ACHIM IRIMESCU - "Declarată «Țara Anului», la Târgul de la Nürnberg, România a ajuns o putere importantă în agricultura ecologică"

Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

Zilele trecute, România a fost nominalizată "Țara Anului" la Târgul Internațional de Pro­duse Ecologice "BIOFACH" din Nürnberg, Ger­mania. Potrivit Asociației Interprofesionale Bio Ro­mânia, această nominalizare este un succes deosebit, care plasează țara noastră pe primele locuri în lume, ca ascensiune a agriculturii ecologice. Ministerul Agri­cul­turii și Dezvoltării Rurale, împreună cu Asociația Bio-România, condusă de Marian Cioceanu, și cu Asociația Interprofesională pentru Agricultură Ecologică din România, condusă de dr. Corneliu Mateescu, au pus în miș­care o serie de structuri naționale din domeniul agri­col, care au contribuit direct la această reușită. La deschiderea festivă din 13 februarie, au participat Co­mi­sarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloș, primul-ministru Victor Ponta, ministrul Agriculturii, Da­niel Constantin, președintele forumului inter­na­țio­nal IFOAM, Andre Leu, președintele Federației pentru Agricultură Organică din Germania, Felix Prinz zu Lowenstein, ministrul federal al Agriculturii, Ilse Aigner. Așezat la loc de cinste și admirat de toată lu­mea, Pavilionul țării noastre a impresionat printr-o ade­vărată simbolistică rurală, în care parfumul, culoarea și muzica și-au dat mâna în mod inspirat. Cu o ofertă ade­menitoare, cele 55 de firme românești, selectate după criterii stricte, ecologice, au arătat publicului local de unde vin și cum se obțin produsele de pe rafturile ma­gazinelor, atât de căutate în Germania, știut fiind că această țară este principalul beneficiar al exporturilor românești de cereale, fructe și miere ecologice. De altfel, prestigiosul ziar "Deutsche Zeitung" scria un re­portaj entuziast despre Pavilionul românesc, afir­mând că România este țara cu "cel mai bun pământ din Eu­ropa, încă ideal pentru culturile ecologice". Nu în­tâmplător, Ministerul Agriculturii de la București a or­ganizat și o dezbatere internațională, cu caracter inter­ministerial, intitulată "Agricultura Ecologică - Ori­zonturi 2020", la care țări ca Olanda, Slovacia, Ce­hia, Po­lonia și Germania și-au trimis miniștrii de re­sort. Cum România a fost considerată "vioara întâi" în această privință, agricultorii români au transmis din ex­periența lor într-o sesiune specială, intitulată "Po­vești de succes din România". Printre organizatori s-a nu­mărat și secretarul de stat Achim Irimescu, doctor în economie agrară, reprezentant al României în Co­mi­tetul Special Agricol al UE și membru al Repre­zen­tanței Permanente a României la Bruxelles. După cum se știe, pentru merite deosebite în negocierile de ade­ra­re a României la UE, Irimescu a fost decorat cu Or­di­nul Național "Meritul Agricol" în grad de ofițer și cu Ordinul Național "Meritul Diplomatic" în grad de ofi­țer. Legat de participarea românească la Târgul din Ger­mania, domnia sa ne-a acordat următorul interviu.

"Între anii 2010-2012, numărul producătorilor certificați ecologic aproape s-a triplat"

- Care a fost motivația autorităților germane, atunci când au nominalizat România drept "Țara Anului", la Biofach - 2013?

- România a fost nominalizată "Țara Anului" la Târ­gul de la Nürnberg grație creșterii spectaculoase a numărului de operatori din agricultura ecologică. Ro­mânia a ajuns o putere importantă în acest tip de agri­­cultură. Astfel, între anii 2010-2012, numărul pro­du­cătorilor certificați aproape s-a triplat: 3100 de pro­du­cători în anul 2010; 9200 în anul 2011; 26.700 în anul 2012! Pe de altă parte, suprafața cultivată ecologic și certificată ca atare a atins 450 de mii de hectare în 2012. La această suprafață se adaugă încă peste 500 de mii de hectare certificate ecologic din flora spontană. To­tuși, cu circa 6% suprafață certificată ecologic, Ro­mânia se situează în urma unor state membre ale UE, ca Austria (17% suprafață ecologică) și Suedia (12%).

- Ce este "Biofach" și cum s-au descurcat expo­zan­ții români cu atâtea priviri ațintite asupra stan­du­rilor lor?

