca persoana în cauză să alerge de fiecare dată la toaletă, cu teama că va pierde urina dacă nu ajunge la timp. Aceasta se numeşte imperiozitate şi poate fi tratată astfel încât pacientul să scape de preocuparea de a avea mereu o toaletă prin preajmă.
- Apariţia pierderilor de urină nu poate fi determinată şi de alte afecţiuni?
- O serie de tulburări urinare pot apărea pur şi simplu, fără să existe neapărat boli asociate, dar de obicei sunt mai frecvente pe fondul unor afecţiuni neurologice (accident vascular cerebral, boala Parkinson, scleroză multiplă, hernie de disc intervertebral, neuropatie diabetică). De asemenea, pierderile de urină la eforturi fizice sunt mai frecvente la femeile care au născut copii cu o greutate mai mare sau cu ajutorul forcepsului.
- Urinatul des pe timpul nopţii poate avea alte cauze?
- Urinarea pe timpul nopţii este egală ca frecvenţă la femei şi bărbaţi, dar se intensifică odată cu înaintarea în vârstă. Contrar unei idei false, răspândite în rândul populaţiei, în cazul bărbaţilor, urinarea nu are loc ca urmare a măririi în volum a prostatei şi nici nu este determinată de alte afecţiuni ale prostatei. De fapt, este o problemă de circulaţie sanguină, cu consecinţe mai grave la persoanele care prezintă edeme ale picioarelor. Poate fi însă şi o problemă a vezicii urinare, când volumul de urină eliminată la fiecare micţiune este mai mic de 150 ml.
- Există diferenţe în tratamentul recomandat, în funcţie de volumul de urină eliminat?
- Întotdeauna ne orientăm tratamentul în funcţie de volumul eliminat la fiecare urinare. În acest sens, pacienţii trebuie să-şi monitorizeze continuu, timp de o săptămână, volumul de urină şi să ne comunice rezultatele. Când un pacient urinează mai puţin de 150 ml la o micţiune, putem folosi medicamente de calmare a vezicii urinare, care fac ca senzaţia de urinare să apară la volume mai mari şi să fie de intensitate mai redusă. Medicamentele se pot utiliza atât pentru urinarea deasă de peste zi, cât şi pentru cea nocturnă.
- Antrenamentul muşchilor perineali şi-a dovedit utilitatea în tratamentul tuturor tulburărilor urinare: atât în caz de urinat des, cât şi în cazul pierderilor urinare. Pierderea de urină, numită în termeni medicali incontinenţă urinară, reprezintă orice pierdere involuntară de urină. Un perineu tonificat, cu muşchi perineali antrenaţi, are rol de sfincter şi va reţine mai eficient urina, inhibând în acelaşi timp dorinţa de urinare. Tonificarea perineului poate fi realizată cu uşurinţă, dar pentru aceasta este bine să fie consultat un specialist. Pacienţii sunt învăţaţi să conştientizeze care sunt muşchii perineali şi cum să-i contracte corect. Practic, contracţia trebuie să pună în tensiune doar perineul, nu şi muşchii fesieri! Este important ca în timpul tonifierii perineului să nu fie contractaţi şi muşchii abdominali; aceştia sunt mai puternici decât perineul şi o contracţie simultană nu face altceva decât să creeze o presiune mai mare în vezica urinară şi să determine ori o dorinţă intensă de micţiune, ori o pierdere de urină. În concluzie, exact invers decât ceea ce dorim! Din acest motiv, este important ca pacienţii să fie urmăriţi în primele săptămâni de un specialist, care prin tuşeu rectal sau vaginal să verifice dacă exerciţiile sunt efectuate corect şi să corecteze la timp eventualele greşeli.
- De regulă, aceste exerciţii sunt suficiente pentru a scăpa definitiv de pierderile involuntare de urină?
- În cazul în care contracţia este prea slabă sau rezultatele nu sunt semnificative, muşchii perineali pot fi stimulaţi electric, iar astfel progresul devine mult mai însemnat. Stimularea electrică a perineului nu este dureroasă şi se efectuează în şedinţe de 20-30 de minute, de două ori pe săptămână. În general, 4-8 săptămâni de tratament duc la o îmbunătăţire semnificativă, astfel încât pacientul să urmeze la domiciliu antrenamentul învăţat.
