Trebuia să aflăm dintr-o mică publicaţie comunitară, altminteri foarte bine scrisă, că are loc un astfel de eveniment, întrucât presa "centrală” din Bucureşti este ocupată cu publicitatea pentru Gold Corporation şi cu agitaţiile la zi din politică, ignorând cu graţie ştirile adevărate, de interes naţional. Spre deosebire de primarul din Roşia Montană, care deţine titlul ruşinos de singurul primar din lume care se opune acceptării patrimoniului daco-roman local în Lista Tentativă a prestigioasei organizaţii mondiale, primarul din Horezu, oltean ambiţios şi patriot, s-a străduit din răsputeri să-şi vadă localitatea listată între marile centre de interes universal. Aşa cum galeriile romane şi vârful Cârnic din Roşia Montană sunt monumente de gradul A, şi meşteşugul ceramicii de Horezu este inclus în moştenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial. Evenimentul a avut loc în data de 14 decembrie, când UNESCO a luat decizia privind ceramica de Horezu în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfăşurat la Paris. Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este "un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei, în partea de nord a judeţului Vâlcea. "Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică”, se spune pe respectivul site. Dacă această ceramică celebră întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Lumii, atunci e limpede că galeriile daco-romane şi monumentele naturale (Piatra Despicată, Detunata) de la Roşia Montană s-ar bucura de cel puţin acelaşi grad de respect. Aşteptăm intervenţia ministrului Culturii, care nu mai are, acum, scuza interimatului. Când cizma butucănoasă a unei corporaţii străine îşi pune talpa noroioasă pe patrimoniul naţional, rolul unui ministru al Culturii este cel puţin acela de a trage un semnal de alarmă. Exemplul ceramicii de Horezu este un precedent care-i încurajează pe toţi cei timoraţi (corupţi?) de reclamele înşelătoare.
Horezu primit în UNESCO. Pe când şi Roşia Montană?
După cum transmite Agenţia Romanian Global News, citând "Foaia Românească” din Ungaria, ceramica de Horezu (vestitul "Cocoş” şi celelalte modele tradiţionale cunoscute) a fost înscrisă în Patrimoniul Universal al UNESCO!
Trebuia să aflăm dintr-o mică publicaţie comunitară, altminteri foarte bine scrisă, că are loc un astfel de eveniment, întrucât presa "centrală” din Bucureşti este ocupată cu publicitatea pentru Gold Corporation şi cu agitaţiile la zi din politică, ignorând cu graţie ştirile adevărate, de interes naţional. Spre deosebire de primarul din Roşia Montană, care deţine titlul ruşinos de singurul primar din lume care se opune acceptării patrimoniului daco-roman local în Lista Tentativă a prestigioasei organizaţii mondiale, primarul din Horezu, oltean ambiţios şi patriot, s-a străduit din răsputeri să-şi vadă localitatea listată între marile centre de interes universal. Aşa cum galeriile romane şi vârful Cârnic din Roşia Montană sunt monumente de gradul A, şi meşteşugul ceramicii de Horezu este inclus în moştenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial. Evenimentul a avut loc în data de 14 decembrie, când UNESCO a luat decizia privind ceramica de Horezu în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfăşurat la Paris. Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este "un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei, în partea de nord a judeţului Vâlcea. "Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică”, se spune pe respectivul site. Dacă această ceramică celebră întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Lumii, atunci e limpede că galeriile daco-romane şi monumentele naturale (Piatra Despicată, Detunata) de la Roşia Montană s-ar bucura de cel puţin acelaşi grad de respect. Aşteptăm intervenţia ministrului Culturii, care nu mai are, acum, scuza interimatului. Când cizma butucănoasă a unei corporaţii străine îşi pune talpa noroioasă pe patrimoniul naţional, rolul unui ministru al Culturii este cel puţin acela de a trage un semnal de alarmă. Exemplul ceramicii de Horezu este un precedent care-i încurajează pe toţi cei timoraţi (corupţi?) de reclamele înşelătoare.
Trebuia să aflăm dintr-o mică publicaţie comunitară, altminteri foarte bine scrisă, că are loc un astfel de eveniment, întrucât presa "centrală” din Bucureşti este ocupată cu publicitatea pentru Gold Corporation şi cu agitaţiile la zi din politică, ignorând cu graţie ştirile adevărate, de interes naţional. Spre deosebire de primarul din Roşia Montană, care deţine titlul ruşinos de singurul primar din lume care se opune acceptării patrimoniului daco-roman local în Lista Tentativă a prestigioasei organizaţii mondiale, primarul din Horezu, oltean ambiţios şi patriot, s-a străduit din răsputeri să-şi vadă localitatea listată între marile centre de interes universal. Aşa cum galeriile romane şi vârful Cârnic din Roşia Montană sunt monumente de gradul A, şi meşteşugul ceramicii de Horezu este inclus în moştenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial. Evenimentul a avut loc în data de 14 decembrie, când UNESCO a luat decizia privind ceramica de Horezu în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfăşurat la Paris. Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este "un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei, în partea de nord a judeţului Vâlcea. "Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică”, se spune pe respectivul site. Dacă această ceramică celebră întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Lumii, atunci e limpede că galeriile daco-romane şi monumentele naturale (Piatra Despicată, Detunata) de la Roşia Montană s-ar bucura de cel puţin acelaşi grad de respect. Aşteptăm intervenţia ministrului Culturii, care nu mai are, acum, scuza interimatului. Când cizma butucănoasă a unei corporaţii străine îşi pune talpa noroioasă pe patrimoniul naţional, rolul unui ministru al Culturii este cel puţin acela de a trage un semnal de alarmă. Exemplul ceramicii de Horezu este un precedent care-i încurajează pe toţi cei timoraţi (corupţi?) de reclamele înşelătoare.
Alte articole din acest numar
- Lecţia normalităţii
- Dr. ALBERTO BASCIANI: România trebuie să-şi găsească locul său adevărat în interiorul UE, dar cred că această întârziere este o reflectare a turbulenţelor din politica internă
- Răspuns pentru DANIELA TUDOR - Craiova, F. AS nr. 1048 - "Cum se poate trata artroza, osteoporoza şi spondiloza cervicală?”
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