- "Biofach" este cel mai mare târg mondial de pro­du­sele ecologice. Declararea României ca "Țară a Anu­lui" echivalează, de fapt, cu recunoașterea capacității ei de a realiza produse ecologice. La deschiderea târgului, a participat Germania, ca țară gazdă, și România, ca țară a anului, festivitatea de deschidere incluzând dis­cursuri ale secretarilor de stat ale celor două state (Achim Irimescu și Robert Klos) și momente muzicale de excepție a doi artiști români: Teo Milea - pianist și Nicolae Voiculeț - naist. Standul României a avut o organizare de excepție, cu un element arhitectural care imită fântâna cu ciutură.

- Cu ce ne-am ales de pe urma prezenței la Târ­gul de la Nürnberg?

- Prin participarea cu 55 de expozanți și o gamă lar­gă de produse, precum cereale, vinuri, lactate, cea­iuri, miere, fructe și ciuperci din flora spontană, Ro­mâ­nia a reușit să atragă un număr mare de vizitatori, fapt care s-a materializat într-o serie de contracte cu parte­neri germani. Germania, cu peste 80 de milioane de lo­cui­tori, reprezintă o piață foarte importantă pentru pro­du­cătorii români. Deja o cincime din cerealele eco­logice importate de Germania provine din România! Practic, succesul pavilionului românesc a interesat nu numai țara gazdă, ci și Comisia Europeană.

"Ministerul Agriculturii va stimula cu programe bine orientate ferma familială"

- Cui se datorează creșterea spectaculoasă a do­me­niului bio din agricultura românească?

- Creșterea suprafeței cultivate cu cereale, și nu nu­mai, se datorează subvențiilor importante acordate de România din fonduri europene, circa 1500 de euro la hectar în anul 2011. Subvenția se acordă în cadrul art. 68, plăți directe, și este o sumă în principiu fixă, de 3 mi­lioane de euro pe an. Ca urmare a creșterii foarte mari a numărului beneficiarilor, pentru ultimul an, 2012, Ministerul Agriculturii a reușit ca, prin redis­tri­bui­re de la celelalte sectoare prevăzute în art. 68, să crească suma totală la circa 5 milioane de euro, venind astfel în întâmpinarea numărului mare de cereri din sector. Cu toate acestea, suma acordată, de câteva sute de euro, se situează încă mult sub subvenția acordată în primul an.

- Dacă, în loc de 1500 de euro, agricultorii pri­mesc de acum încolo doar câteva sute, nu se vor lăsa de meserie?

- Având în vedere că prețurile produselor bio sunt destul de mari, deci suficient de atrăgătoare, nu ar fi normal să se reducă numărul producătorilor. Aceștia se declară însă nemultumiți, nu de scăderea subvenției, ci de faptul că, dornice să-și mărească profitul în urma acordării acestei subvenții, agențiile de certificare au crescut de 4-5 ori taxa de certificare. Ministerul inten­țio­nează, în acest sens, să discute cu aceste organisme, deoarece nu-i putem da în cap producătorului român îndată ce-l vedem cum câștigă și el niște sume bine­me­ritate.

- Există un Plan B, pentru cazul că banii euro­peni nu vor fi de ajuns, din cauza scăderii bugetului comunitar? De fapt, ce bani europeni sunt alocați pentru 2014 - 2020 în agricultura românească?

- Pentru perioada 2014-2020, Ministerul Agri­cul­turii are alocate 10,4 miliarde de euro pentru "Pilonul I", plăți directe și măsuri de piață, și 7,15 miliarde de euro pentru "Pilonul II", dezvoltare rurală. Viitoarea PAC (Politica Agricolă Comună) nu prevede o măsură specifică de susținere a agriculturii ecologice, dar, prin intro­ducerea "înverzirii" plăților directe, se condi­țio­nează acordarea a 30% din plăți de practicarea unei agriculturi "verzi". Ca urmare, producătorii ecologici nu vor mai fi obligați să respecte alte cerințe suplimen­tare pentru a beneficia de "partea verde" a plăților de 30%, ci o vor încasa automat, pe baza documentului de certificare bio.

- România stă destul de bine la accesarea fon­du­rilor europene în agricultură. Vom reuși să cheltuim toate fondurile din bugetul pe 2007-2013, ori țările donatoare se vor bucura să-și ia banii înapoi?