Trebuie să se ştie că incontinenţa de efort (care apare de obicei la tuse, strănut, efort fizic), dar şi incontinenţa cu imperiozitate (care este însoţită de senzaţia intensă de a urina şi apare în drum spre toaletă) au soluţii de ameliorare nechirurgicale. Spun asta, pentru că, de obicei, pacienţilor li se propune ca primă opţiune intervenţia chirurgicală! Dar este mai bine ca, în prima etapă, toate formele de incontinenţă să beneficieze de metode de tratament comportamental, de reeducare a micţiunii şi de antrenare a muşchilor perineali. Această etapă poate să dureze 1, 3 sau 6 luni, timp în care progresele pacienţilor sunt urmărite de medici şi corectate, dacă este cazul. În vestul Europei, de exemplu (unde s-au făcut studii privind eficacitatea metodei), 50% dintre pacienţi au ajuns să-şi controleze pierderile de urină doar prin exerciţiile de tonificare a musculaturii perineale, fără să mai fie necesare alte metode de tratament.
- Antrenamentul musculaturii perineului şi stimulările electrice pot fi efectuate în centrele "Pelvic Care Center", care în traducere înseamnă Centru de Antrenament Perineal. În perioada 24-30 iunie este organizată Săptămâna Mondială a Continenţei, sub egida Societăţii Internaţionale de Continenţă, apoi vor fi organizate întâlniri cu pacienţii care au tulburări urinare sau pierderi de urină la cabinetele medicilor de familie ori în alte locaţii. Toţi cei interesaţi pot afla unde au loc aceste întâlniri, la telefonul 0735/50.85.81. Totodată, pe site-ul www.incontinenta-urinara.com.ro se pot găsi mai multe amănunte referitoare la programul acestor acţiuni.
- Clinica EVOMED, unde vă desfăşuraţi activitatea, dispune de o aparatură de investigaţii la nivel occidental. Ce analize sunt necesare pentru depistarea cauzelor tulburărilor urinare?
- De multe ori, pentru a pune un diagnostic şi a iniţia un tratament sunt necesare doar analize de urină, eventual şi o glicemie, un calendar al urinărilor şi un examen fizic al perineului. Bolile asociate, mai ales cele neurologice şi cele ale perineului (hemoroizi, constipaţie, fisuri anale, prolaps), dar şi istoricul medical al pacientului sunt importante pentru a decide cum şi cu ce se începe tratamentul. În cazurile complexe, cu operaţii în zona perineului sau cu vezică cu tulburări datorate afecţiunilor neurologice, sunt necesare şi probe urodinamice. Acestea constau în măsurarea presiunii din vezică şi a fluxului urinar în timpul umplerii acesteia cu apă sterilă, care dă organismului aceleaşi senzaţii la umplere şi la golire ca şi propria urină. Printr-un cateter subţire şi flexibil introdus pe uretră (care nu deranjează pacienţii) se măsoară presiunea din vezică, aceasta fiind vizualizată pe ecranul unui computer. Fluxul urinar este şi el măsurat de un aparat special, care determină volumul de urină expulzat şi timpul micţiunii, iar computerul realizează o curbă care va fi interpretată de medic. Măsurarea fluxului urinar poate fi realizată şi fără un cateter introdus în vezică. Tehnica este foarte frecvent folosită în urmărirea evoluţiei pacienţilor, fiind o metodă neinvazivă. Toate aceste investigaţii ne relevă cauza tulburării urinare, făcând diferenţierea dintre posibile cauze obstructive (stricturi de uretră, adenom de prostată, micţiune disfuncţională, contractură de perineu etc.) şi afecţiuni ale vezicii urinare (vezică hiperactivă, vezică cu capacitate redusă, vezică dureroasă). Un alt obiectiv al investigaţiilor noastre este acela de a stabili dacă un bărbat cu adenom de prostată şi tulburări urinare (de la jet slab la retenţie cronică, până la urinare deasă, inclusiv nocturnă) trebuie să se opereze de prostată sau să facă o recuperare a vezicii şi tratamente medicale adresate mai mult vezicii urinare decât prostatei.
- Ce alte afecţiuni urologice se pot trata la Clinica EVOMED?
- O afecţiune rară, dar foarte supărătoare, este cistita
D-l dr. ANDREI VELENTIN MANU-MARIN poate fi contactat la Centrul de diagnostic şi tratament al tulburărilor urinare EVOMED din str. Suvenir nr. 10, sector 2, Bucureşti, tel. 0740/07.73.37, www.evo-med.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
