ACHIM IRIMESCU - "Declarată «Ţara Anului», la Târgul de la Nürnberg, România a ajuns o putere importantă în agricultura ecologică"

Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

Zilele trecute, România a fost nominalizată "Ţara Anului" la Târgul Internaţional de Pro­duse Ecologice "BIOFACH" din Nürnberg, Ger­mania. Potrivit Asociaţiei Interprofesionale Bio Ro­mânia, această nominalizare este un succes deosebit, care plasează ţara noastră pe primele locuri în lume, ca ascensiune a agriculturii ecologice. Ministerul Agri­cul­turii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Asociaţia Bio-România, condusă de Marian Cioceanu, şi cu Asociaţia Interprofesională pentru Agricultură Ecologică din România, condusă de dr. Corneliu Mateescu, au pus în miş­care o serie de structuri naţionale din domeniul agri­col, care au contribuit direct la această reuşită. La deschiderea festivă din 13 februarie, au participat Co­mi­sarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, primul-ministru Victor Ponta, ministrul Agriculturii, Da­niel Constantin, preşedintele forumului inter­na­ţio­nal IFOAM, Andre Leu, preşedintele Federaţiei pentru Agricultură Organică din Germania, Felix Prinz zu Lowenstein, ministrul federal al Agriculturii, Ilse Aigner. Aşezat la loc de cinste şi admirat de toată lu­mea, Pavilionul ţării noastre a impresionat printr-o ade­vărată simbolistică rurală, în care parfumul, culoarea şi muzica şi-au dat mâna în mod inspirat. Cu o ofertă ade­menitoare, cele 55 de firme româneşti, selectate după criterii stricte, ecologice, au arătat publicului local de unde vin şi cum se obţin produsele de pe rafturile ma­gazinelor, atât de căutate în Germania, ştiut fiind că această ţară este principalul beneficiar al exporturilor româneşti de cereale, fructe şi miere ecologice. De altfel, prestigiosul ziar "Deutsche Zeitung" scria un re­portaj entuziast despre Pavilionul românesc, afir­mând că România este ţara cu "cel mai bun pământ din Eu­ropa, încă ideal pentru culturile ecologice". Nu în­tâmplător, Ministerul Agriculturii de la Bucureşti a or­ganizat şi o dezbatere internaţională, cu caracter inter­ministerial, intitulată "Agricultura Ecologică - Ori­zonturi 2020", la care ţări ca Olanda, Slovacia, Ce­hia, Po­lonia şi Germania şi-au trimis miniştrii de re­sort. Cum România a fost considerată "vioara întâi" în această privinţă, agricultorii români au transmis din ex­perienţa lor într-o sesiune specială, intitulată "Po­veşti de succes din România". Printre organizatori s-a nu­mărat şi secretarul de stat Achim Irimescu, doctor în economie agrară, reprezentant al României în Co­mi­tetul Special Agricol al UE şi membru al Repre­zen­tanţei Permanente a României la Bruxelles. După cum se ştie, pentru merite deosebite în negocierile de ade­ra­re a României la UE, Irimescu a fost decorat cu Or­di­nul Naţional "Meritul Agricol" în grad de ofiţer şi cu Ordinul Naţional "Meritul Diplomatic" în grad de ofi­ţer. Legat de participarea românească la Târgul din Ger­mania, domnia sa ne-a acordat următorul interviu.

"Între anii 2010-2012, numărul producătorilor certificaţi ecologic aproape s-a triplat"

- Care a fost motivaţia autorităţilor germane, atunci când au nominalizat România drept "Ţara Anului", la Biofach - 2013?

- România a fost nominalizată "Ţara Anului" la Târ­gul de la Nürnberg graţie creşterii spectaculoase a numărului de operatori din agricultura ecologică. Ro­mânia a ajuns o putere importantă în acest tip de agri­­cultură. Astfel, între anii 2010-2012, numărul pro­du­cătorilor certificaţi aproape s-a triplat: 3100 de pro­du­cători în anul 2010; 9200 în anul 2011; 26.700 în anul 2012! Pe de altă parte, suprafaţa cultivată ecologic şi certificată ca atare a atins 450 de mii de hectare în 2012. La această suprafaţă se adaugă încă peste 500 de mii de hectare certificate ecologic din flora spontană. To­tuşi, cu circa 6% suprafaţă certificată ecologic, Ro­mânia se situează în urma unor state membre ale UE, ca Austria (17% suprafaţă ecologică) şi Suedia (12%).

- Ce este "Biofach" şi cum s-au descurcat expo­zan­ţii români cu atâtea priviri aţintite asupra stan­du­rilor lor?