- Din fondurile acordate agriculturii României pentru perioada 2007-2013, de circa 13,5 miliarde de euro, s-au utilizat circa 8 miliarde de euro, respectiv 97% din plățile directe și 56% din fondurile pentru dez­­voltare rurală. Prin prelungirea cu un an, la Summi­tul Consiliului European din 7-8 februarie, a timpului acordat de UE cheltuirii banilor, respectiv de la n+2 la n+3 a termenului de utilizare a fondurilor, se evită așa numita "dezangajare" a unor fonduri im­por­tante din perioada actuală de programare financiară. În mod teoretic, după această prelungire, n-ar trebui să rămână bani necheltuiți!

- Ce programe are Ministerul Agriculturii pentru susținerea micilor agricultori?

- Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat că va stimula cu programe bine orientate ferma familială. Măsurile respective, care vor fi date publicității în cu­rând, urmăresc consolidarea acestui sector și orientarea lui către piață. Odată cu adoptarea noului program de dezvoltare rurală, se va avea în vedere includerea unor mă­suri pentru fermele familiale. Tema unei conferințe desfășurate la Târgul de la Nürnberg a vizat orizontul agricol 2020. În cadrul acestui orizont, așa cum l-a anun­țat primul-ministru Victor Ponta și oficialii Minis­terului Agriculturii, se vor lua măsuri care vor asigura o creștere importantă a sectorului agricol. Partenerii ger­mani s-au arătat interesați de acordarea de produse ecologice în cadrul schemelor europene destinate co­piilor, lapte în școli, fructe în școli etc. În contextul în care agricultura ecologică este ea însăși durabilă, este normal ca în viitor să joace un rol cât mai mare în pro­ducția alimentară europeană și mondială.

"România exportă un procent im­portant din toate produsele ecologice realizate"

- Ce alte măsuri specifice va adopta Ministerul Agriculturii, pentru a stimula producția ecologică?

- După cum se știe, 70-80% din produsele eco­lo­gice ale României sunt destinate exportului și, în prin­cipal, pieței germane. România exportă un procent im­portant din toate produsele ecologice realizate. Spri­jinul ministerului vizează, printre altele, promovarea pro­du­selor ecologice românești la târgurile inter­na­ționale. Ministerul susține cheltuielile de transport și participare la aceste târguri, ceea ce nu este puțin lucru. Producătorii ecologici apreciază acest sprijin, fără de care, în cele mai multe cazuri, participarea lor la târguri nu ar fi posibilă.

- Ce șanse au "producătorii tradiționali" să de­vină "producători bio"?

- Producătorii tradiționali pot deveni producători bio dacă fac demersurile necesare de conversie de la agricultura tradițională la cea ecologică (conversie care durează trei ani). Produsele tradiționale sunt produse realizate după metode tradiționale și din materii prime care conferă caracterul tradițional al produselor. Ele nu pot fi numite însă produse ecologice. În realizarea pro­duselor ecologice nu se utilizează produse chimice.

- Care sunt principalele noutăți favorabile țăra­ni­lor români din noua Politică Agricolă Comună 2014 - 2020?

- Noutățile viitoarei PAC vizează plăți suplimentare pentru tineri și simplificarea procedurilor pentru fermele mici. Subvenția medie europeană este de circa 270 euro/hectar, iar România va ajunge în 2020 să primească 196 euro/hectar. O reducere mai importantă a decalajului ar urma să se realizeze în următoarea pe­rioadă de programare, 2021 - 2026. Noua PAC fa­vo­ri­zea­ză, de asemenea, sectorul vegetal. În prezent, cres­că­torii de animale nu primesc subvenții de la UE, de aceea ministerul va lua măsuri pentru echilibrarea si­tua­ției, adică va realiza "convergența" animalelor în drepturi de plată. Pe viitor, facem convergența astfel încât să primească și crescătorii de animale fonduri europene. Rămâne de văzut dacă ne vor ajunge banii. Pe de altă parte, trebuie să admitem că reducerea de cir­­ca un miliard de euro din bugetul pentru dezvoltarea rurală va duce la aprobarea unui număr mai mic de pro­iecte pentru dezvoltare rurală. Concluzionăm că su­me­le alocate de UE agriculturii românești sunt mai mari cu 4 miliarde de euro decât în perioada 2007-2013, adi­că sunt de 17,5 miliarde de euro. E mult? E puțin? Vii­to­rul ne va arăta.