Agresivitate, manipulare, duplicitate şi, pretutindeni, neîncredere, suspiciune. În acest context, formalităţile pentru numirea, după alegerile generale, a unui nou guvern, erau aşteptate de toată lumea ca un veritabil "reality show”. Ingredientele erau gata pregătite: Traian Băsescu urma să cheme partidele câştigătoare, separat, la consultări, şi nu împreună, în alianţă. Ar fi ieşit un mare tămbălău, PSD-ul şi PNL-ul ar fi ameninţat cu suspendarea preşedintelui, care preşedinte, desigur, avea el un as în mânecă, un premier-surpriză, care să şocheze opinia publică şi să destabilizeze Uniunea Social-Liberală... Scenarii peste scenarii, spectacolul se anunţa a fi unul pe cinste. Când colo, linişte! O şuetă de seară şi-apoi o consultare în grup, cu toate partidele, urmată de anunţul sec al nominalizării lui Victor Ponta ca premier, cu explicaţia că numele său fusese, de altfel, singurul vehiculat în cadrul unor discuţii "destinse” (potrivit ţărănistului Aurelian Pavelescu), respectiv "scurte şi civilizate” (potrivit lui Victor Ponta). "ARD-ul nu are nici o propunere de premier”, i-a spus Vasile Blaga lui Traian Băsescu, la care preşedintele i-a întors-o, pe ton de glumă: "Dacă spuneaţi că aveţi propunere, poate făceam un aranjament. Dar dacă nu aveţi, eu ce să vă fac?”.
Ne-am obişnuit atât de mult cu isteria, încât normalitatea ni se pare, dacă nu suspectă, cu siguranţă plictisitoare. Iar normalitatea începutului lui 2013 trebuie să fie tocmai aceea din cele câteva zile de negocieri legate de noul guvern: USL a învins la un scor care nu mai lasă loc de discuţii, după cum nu lasă loc discuţiilor nici persoana premierului desemnat, Victor Ponta, liderul celui mai bine plasat dintre partide la alegerile de pe 9 decembrie. Controversat sau nu, Ponta e confirmat deopotrivă de scorul obţinut de USL, care îi dă confortul unei majorităţi solide, şi de propriul scor, obţinut împotriva unui candidat incomod, Dan Diaconescu. Pe USL o aşteaptă o guvernare complicată, 2013 va fi un an greu, o arată toate previziunile europene. E de văzut în ce măsură va putea noul guvern să se ridice la înălţimea propriilor promisiuni electorale. E de văzut în ce măsură va reuşi să se ţină departe de temele delicate, care au atras, nu o dată, în ultimele luni, reacţii dure de la Bruxelles şi Washington. E de văzut ce răspuns va avea noul cabinet Ponta la sensibilităţile, tot mai presante, legate de Roşia Montană, gazele de şist sau privatizările unor instituţii-cheie, lucruri care, s-a văzut deja, au dat peste cap, în numai două luni, guvernul Ungureanu. Majoritatea e confortabilă, dar aşteptările oamenilor o pot oricând covârşi. După 7 luni de coabitare agresivă cu preşedintele, USL nu-şi mai poate căuta scuze la Cotroceni. Ponta şi Antonescu sunt marii câştigători ai răfuielii din ultimii ani, dar pentru a guverna, au nevoie de linişte, mai mult ca oricând. Şi România, la fel.