- "Biofach" este cel mai mare târg mondial de pro­du­sele ecologice. Declararea României ca "Ţară a Anu­lui" echivalează, de fapt, cu recunoaşterea capacităţii ei de a realiza produse ecologice. La deschiderea târgului, a participat Germania, ca ţară gazdă, şi România, ca ţară a anului, festivitatea de deschidere incluzând dis­cursuri ale secretarilor de stat ale celor două state (Achim Irimescu şi Robert Klos) şi momente muzicale de excepţie a doi artişti români: Teo Milea - pianist şi Nicolae Voiculeţ - naist. Standul României a avut o organizare de excepţie, cu un element arhitectural care imită fântâna cu ciutură.

- Cu ce ne-am ales de pe urma prezenţei la Târ­gul de la Nürnberg?

- Prin participarea cu 55 de expozanţi şi o gamă lar­gă de produse, precum cereale, vinuri, lactate, cea­iuri, miere, fructe şi ciuperci din flora spontană, Ro­mâ­nia a reuşit să atragă un număr mare de vizitatori, fapt care s-a materializat într-o serie de contracte cu parte­neri germani. Germania, cu peste 80 de milioane de lo­cui­tori, reprezintă o piaţă foarte importantă pentru pro­du­cătorii români. Deja o cincime din cerealele eco­logice importate de Germania provine din România! Practic, succesul pavilionului românesc a interesat nu numai ţara gazdă, ci şi Comisia Europeană.

"Ministerul Agriculturii va stimula cu programe bine orientate ferma familială"

- Cui se datorează creşterea spectaculoasă a do­me­niului bio din agricultura românească?

- Creşterea suprafeţei cultivate cu cereale, şi nu nu­mai, se datorează subvenţiilor importante acordate de România din fonduri europene, circa 1500 de euro la hectar în anul 2011. Subvenţia se acordă în cadrul art. 68, plăţi directe, şi este o sumă în principiu fixă, de 3 mi­lioane de euro pe an. Ca urmare a creşterii foarte mari a numărului beneficiarilor, pentru ultimul an, 2012, Ministerul Agriculturii a reuşit ca, prin redis­tri­bui­re de la celelalte sectoare prevăzute în art. 68, să crească suma totală la circa 5 milioane de euro, venind astfel în întâmpinarea numărului mare de cereri din sector. Cu toate acestea, suma acordată, de câteva sute de euro, se situează încă mult sub subvenţia acordată în primul an.

- Dacă, în loc de 1500 de euro, agricultorii pri­mesc de acum încolo doar câteva sute, nu se vor lăsa de meserie?

- Având în vedere că preţurile produselor bio sunt destul de mari, deci suficient de atrăgătoare, nu ar fi normal să se reducă numărul producătorilor. Aceştia se declară însă nemultumiţi, nu de scăderea subvenţiei, ci de faptul că, dornice să-şi mărească profitul în urma acordării acestei subvenţii, agenţiile de certificare au crescut de 4-5 ori taxa de certificare. Ministerul inten­ţio­nează, în acest sens, să discute cu aceste organisme, deoarece nu-i putem da în cap producătorului român îndată ce-l vedem cum câştigă şi el nişte sume bine­me­ritate.

- Există un Plan B, pentru cazul că banii euro­peni nu vor fi de ajuns, din cauza scăderii bugetului comunitar? De fapt, ce bani europeni sunt alocaţi pentru 2014 - 2020 în agricultura românească?

- Pentru perioada 2014-2020, Ministerul Agri­cul­turii are alocate 10,4 miliarde de euro pentru "Pilonul I", plăţi directe şi măsuri de piaţă, şi 7,15 miliarde de euro pentru "Pilonul II", dezvoltare rurală. Viitoarea PAC (Politica Agricolă Comună) nu prevede o măsură specifică de susţinere a agriculturii ecologice, dar, prin intro­ducerea "înverzirii" plăţilor directe, se condi­ţio­nează acordarea a 30% din plăţi de practicarea unei agriculturi "verzi". Ca urmare, producătorii ecologici nu vor mai fi obligaţi să respecte alte cerinţe suplimen­tare pentru a beneficia de "partea verde" a plăţilor de 30%, ci o vor încasa automat, pe baza documentului de certificare bio.

- România stă destul de bine la accesarea fon­du­rilor europene în agricultură. Vom reuşi să cheltuim toate fondurile din bugetul pe 2007-2013, ori ţările donatoare se vor bucura să-şi ia banii înapoi?

