Horezu primit în UNESCO. Pe când și Roșia Montană?

Ion Longin Popescu
După cum transmite Agenția Romanian Global News, citând "Foaia Românească” din Un­ga­ria, ceramica de Horezu (vestitul "Cocoș” și celelalte modele tradiționale cunoscute) a fost înscrisă în Patrimoniul Universal al UNESCO!

Trebuia să aflăm dintr-o mică publicație comunitară, altminteri foarte bine scrisă, că are loc un astfel de eveni­ment, întrucât presa "centrală” din Bucu­rești este ocupată cu publicitatea pentru Gold Corpo­ration și cu agitațiile la zi din politică, ignorând cu grație știrile ade­vărate, de interes național. Spre deose­bire de primarul din Roșia Montană, care deține titlul rușinos de singurul primar din lume care se opune acceptării pa­tri­­mo­­niului daco-roman local în Lista Ten­tativă a prestigioasei organizații mondiale, primarul din Horezu, oltean ambițios și patriot, s-a străduit din răsputeri să-și vadă localitatea listată între marile centre de interes universal. Așa cum galeriile romane și vârful Cârnic din Roșia Montană sunt monumente de gradul A, și mește­șu­gul ceramicii de Horezu este inclus în moștenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naționale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial. Eve­ni­mentul a avut loc în data de 14 decembrie, când UNESCO a luat decizia privind ceramica de Horezu în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a des­fășurat la Paris. Potrivit site-ului UNESCO, confec­țio­narea ceramicii de Horezu este "un meșteșug tradițional unic”, practicat atât de bărbați, cât și de femei, în partea de nord a județului Vâlcea. "Îndemânarea și talentul de a combina formele și culorile definesc personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică”, se spune pe respectivul site. Dacă această ceramică celebră întrunește calitățile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Lumii, atunci e limpede că galeriile daco-romane și monumentele naturale (Piatra Despicată, Detunata) de la Roșia Montană s-ar bucura de cel puțin același grad de respect. Așteptăm intervenția ministrului Culturii, care nu mai are, acum, scuza interimatului. Când cizma bu­­tu­cănoasă a unei corporații străine își pune talpa no­ro­ioasă pe patri­moniul național, rolul unui ministru al Cul­turii este cel puțin acela de a trage un semnal de alarmă. Exem­­plul ceramicii de Horezu este un precedent care-i în­cu­rajează pe toți cei timorați (corupți?) de reclamele în­șelă­toa­re.