- Din fondurile acordate agriculturii României pentru perioada 2007-2013, de circa 13,5 miliarde de euro, s-au utilizat circa 8 miliarde de euro, respectiv 97% din plăţile directe şi 56% din fondurile pentru dez­­voltare rurală. Prin prelungirea cu un an, la Summi­tul Consiliului European din 7-8 februarie, a timpului acordat de UE cheltuirii banilor, respectiv de la n+2 la n+3 a termenului de utilizare a fondurilor, se evită aşa numita "dezangajare" a unor fonduri im­por­tante din perioada actuală de programare financiară. În mod teoretic, după această prelungire, n-ar trebui să rămână bani necheltuiţi!

- Ce programe are Ministerul Agriculturii pentru susţinerea micilor agricultori?

- Recent, Ministerul Agriculturii a anunţat că va stimula cu programe bine orientate ferma familială. Măsurile respective, care vor fi date publicităţii în cu­rând, urmăresc consolidarea acestui sector şi orientarea lui către piaţă. Odată cu adoptarea noului program de dezvoltare rurală, se va avea în vedere includerea unor mă­suri pentru fermele familiale. Tema unei conferinţe desfăşurate la Târgul de la Nürnberg a vizat orizontul agricol 2020. În cadrul acestui orizont, aşa cum l-a anun­ţat primul-ministru Victor Ponta şi oficialii Minis­terului Agriculturii, se vor lua măsuri care vor asigura o creştere importantă a sectorului agricol. Partenerii ger­mani s-au arătat interesaţi de acordarea de produse ecologice în cadrul schemelor europene destinate co­piilor, lapte în şcoli, fructe în şcoli etc. În contextul în care agricultura ecologică este ea însăşi durabilă, este normal ca în viitor să joace un rol cât mai mare în pro­ducţia alimentară europeană şi mondială.

"România exportă un procent im­portant din toate produsele ecologice realizate"

- Ce alte măsuri specifice va adopta Ministerul Agriculturii, pentru a stimula producţia ecologică?

- După cum se ştie, 70-80% din produsele eco­lo­gice ale României sunt destinate exportului şi, în prin­cipal, pieţei germane. România exportă un procent im­portant din toate produsele ecologice realizate. Spri­jinul ministerului vizează, printre altele, promovarea pro­du­selor ecologice româneşti la târgurile inter­na­ţionale. Ministerul susţine cheltuielile de transport şi participare la aceste târguri, ceea ce nu este puţin lucru. Producătorii ecologici apreciază acest sprijin, fără de care, în cele mai multe cazuri, participarea lor la târguri nu ar fi posibilă.

- Ce şanse au "producătorii tradiţionali" să de­vină "producători bio"?

- Producătorii tradiţionali pot deveni producători bio dacă fac demersurile necesare de conversie de la agricultura tradiţională la cea ecologică (conversie care durează trei ani). Produsele tradiţionale sunt produse realizate după metode tradiţionale şi din materii prime care conferă caracterul tradiţional al produselor. Ele nu pot fi numite însă produse ecologice. În realizarea pro­duselor ecologice nu se utilizează produse chimice.

- Care sunt principalele noutăţi favorabile ţăra­ni­lor români din noua Politică Agricolă Comună 2014 - 2020?

- Noutăţile viitoarei PAC vizează plăţi suplimentare pentru tineri şi simplificarea procedurilor pentru fermele mici. Subvenţia medie europeană este de circa 270 euro/hectar, iar România va ajunge în 2020 să primească 196 euro/hectar. O reducere mai importantă a decalajului ar urma să se realizeze în următoarea pe­rioadă de programare, 2021 - 2026. Noua PAC fa­vo­ri­zea­ză, de asemenea, sectorul vegetal. În prezent, cres­că­torii de animale nu primesc subvenţii de la UE, de aceea ministerul va lua măsuri pentru echilibrarea si­tua­ţiei, adică va realiza "convergenţa" animalelor în drepturi de plată. Pe viitor, facem convergenţa astfel încât să primească şi crescătorii de animale fonduri europene. Rămâne de văzut dacă ne vor ajunge banii. Pe de altă parte, trebuie să admitem că reducerea de cir­­ca un miliard de euro din bugetul pentru dezvoltarea rurală va duce la aprobarea unui număr mai mic de pro­iecte pentru dezvoltare rurală. Concluzionăm că su­me­le alocate de UE agriculturii româneşti sunt mai mari cu 4 miliarde de euro decât în perioada 2007-2013, adi­că sunt de 17,5 miliarde de euro. E mult? E puţin? Vii­to­rul ne va arăta.